%T. &CIhesus&c De li miraculi li quali fichi lu eternu Deu i&Kn&k vita di s&Kan&kctu Vicenciu di Valencia di lu or&[dini&] di s&Kan&kctu Dominicu. %1.1. In vita di lu dictu s&Kan&kctu Vi&Kn&kcenciu quistu esti unu: %1.2. comu sanau unu surdu et pazu. %1.3. Unu nobili homu natu i&Kn&k una villa i&Kn&k li parti di Spagna nominata Mu&Kn&kti Albu, lu quali homu havia nomu Matheu di Mu&Kn&kti Albu, quistu Matheu si partiu di la t&Ker&kra sua et andau i&Kn&k Leyda et di llà fu factu chitatinu et habitaturi, lu quali Matheu dunau, p&Ker&k manu di notaru publicu, di quistu gloriusu s&Kan&kctu Vichenzu tali testimoniu in lu p&Kro&kchessu ky fu factu i&Kn&k la p&Kre&kdicta terra di Leyda, a li milli #cccc. li.@ , a li dechi di lu misi di februariu, et dissi i&Kn&k tal modu: %1.4. ky essendu ip&Ks&ku Matheu i&Kn&kfirmu di una gravissima i&Kn&kfirmitati ki quasi lu misi a la morti, placi a Deu ky sanau ma remasi da lu i&Kn&k tuctu surdu ky p&Ker&k nullu modu nenti audia. %1.5. Et ultra la surditati chi remasi una i&Kn&ksania et fantasia i&Kn&k la me&Kn&kti, ky qua&Kn&kti persuni lu guardavanu, ip&Ks&ku si pensava ky tucti si&·ndi fachissiru gabu et beffa p&Ker&k la sua i&Kn&kfirmitati di la surditati; %1.6. et p&Ker&k quilla fantasia multi et multi fiati andava addossu li p&Ker&ksuni multu i&Kn&kfuriatu et quasi comu arrabiatu p&Ker&k farichi om&Kn&ki mali, qua&Kn&kdu cu&Km&k petri, qua&Kn&kdu cu&Km&k armi, qua&Kn&kdu ad mucicuni, i&Kn&ktantu ky ad multi fichi dannu &Cet&c a multi mictia gran terruri. %1.7. Undi un iornu i&Kn&ktra li autri, unu Joha&Knn&ki Ravel guardau a quistu Matheu ultra lu solitu et Matheu, cu&Km&k quilla rabia et fan&[ta&]sia, li va adossu cu&Km&k tanta furia, pensandusi ky si fachissi gabu di ip&Ks&ku, ky si no&Kn&k p&Ker&k multi ky si trovaru illà lu amazava. %1.8. Et aiutatu ky fu lu dictu Joha&Knn&ki, si movi cu&Km&k certi soy parenti et vasindi a lame&Kn&ktari a la signuria. %1.9. Et la signuria &Kcon&ksiderau, [et] time&Kn&kdu ky lu dictu Matheu no&Kn&k auchidissi alcunu oy autru auchidissi ad illu, ordinau et fichilu cachari di la terra. %1.10. Cachatu lu dictu Matheu di Leyda, si&·ndi andau ad una t&Ker&kra no&Kn&k troppu lontana chamata Villanova, in la quali villa eranu habitaturi multi pare&Kn&kti di lu dictu Math&Ke&ku, li q&Kua&kli pare&Kn&kti p&Ker&k multi misi a lu dictu Math&Ke&ku nutricaru. %1.11. Standu lu dictu Math&Ke&ku i&Kn&k la dicta villa cu&Km&k li soy pare&Kn&kti, una di li nocti durme&Kn&kdu, li apparia ki unu frati di lu ordini di s&Kan&kctu Dominicu, lu q&Kua&kli era un gra&Kn&kdi p&Kre&kdicaturi, vinissi ad Mu&Kn&kti Albu a la t&Ker&kra dundi ip&Ks&ku era nativu, lu quali frati tuccava li aurichi di lu dictu cu&Km&k lu digitu et i&Kn&k quillu tuccari paria ky li sanassi li aurichi et tornavali la auduta et sanavachi la pacia &Cet&c fa&Kn&ktasia ky ip&Ks&ku havia. %1.12. Factu iornu, si leva Math&Ke&ku di lectu et narra a li soy parenti la visioni p&Kre&kdicta et i&Kn&kstantissimame&Kn&kti li p&Kre&kga ky lu digianu minari ad Mu&Kn&kti Albu. %1.13. Li pare&Kn&kti, videndu li soy gra&Kn&kdi p&Kri&kgerij, lu acco&Km&kpagnaru a la dicta terra, et essendu ad Mu&Kn&kti Albu adima&Kn&kdaru si illà chi era vinutu alcunu di lu ordini di s&Kan&kctu Dominicu; %1.14. chi fu rispusu ki sì. %1.15. Dissiru ki chi era vinutu unu ki havia nomu mastru Vincenciu di Valencia et dichianu ky era homu di s&Kan&kcta vita, gra&Kn&kdissimu p&Kre&kdicaturi et fachia gra&Kn&kdissimi miraculi. %1.16. Quisti adima&Kn&kdanu et trovanu undi ip&Ks&ku stava, et trovatu ky happiru s&Kan&kctu Vincenciu, chi p&Kre&ksentanu lu surdu undi trovaru s&Kan&kctu Vi&Kn&kce&Kn&kciu ki stava i&Kn&k oracioni et narraruchi la visioni di quistu surdu et dissiru: %1.17. "Patri s&Kan&kctu, nui havimu minatu quistu nostru pare&Kn&kti surdu a la sa&Kn&kctitati v&Kost&kra; %1.18. havimu fidi a Diu et a vui ki quistu, medianti li v&Kost&kri meriti, sarrà sanu". %1.19. S&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k, videndu la loru fidi, fichi signu a lu surdu ki si divissi i&Kn&kginuchari. %1.20. Et s&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k i&Kn&ksenbla cu&Km&k lu surdu, levati li manu i&Kn&k chelu, fichuru i&Kn&ksenbla una brevi oracioni. %1.21. Et facta q&Kui&ksta oracioni, si leva susu; %1.22. quistu s&Kan&kctu Vincenciu fa lu signu di la s&Kan&kcta cruchi a la fru&Kn&kti, a la testa, a lu pectu et a li aurichi et dichia quisti s&Kan&kcti paroli, li quali paroli solia diri ad tucti li miraculi ki Deu p&Ker&k ip&Ks&ku fachia: %1.23. "J&Khes&kus Marie filius, mu&Kn&kdi salus et dominus, sit tibi cleme&Kn&ks et p&Kro&kpicius", et poy li gittau aqua benedicta. %1.24. Et da poy la secu&Kn&kda et tercia fiata, fichi oracioni et dissichi li supradicti paroli et fachia lu signu di la cruchi comu è dictu supra et ultimame&Kn&kti misi lu digitu a chasquiduna auricha di quillu surdu et gridau fortime&Kn&kti et dissi: %1.25. "Susu figlu, ki lu Signuri &CIesu&c &CCristu&c ti havi datu p&Ker&kfecta sanitati a li aurichi toy". %1.26. Quistu surdu i&Kncon&ktine&Kn&kti audiu la parola di quistu s&Kan&kctu Vi&Kn&kcenciu gluriusu, et livausi susu sanu et audia p&Ker&kfectame&Kn&kti om&Kn&ki cosa ki chi era dicta. %1.27. Et cussì laudava lu nomu di Deu et regraciava s&Kan&kctu Vinche&[n&]zu comu p&Ker&k soy meriti havia recuperatu la auduta et om&Kn&ki autra sanitati, non sulame&Kn&kti di lu corpu ma eccia&Km&kdiu di la anima. %1.28. S&Kan&kctu Vince&[n&]ciu intandu lu i&Kn&kcome&Kn&kza ad a&Km&kmoniri et sì li dissi: %1.29. "O figlolu meu, ogi fusti natu. %1.30. Certame&Kn&kti lu et&Ker&knu Deu, p&Ker&k li toy p&Kec&kc&Ka&kti, ti havia ma&Kn&kdatu quista i&Kn&kfirmitati, et no&Kn&k sulame&Kn&kti la i&Kn&kfirmitati corporali ma ancora la da&Kn&knacioni eternali. %1.31. Sachi p&Ker&k certu ki tu di quista i&Kn&kfirmitati divivi muriri et, mortu, la anima tua era deputata p&Ker&k lu eternu Deu a lu i&Kn&kfernu cu&Km&k li da&Kn&knati. %1.32. Ma ogi Deu havi havutu misericordia di ti et hàviti p&Ker&kdunatu li toy peccati; %1.33. p&Ker&ktantu no&Kn&k ti dime&Kn&kticari la sua gra&Kcia&k, no&Kn&k essiri i&Kn&kgratu di tantu beneficiu", et multi autri boni paroli li dissi. %1.34. Lu dictu Matheu, &Kcom&kpu&Kn&kctu di li paroli di lu s&Kan&kctu, si i&Kn&kginocha i&Kn&k t&Ker&kra dana&Kn&kti tucta quilla multitudini et referixi a Deu gra&Kcia&k et a quistu gloriusu s&Kan&kctu, et sì lu p&Kre&kga ki li plaza audiri la sua &Kcon&kfessioni. %1.35. Quistu s&Kan&kctu pat&Kri&k, zelanti di la saluti di lu p&Kro&kximu, i&Kncon&ktine&Kn&kti lu audi i&Kn&k &Kcon&kfessioni et la penite&Kn&kcia, devotissimame&Kn&kti acceptata da ta&Kn&ktu s&Kan&kctu homu, satisfichi cu&Km&k gra&Kn&kdi devocioni et no&Kn&k si partiu di quilla s&Kan&kcta &Kcom&kpagnia p&Ker&k fina ki spachau et &Kcom&kpliu tucta quilla penitencia ki chi dunau quillu s&Kan&kctu et poy si partiu cu&Km&k la benedicioni di s&Kan&kctu Vi&Kn&kche&Kn&kzu et muriu i&Kn&k s&Kan&kcta vita. %2.1. Miraclu comu sanau unu zoppu. %2.2. In lu supradictu p&Kro&kcessu si legi ki unu Bartholomeu Vescit, di la t&Ker&kra di Mu&Kn&kti Albu nativu, p&Ker&k una gravi i&Kn&kfirmitati ki happi remasi zoppu tantu laydame&Kn&kti di li pedi ki p&Ker&k nullu modu putia andari si no&Kn&k era portatu di autru oy ad minus no&Kn&k putia andari senza croci. %2.3. Li pare&Kn&kti di lu dictu Barth&Kolome&ku, sentendu la s&Kan&kctitati di mastru Vince&Kn&kciu di Valencia, subitu chi presentaru quistu zoppu et sì lu p&Kre&kgaru humilime&Kn&kti ki li plachissi fari oracioni p&Ker&k ip&Ks&ku et ki lu sanassi comu havia sanatu multi autri. %2.4. S&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k, videndu li lacrimi et p&Kri&kgerij di quistu zoppu et di soy pare&Kn&kti, si &Kcom&kmossi gra&Kn&kdime&Kn&kti ad &Kcom&kpassioni; %2.5. et essendu i&Kn&k una ecclesia la quali à nomu S&Kan&kcta Ma&Kria&k di la S&Ker&kra, stava dana&Kn&kti la ymagini di nostra Do&[mi&]na devotissimame&Kn&kti i&Kn&k oracioni; %2.6. et accostatu ad ip&Ks&ku quistu zoppu, fichi lu signu di la cruchi cussì comu a quistu s&Kan&kctu era &Kcon&ksuetu, zoè a la fru&Kn&kti, a la bucca, a lu pettu et a lu locu i&Kn&kfirmu, zoè a li pedi, et i&Kncon&ktine&Kn&kti quistu zoppu si leva dana&Kn&kti s&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k et di tucta quilla multitudini comu no&Kn&k fussi may statu i&Kn&kfirmu, ma comu lu meglu sanu di la bregata i&Kn&kcome&Kn&kzau ad andari senza nullu defectu. %2.7. La multitudini ki era p&Kre&ksenti i&Kn&kcome&Kn&kza ad auti vuchy chamari Deu et magnificari lu so s&Kan&kctu nomu et diri multi gracij et laudi a s&Kan&kctu Vinche&Kn&kzu, medianti lu quali ip&Ks&ki meritaru vidiri tantu miraculu. %2.8. Li parenti di lu zoppu di gra&Kn&kdi gauyu tucti pla&Kn&kgianu, et referuti multi gracij ad s&Kan&kctu Vinche&Kn&kzu si&·ndi tornaru a lloru casi cu&Km&k lu parenti sanatu; %2.9. di lu quali miraculu quistu Bartholomeu, lu quali fu sanatu, dunau testimoniu p&Ker&k iurame&Kn&ktu i&Kn&k manu di notar publicu i&Kn&k lu p&Kre&kdictu p&Kro&kchessu factu i&Kn&k Leyda. %3.1. Comu san&[a&]u unu ky cadiu di sup&Kra&k una ecclesia. %3.2. Antoni di Piug, di la terra di Mu&Kn&kti Albu nativu, figlu di unu Petru Piug, li quali patri et figlu eranu mastri di axa et capi mastri di la mat&Kri&k ecclesia di la dicta t&Ker&kra; %3.3. et i&Kn&k lu te&Km&kpu ki s&Kan&kctu Vi&Kn&kce&Kn&kciu p&Kre&kdicava a Mu&Kn&kti Albu, quisti maystri &Kcon&kzavanu lu tectu di la dicta mat&Kri&k ecclesia. %3.4. Lu dictu Antoni, fachendu s&Ker&kviciu susu a lu tectu, cadiu i&Kn&k terra et tuctu lu corpu et li ossi si ruppi et fracazau et dissolviu p&Ker&k tal modu ki li medichi si desperaru di sua vita et sì lu abandunaru p&Ker&k mortu. %3.5. Et portatu ki fu quistu a la sua casa cu&Km&k lu lectu di li morti, li soy pare&Kn&kti lu pla&Kn&kgia&[nu&] comu mortu. %3.6. Et li medichi li &Kcon&ksiglaru ki i&Kncon&ktine&Kn&kti lu fachissiru &Kcon&kfessari et comunicari et uliari, inp&Ker&kò ki vidianu li soy plagi mortali et li soy me&Kn&kbri tucti dissoluti; %3.7. et cussì ip&Ks&ku, p&Ker&k &Kcon&ksiglu di li medichi, richippi li sacrame&Kn&kti di la no&Kstra &ks&Kan&kcta Ecclesia. %3.8. Et da poy cu&Km&k gra&Kn&kdi devocioni et gra&Kn&kdi lacrimi, p&Ker&kkì no&Kn&k putia parlari ma i&Kn&ktra lu so cori cu&Km&k gra&Kn&kdi fidi, si ricoma&Kn&kdau a li meriti et s&Kan&kcti oracioni di frati Vinche&Kn&ksu di Valencia. %3.9. Ora i&Kn&ktenditi cosa maraviglusa ki avinni la seque&Kn&kti nocti. %3.10. Standu quistu cadutu i&Kn&k lu lectu et vigla&Kn&kti, li appari visibilime&Kn&kti s&Kan&kctu Vinche&Kn&ksu et sì li dissi: %3.11. "Antoni, figlu, ki voy?". %3.12. Et lu i&Kn&kfirmu rispusi et dissi: %3.13. "O patri, fr&Kat&ki Vi&Kn&kce&Kn&kciu, aiutami!". %3.14. S&Kan&kctu Vi&Kn&kce&Knci&ku, cu&Km&k lu nomu di &CIesu&c &CCristu&c, chi fichi lu signu di la s&Kan&kcta cruchi et i&Kncon&ktine&Kn&kti li disparsi dana&Kn&kti. %3.15. Quillu i&Kn&kfirmu, poy ky s&Kan&kctu [Vincenciu] li fichi lu signu di la s&Kan&kcta cruchi, i&Kncon&ktine&Kn&kti si sentiu sanu et fora di om&Kn&ki duluri, et fachendusi iornu quistu si guarda &Cet&c no&Kn&k si vidi nulla plaga ma da lu i&Kn&k tuctu sanu. %3.16. Si leva di lectu et vasindi ad fari s&Ker&kviciu a la dicta ecclesi&[a&] cu&Km&k lu so patri cu&Km&k tanta vale&Kn&ktiza et fortiza comu si may no&Kn&k havissi cadutu. %3.17. Et di quistu lu dictu Antoni dunau testimoniu a lu dictu p&Kro&kchessu factu i&Kn&k Leyda. %4.1. Comu s&Kan&kctu Vi&Kn&kche&Kn&kzu havia spiritu di p&Kro&kphecia et sapia li secreti di li p&Ker&ksuni. %4.2. Predica&Kn&kdu s&Kan&kctu Vince&[n&]ciu i&Kn&k Leyda - et fu lu p&Kri&kmu jornu ki i&Kn&kcome&Kn&kzau ad p&Kre&kdicari i&Kn&k la dicta t&Ker&kra - i&Kn&ktra li autri ky eranu ad audiri la sua p&Kre&kdica, chi fu et era unu p&Kre&kviti ky havia nomu miss&Ker&k Laurenzu di Peregrinu, lu quali miss&Ker&k Laure&[n&]zu ora esti vechu et teni la ecclesia di s&Kan&kctu Saturninu, ki esti parrochia di li famati di quilla terra; %4.3. et ip&Ks&ku esti virtusissimu homu, lu quali miss&Ker&k Laure&Kn&kzu cu&Km&k iurame&Kn&ktu p&Ker&k manu di notar p&Ku&kp&Kli&kcu dunau tali, di quistu gloriusu s&Kan&kctu, testimoniu. %4.4. Era &Kcon&ksuetudini a quistu p&Kre&kviti multu vacari ad dilic&[t&]a&Kn&kci di lu so corpu et maxime assay si delectava andari ben vistutu et di belli panni. %4.5. Et ancora sucta li vestime&Kn&kti ki apparianu di la parti di fora portava di sucta più et più dilicati et nob&Ki&kli vestime&Kn&kti, li q&Kua&kli vestime&Kn&kti ad nixunu li mustrava ma sulame&Kn&kti ip&Ks&ku si&·ndi delectava et p&Kri&kyava. %4.6. Or s&Kan&kctu Vi&Kn&kce&Kn&kciu, p&Kre&kdica&Kn&kdu et rep&Kre&kndendu comu ad ip&Ks&ku era solitu li vicij et peccati di li p&Ker&ksuni, i&Kn&ktra li autri cosi ki riprindia dissi q&Kui&ksti paroli: %4.7. "Eu sachu ki i&Kn&k quista p&Kre&kdica chi esti unu sacerdotu lu quali multu si duna a li dilic&[t&]a&Kn&kci corporali. %4.8. Et sachu ancora ki sucta li vestime&Kn&kti ki apparinu porta autri p&Kri&kciusi vestime&Kn&kti p&Ker&k li quali si&·ndi pigla gra&Kn&kdi vanagloria, li quali vestime&Kn&kti dilicati no&Kn&k apparteninu portarili li sacerdoti di &CIesu&c &CCristu&c". %4.9. Et ancora ad quisti generali paroli s&Kan&kctu Vi&Kn&kce&Kn&kciu adiunsi et dissi multi cosi particulari et secreti ki portava quistu sacerdotu, li quali nulla p&Ker&ksuna li sapia exceptu lu dictu sacerdotu. %4.10. Et lu sacerdotu, audendu zo cki s&Kan&kctu Vince&Kn&kciu dichia et comu ip&Ksu&k p&Ker&k Sp&Kirit&ku sapia et i&Kn&ktendia tucti li soy secreti et maxime ki chi revelava tucti li soy orname&Kn&kti secreti di puntu i&Kn&k pu&Kn&kctu, et gra&Kn&kdime&Kn&kti di zo a&Km&kmaraviglandusi comu putia s&Kan&kctu Vince&Kn&kciu quilli cosi cussì secretissimi sapiri, si &Kcom&kpu&Kn&ksi et pentiusi, penzandu ki om&Kn&ki cosa lu Sp&Kirit&ku S&Kan&kctu chi havia revelatu. %4.11. Et spachata la p&Kre&kdicacioni, quistu sacerdotu si&·ndi torna i&Kn&k casa tuctu pentutu et rip&Kri&ksu di tucti soy p&Kec&kc&Ka&kti &Cet&c vanitati, et spoglasi tucti quilli vestime&Kn&kti vani et gettali i&Kn&k t&Ker&kra et va ad trovari quistu s&Kan&kctu p&Kre&kdicaturi, et trovatu ky lu happi, si getta i&Kn&k t&Ker&kra a li soy s&Kan&kcti pedi et dima&Kn&kdali p&Ker&kdunu. %4.12. Et quistu s&Kan&kctu pat&Kri&k lu richippi comu &CCristu&c a la Madalena et &Kcon&ksolaulu et da poy lu exortau ad penite&Kn&kcia et &Kcon&kfessioni di soy p&Kec&kc&Ka&kti. %4.13. Quistu sacerdotu da quilla hura i&Kn&kna&Kn&kti si dispossi a fari penite&Kn&kcia et si &Kcon&kfessau et richippi la penitencia, et p&Ker&k meglu satisfacioni di soy p&Kec&kc&Ka&kti vintidui misi andau ad pressu di s&Kan&kctu Vince&Kn&kciu cu&Km&k la sua &Kcom&kpagnia, fache&Kn&kdu penite&Kn&kcia publica, zoè disciplina&[n&]dusi di t&Ker&kra i&Kn&k t&Ker&kra comu vidia fari ad multi autri ki anda&[va&]nu ad p&Kre&kssu quistu s&Kan&kctu Vichenzu. %5.1. Comu revelau la morti di unu fr&Kat&ki di s&Kan&kctu Augustinu. %5.2. Unu fr&Kat&ki di lu ordini di s&Kan&kctu Agustinu, lu quali era p&Kri&kolu di unu &Kcon&kve&Kn&ktu ki era i&Kn&k una t&Ker&kra nominata Oriola, ad i&Kn&ksta&Kn&kcia di multi autri malvasi et i&Kn&kvidiusi religiusi, li quali un te&Km&kpu havianu tenutu &Kcon&ksiglu et tractatu di difamari quistu s&Kan&kctu qua&Kn&kdu era i&Kn&k Vale&Kn&kcia, i&Kn&kfra li quali quistu priolu si trovau, et p&Ker&k loru incauza, &Kcon&ktra &Kcon&ksciencia et &Kcon&ktra la veritati, dissi &Kcon&ktra quistu s&Kan&kctu multi malvasi paroli di diffamia &Cet&c di gra&Kn&kdissima me&Kn&kzogna. %5.3. Et poy ki quistu appi dictu quisti paroli, si pentiu gra&Kn&kdissimame&Kn&kti qua&Kn&kdu &Kcon&ksiderau et victi la vita s&Kan&kcta &Cet&c pura et simplichi di quistu s&Kan&kctu Vi&Kn&kche&Kn&ksu. %5.4. Et &Kcom&kpu&Kn&ktu i&Kn&ktra di sì, pentendusi dissi: %5.5. "Eu me&Kn&ktu p&Ker&k la gula di li cosi malvasi &Cet&c iniqui ki haiu dictu &Kcon&ktra quistu s&Kan&kctu. %5.6. P&Kre&kgu a Deu ki li plaza darimi te&Km&kpu &Cet&c gra&Kcia&k ki eu li poza dima&Kn&kdari p&Ker&kduna&Kn&kza". %5.7. Et cussì di llà i&Kn&kna&Kn&kti no&Kn&k si pensava vidiri la hura qua&Kn&kdu lu vulia trovari p&Ker&k fari quistu ki è dictu. %5.8. Et qua&Kn&kdu quistu p&Kri&kolu happi trovatu ad s&Kan&kctu Vinchensu ky havia dictu la missa et vulia mu&Kn&ktari ad p&Kre&kdicari, q&Kui&kstu p&Kri&kolu dana&Kn&kti tucta quilla genti si i&Kn&kginochau i&Kn&k t&Ker&kra et dima&Kn&kdauli p&Ker&kdunu cu&Km&k gra&Kn&kdi lacrimi et &Kcon&ktricioni di cori, dichendu i&Kn&k tal modu: %5.9. "O pat&Kri&k, fr&Kat&ki Vince&Kn&kciu, eu su unu di quilli malvasi religiusi ki i&Kn&k Valencia &Kcon&ktra di ti havia &Kcon&ksentutu et dictu gra&Kn&kdi mali tuctu cum me&Kn&kzogna, p&Ker&kò ki ora viyu la tua vita essiri s&Kan&kcta et di gra&Kn&kdi doctrina et boni exenpli ki duni a li animi peccatrichi; %5.10. eu mi pentu et dicu mea culpa a Deu et a vui di om&Kn&ki cosa ki &Kcon&ktra la tua s&Kan&kctitati eu habia dictu; %5.11. et &Kcon&kfessumi ki eu dichia una gra&Kn&kdissima me&Kn&kzogna di om&Kn&ki cosa ki &Kcon&ktra di vui eu dissi et &Kcon&ksentivi". %5.12. Lu gloriusu s&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k, comu quillu ki era plinu di la gra&Kcia&k di [lu] Sp&Kirit&ku S&Kan&kctu et comu veru dixipulu di &CIesu&c &CCristu&c et di s&Kan&kctu Dominicu, fichi quillu ki p&Kre&kdicava ad autru et si lu pigla cu&Km&k gra&Kn&kdi caritati et abrazalu et baxalu et dunachi la sua benedictioni et sì li dichi quisti paroli: %5.13. "O pat&Kri&k et figlu meu, eu ià da quilla hura ky vui fachistivu lu vostru malu &Kcon&ksiglu ad tucti vi p&Ker&kdunay, ma plui graciusame&Kn&kti havi ad ti p&Ker&kdunatu &CIesu&c &CCristu&c, lu quali ti misi a la me&Kn&kti ky ogi tu vinissi ad mi; %5.14. undi ti dicu ki no&Kn&k sigi tardu, ma senza adimura ti va p&Kre&kstu ad &Kcon&kfessari di tucti li p&Kec&kc&Ka&kti ki ti poy ricordari, inp&Ker&kò ki i&Kncon&ktine&Kn&kti passiray di quista misera vita et andiray undi quillu Signuri lu quali ti havi p&Ker&kdunatu". %5.15. Lu p&Kri&kolu, tuctu stupefactu et spagnatu, cridiu lu dictu di s&Kan&kctu Vin&Kcenciu &ket misisi i&Kn&k &Kcon&ktricioni di soy p&Kec&kc&Ka&kti &Cet&c andausi i&Kncon&ktine&Kn&kti ad &Kcon&kfessari et tornau ad s&Kan&kctu Vi&Kn&kce&Kn&kciu. %5.16. Et s&Kan&kctu Vin&Kcenciu &klu abraza et baxalu iterum et si li fa lu signu di la s&Kan&kcta cruchi a la fru&Kn&kti et dissili quisti paroli: %5.17. "Figlu ora p&Kre&kstame&Kn&kti ti&·ndi va et guarda no&Kn&k cessari laudandu Deu et dima&Kn&kdanduli misericordia kì p&Kre&kstu moriray". %5.18. Ora intenditi cosa maraviglusa. %5.19. Andausindi quistu p&Kri&kolu et sa&Kn&kctu Vince&Kn&kciu i&Kn&kcome&Kn&kzau ad p&Kre&kdicari, et no&Kn&k fu elo&Kn&kgatu ad mala pena sei migla da lu locu undi era s&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k et i&Kncon&ktine&Kn&kti cadiu i&Kn&k t&Ker&kra &Cet&c subitame&Kn&kti fu mortu. %5.20. Li &Kcom&kpagni happiru gra&Kn&kdi terruri et tucti stavanu admirati, kì i&Kncon&ktine&Kn&kti victiru la cosa ki s&Kan&kctu Vince&[n&]ciu havia dictu. %5.21. Et i&Kn&k quillu midesmi mome&Kn&ktu s&Kan&kctu Vince&Kn&kciu, p&Kre&kdica&Kn&kdu, dissi a lu populu ki stava ad audiri la p&Kre&kdica: %5.22. "O bona genti, tucti cu&Km&k gra&Kn&kdi devocioni fazamu oracioni p&Ker&k la anima di quillu frati lu quali un pocu i&Kn&kna&Kn&kti parlau cu&Km&k mi za &Cet&c ora esti trapassatu di quista misera vita et Deu havi chamatu la a&Kn&ki&Km&ka sua". %5.23. Et i&Kn&k quillu midesmi mome&Kn&ktu p&Kre&kgau ad tucta quilla genti ki p&Ker&k amur di Deu nixunu si partissi, ki poy di la p&Kre&kdicacioni chi fachissiru lu obsequiu. %5.24. Et cussì fu factu. %5.25. Comu lu s&Kan&kctu &Kcom&kpliu la p&Kre&kdica, i&Kn&kcome&Kn&kzau lu officiu di la sepultura. %5.26. Et fachendusi lu officiu, vinni unu di quilli ki eranu i&Kn&k &Kcom&kpagnia di lu mortu et dissi la nova et certificau tuctu quillu ki s&Kan&kctu Vince&Kn&kciu havia dictu i&Kn&kspiratu di lu Sp&Kirit&ku S&Kan&kctu, zoè ki quillu fr&Kat&ki cadiu di li soy pedi et i&Kncon&ktine&Kn&kti si muriu. %5.27. Et di zo dunau testimoniu unu di quilli ki era &Kcom&kpagnu di lu mortu a lu p&Kro&kcessu factu i&Kn&k Leyda. %6.1. Comu nu&Kn&kciau la morti di unu autru. %6.2. Poy di pocu jorni ki fu quistu factu supradictu, dissi s&Kan&kctu Vince&Kn&kciu ad unu fr&Kat&ki Gilibertu, lu quali era abbati di unu monasteriu di S&Kan&kcta Ma&Kria&k di Podio i&Kn&k la chitati di Valencia, lu quali abbati p&Ker&k gra&Kn&kdi devocioni lassau la cura di lu monasteriu et andavasindi appressu di s&Kan&kctu Vince&Kn&kciu audendu li soy s&Kan&kcti predicacioni. %6.3. Quisti foru li paroli ki dissi s&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k a lu abbati: %6.4. "O figlolu meu, va p&Kre&kstame&Kn&kti a lu sacerdotu et i&Kncon&ktine&Kn&kti ti digi &Kcon&kfessari devotissimame&Kn&kti tucti li toy p&Kec&kc&Ka&kti. %6.5. Et da poy ti&·ndi va a lu to monasteriu un&[di&] cu&Km&k gra&Kn&kdi p&Kre&kxa si aspectatu illà". %6.6. Et lu abbati i&Kncon&ktine&Kn&kti fichi lu &Kcon&ksiglu di s&Kan&kctu Vince&Kn&kciu et fu &Kcon&kfessatu; %6.7. et da poy si&·ndi tornau ad ip&Ks&ku et richippi la sua benedictioni et baxaulu i&Kn&k bucca et partiusi. %6.8. Et accosta&Kn&kdu a lu so monasteriu, li soy monachi lu veninu ad i&Kncon&ktrari; %6.9. et lu abbati, i&Kn&ktra&Kn&kdu lu p&Kri&kmu scaluni di la porta di lu monasteriu, cadiu i&Kn &kt&Ker&kra mortu. %6.10. Et s&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k, a lu modu supradictu di lu autru miraculu supra di quistu, chi fichi fari lu officiu p&Ker&k la anima sua. %6.11. Et di zo dunau testimoniu unu di quilli ki vidi lu factu. %7.1. Comu sanau una muta. %7.2. Predica&Kn&kdu s&Kan&kctu Vincenciu i&Kn&k unu locu nominatu Detra Higuera i&Kn&k dyocesi di Terrachina oy T&Ker&kracona, avinni ki s&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k happi ad diri quillu miraculu comu s&Kan&kcta Margarita, a lu dimoniu ki chi apparsi i&Kn &kforma humana, ip&Ks&ka lu piglau et gettaulu p&Ker&k t&Ker&kra et sì li possi lu pedi supra lu collu, et fachia s&Kan&kctu [Vincenciu] li acti ki solinu fari li p&Kre&kdicaturi mustra&Kn&kdu comu putia fari allura s&Kan&kcta Margarita. %7.3. Et undi intra quilla genti ki sequianu ad s&Kan&kctu Vi&Kn&kce&Kn&kciu chi era unu juvini Lombardu, lu quali era di tanta simplichitati ki quasi di quistu nenti cogitava nè sapia, ma tuctu si dava ad virtuti et ad sapiri quilli cosi ki eranu ad saluti &Cet&c a p&Kro&kfectu di la sua anima. %7.4. Or quistu juvini, audendu un jornu ki s&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k p&Kre&kdicava, comu è dictu, di la battagla ki s&Kan&kcta Margarita fichi cu&Km&k lu dimoniu et comu havia avutu victoria, dissi quillu juvini i&Kn&ktra di sì: %7.5. "Si Deu mi co&Kn&kchidissi gra&Kcia&k ki lu dimoniu vulissi &Kcon&kbattiri cu&Km&k mi, eu, a lu modu ki fichi s&Kan&kcta [Margarita], lu gettiria ad t&Ker&kra et tanti chi darria di calcagna et di pugna ki a lu modu ki lu superau s&Kan&kcta Mar&[ga&]rita lu vi&Kn&kchiria eu". %7.6. Et cu&Km&k anxia stava quistu juveni di trovari lu dimoniu p&Ker&k battaglari cu&Km&k ip&Ks&ku a lu modu supradictu. %7.7. Advinni unu di li jorni ki quistu iuveni, comu era di sua bona custuma, si partiu di la &Kcom&kpagnia et andau un pocu da lontanu p&Ker&k ora&[ri&] ad unu locu ki paria ad ip&Ks&ku actu et secretu di fari oracioni. %7.8. Et quistu fu circa li vinti una hura, et lu locu ki quistu juveni fachia era di unu nob&Ki&kli homu di quilla t&Ker&kra undi chi era seminata ferràgina p&Ker&k li cavalli soy. %7.9. Et standu lu juveni i&Kn&k oracioni accantu di una rocca undi ip&Ks&ku fachia oracioni, i&Kn&ktra li autri cosi ip&Ks&ku p&Kre&kgava a Deu era quista la una, zoè di putiri trovari visib&Ki&klime&Kn&kti lu dimoniu p&Ker&k battaglari cu&Km&k ip&Ks&ku, et p&Kre&kgava ancora ki obtinissi victoria di quistu dimoniu. %7.10. Undi standu quistu i&Kn&k tali &Kcon&ktemplacioni et oracioni, dacti ad viniri una muta vechissima et supra modu layda et nigra, quasi comu una scava era magra, et cu&Km &kli occhi russi et li capilli bla&Kn&kki et mala vistuta et scauza et havia i&Kn&k sì tucti li laydizi ki si putissiru pe&Kn&kzari. %7.11. Et qua&Kn&kdu quista ki vinia cu&Km&k una gra&Kn&kdi fauchi i&Kn&k manu p&Ker&k metiri di la ferràgina vidi quistu juveni cussì i&Kn&kginuchatu, appi gra&Kn&kdi pagura et i&Kn&kcome&Kn&kza ad fugiri et ad gridari comu putia et comu pon&Kn&ku gridari li muti. %7.12. Et ancora fachia alcuni signi di a&Km&kminazari lu dictu juveni cu&Km&k la fauchi et cussì curria lu meglu ki putia a la via di la casa. %7.13. Lu dictu juveni si aduna et vidi quista fimina cussì longa et layda et cu&Km&k la fauchi i&Kn&k manu et ki gridava cussì a la mutista, quasi a&Km&kminazadulu et fugendu. %7.14. Sì pensau ki quistu fossi lu dimoniu cu&Km&k lu quali tantu disiava &Kcon&kbattiri et crittisi ki Deu i&Kn &klu havissi exauditu, p&Ker&kò ki ip&Ks&ku tantu i&Kn&kdi lu havia p&Kre&kgatu. %7.15. Si levau susu di la oracio&Kni &ket i&Kncon&ktine&Kn&kti li va adossu. %7.16. Et ju&Kn&kctu ki la appi, i&Kncon&ktine&Kn&kti la pigla et scoppala i&Kn&k t&Ker&kra. %7.17. Et da poy la pigla p&Ker&k quilli capilli bla&Kn&kki rizuti et qua la tira &Cet&c illà la tira, et qua&Kn&kdu a cauchi qua&Kn&kdu [a] pugna, qua&Kn&kdu cu&Km&k la fauchi ki chi piglau di manu chi fichi tanti plagi ki la lassau meza morta. %7.18. A li vuchi di quista muta cursiru multi p&Ker&ksuni, et videndu ki quistu juveni bactaglava et cussì malame&Kn&kti co&Kn&kzava quista muta, i&Kn&kcome&Kn&kzaru ad gridari &Kcon&ktra lu dictu Lumbardu. %7.19. Ip&Ks&ku rispu&Kn&kdia: "Lassatimi fari a quistu maledictu dimoniu lu quali tantu haiu disiatu; %7.20. ora ki lu haiu i&Kn&k manu, lassatimi&Kn&kdi saciari, p&Ker&kò ki accussì lu vi&Kn&kchiu s&Kan&kcta Margarita". %7.21. Et p&Ker&k multu ki quilli da lontanu gridassiru "lassala, lassala", quistu ja&Km&kmay si&·ndi volci stari nè lassarila p&Ker&k fina ki chi la livaru meza morta di li manu. %7.22. Et cussì fu piglata quista et portata i&Kn&k bara a la casa di so patruni. %7.23. Lu patruni i&Kncon&ktine&Kn&kti fichi piglari a lu juveni di la signuria et mectirilu i&Kn&k boni catini et i&Kn&k obscuri carceri. %7.24. Multi di quilli ki andavanu cu&Km&k s&Kan&kctu Vince&Kn&kciu sentinu quisti cosi et i&Kncon&ktine&Kn&kti chi narraru lu factu. %7.25. Et s&Kan&kctu Vince&Kn&kciu, &Kcon&ksidera&[nd&]u la simplichitati di lu juveni, cridiu quillu ki li fu dictu. %7.26. Et ma&Kn&ktine&Kn&kti si fa portari quista muta meza morta dana&Kn&kti et mectisi i&Kn&k oracioni et fichi una brevi oracioni et da poy li fa lu signu di la s&Kan&kcta cruchi a la fru&Kn&kti et poy a lu pectu et poy a lu cori. %7.27. Et factu quistu, li dissi cu&Km&k gra&Kn&kdi fidi et devocioni quilli paroli ki solia diri supra li infirmi cu&Km&k lu signu di la cruchi et i&Kncon&ktine&Kn&kti lu corpu di la muta, ki paria mortu, si i&Kn&kcome&Kn&kza a moviri et a xatari, et la bucca, la quali ja&Km&kmay parlau ma di la ventri di sua matri era nata muta, i&Kn&kcome&Kn&kzau ad parlari. %7.28. Qua&Kn&kdu quilla genti vidi tali maravigla tucti foru stupefacti et ad auti vuchi i&Kn&kcome&Kn&kzaru ad laudari Deu. %7.29. Et piglaru quista don&Kn&ka et si la portaru i&Kn&k casa tamen no&Kn&k sana, p&Ker&kò ki s&Kan&kctu Vicenciu vidia ki era meglu p&Ker&k ip&Ks&ka tandu muriri. %7.30. Et i&Kncon&ktine&Kn&kti chi ma&Kn&kdau unu di li soy &Kcon&kfessuri ki divissi audiri la &Kcon&kfessioni generali a quista fimmina, la quali cussì distintame&Kn&kti et clarame&Kn&kti si &Kcon&kfessau comu sempri havissi saputu parlari. %7.31. Et da poy coma&Kn&kdau s&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k ki chi fussiru dati li autri sacrame&Kn&kti di la s&Kan&kcta Ecclesia et cussì fu factu. %7.32. Et la dicta muta jam&Km&kay cessau parlandu apertissimame&Kn&kti et i&Kn&kvoca&Kn&kdu lu nomu di &CIesu&c &CCristu&c et di la &KVer&kgini Maria et di li s&Kan&kcti, audendula om&Kn&ki p&Ker&ksuna, et da llà ad spaciu di tri huri devotissimame&Kn&kti passau di quista misera vita. %7.33. Lu Lonbardu ki la auchisi, p&Ker&k p&Kri&kgerij di s&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k, fu liberatu di prixuni, videndu la signuria lu miraculu &Cet&c ecciam la simplichitati di lu dictu juveni. %7.34. Et cussì s&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k i&Kn&kdi ma&Kn&kdau lu Lonbardu senza alcunu mali et exort&[a&]ulu ki fachissi penitencia di li soy peccati. %7.35. Di quistu dunau testimoniu de visu lu supradictu miss&Ker&k Laure&Kn&kzu di Preregrinu, sacerdotu et cappellanu di la ecclesia di s&Kan&kctu Saturninu i&Kn&k Leyda. %8.1. Comu sanau unu di la febri terciana, ki havia nomu miss&Ker&k Laurenzu P&Ker&kegrinu sacerdotu. %8.2. Accussì comu si dichi i&Kn&k li p&Kro&kchessi, i&Kn&k multi loki appressu di s&Kan&kctu Vincenciu andavanu grandi mul&[ti&]tudini di agenti di om&Kn&ki &Kcon&kdicioni, zoè signuri, don&Kn&ki, nob&Ki&kli genti, i&Kn&kfiniti populani et sacerdoti et abbati et di om&Kn&ki &Kcon&kdicioni di religiusi. %8.3. Et ad om&Kn&ki generacioni di genti quistu gloriusu s&Kan&kctu dava ordini ki andavanu appartati, zoè li don&Kn&ki cu&Km&k li don&Kn&ki, li homini cu&Km&k li homini, li nob&Ki&kli cu&Km&k li nob&Ki&kli, &Cet&c li populani cu&Km&k li populani. %8.4. Et ancora chi era tali ordini ki li tudeski andavanu cu&Km&k li tudiski et i&Kn&kglisi cu&Km&k li i&Kn&kglisi, fra&Kn&kcisi cu&Km&k fra&Kn&kcisi, catalani cu&Km&k catalani et cussì discurre&Kn&kdu di singulu i&Kn&k singulu, chasquidunu andava cu&Km&k la sua &Kcom&kpagnia secu&Kn&kdu ki era ordinatu di s&Kan&kctu Vince&Kn&kciu. %8.5. Et chasquiduna di quisti generacioni havia unu p&Kro&kcuraturi ki havia ad ordinari la brigata i&Kn&k om&Kn&ki cosa, zoè i&Kn&k manjari, i&Kn&k biviri, i&Kn&k posati, i&Kn&k oratorij, i&Kn&k cauzame&Kn&kti et vestime&Kn&kti et ad tucti li aut&Kri&k cosi ki fachia bisognu. %8.6. Et quistu fachia s&Kan&kctu Vincenciu p&Ker&k vitari &Kcon&kfusioni et ancora om&Kn&ki scandalu. %8.7. Unu di li jorni, s&Kan&kctu Vi&Kn&kce&Kn&kciu chamau ad unu sacerdotu ki havia nomu miss&Ker&k Laure&Kn&kciu Pe&[re&]grinu, di lu quali supra fu facta me&Kn&ksioni, et sì li &Kcom&kmisi ki li plachissi haviri cura di una &Kcom&kpagnia di quilla genti la q&Kua&kli lu sequia. %8.8. Et quistu sacerdotu rispusi ki benigname&Kn&kti faria la sua obediencia, ma p&Ker&k accaxuni di una febri t&Ker&kzana, la q&Kua&kli multi misi lu havia molestatu, ip&Ks&ku no&Kn&k purria fari lu officiu di la caritati lu quali s&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k li &Kcom&kmittia. %8.9. Et a quistu modu lu p&Kre&kviti si excusava cu&Km&k veritati. %8.10. S&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k tandu li dissi: %8.11. "O figlu, i&Kn&kginochati devotame&Kn&kti dana&Kn&kti di mi et hagi fidi. Et #[...] [...]ru@ quisti iniqui dimonij i&Kn&k forma di cavalli, dissi s&Kan&kctu Vinchenzu a quilla multitudini: %9.2. "O bona ge&Kn&kti, quisti sun&Kn&ku tri dimonij li quali i&Kn&k quista chitati multi di vui havinu i&Kn&kgan&Kn&katu et factuvi cascari i&Kn &kmulti peccati; %9.3. ma ora multi di quilli ki eranu i&Kn&kgan&Kn&kati, audendu la p&Kre&kdicacioni mia, si havinu p&Kro&kponutu fari beni et abandunari li peccati et temptacioni di quisti dimonij. %9.4. Illi su turbati di la loru &Kcon&kversioni et bonu p&Kro&kponime&Kn&ktu et però ha&Kn&knu apparsu za i&Kn&k forma di cavalli tantu ferochime&Kn&kti &Cet&c factu tucti quisti cosi ki vui haviti vidutu; %9.5. et quistu esti lu veru, ki ip&Ks&ki vinianu si putianu a&Km&kmeritari oy vindicarisi di alcunu di quilli ki cu&Km&k lu cori li ha&Kn&knu abandunatu. %9.6. Ma una cosa vi p&Kre&kgu ad tucti, o bona ge&Kn&kti: %9.7. digiamu dari laudi, et gracia gra&Kn&kdi referimu a lu nostru Signuri &CIesu&c &CCristu&c, ki ni havi liberatu da loru jra et ki no&Kn&k p&Ker&kmisi ki quisti iniqui dimonij ni nochissiru. %9.8. Ma cu&Km&k duluri di cori vi dirrò unu gra&Kn&kdi mali lu q&Kua&kli havinu factu fari ogi i&Kn&k quista vostra chitati. %9.9. In quista n&Kost&kra p&Kre&kdica esti una don&Kn&ka la quali havi lassatu una sua figla virgini a la casa sua, ma si la dicta matri sapissi zo ki fa ora la sua figla a la casa, certame&Kn&kti illa la haviria più prestu minatu a la p&Kre&kdica ki lassatula a la casa. %9.10. Et dicti quisti paroli, tornau a lu p&Kro&kpositu et a la materia di la p&Kre&kdica la quali havia i&Kn&kcome&Kn&kzatu. %9.11. Et audutu quistu, una donna di quilli ki stavanu ad audiri la p&Kre&kdica si livau susu et partiusi di llà, la quali do&Kn&kna havia lassatu sua figla i&Kn &kcasa comu havia dictu s&Kan&kctu Vinchenzu. %9.12. Comu fu i&Kn &kla casa, trovau sua figla cu&Km&k unu juvini ki stava luxuriandu. %9.13. Et quista don&Kn&ka, no&Kn&k guardandu ki quista era sua figla et p&Ker&k autra via timendu virgogna, inco&Kn&ktinenti si&·ndi tornau a la p&Kre&kdicacioni et cu&Km&k gra&Kn&kdi gridata revelau quillu ki havia vidutu i&Kn&k la sua figla iniqua. %9.14. Et quistu fichi quista donna p&Ker&k una raia di cori et ancora p&Ker&k manifestari la veritati et la revelacioni la quali havia avutu s&Kan&kctu Vin&Kcenciu&k da lu Sp&Kirit&ku S&Kan&kctu inspiratu. %10.1. Miraculu comu una don&Kn&ka, no&Kn&k have&Kn&kdu figloli, fichi vutu ad s&Kan&kctu Vichenzu lu quali era mortu; et la dicta don&Kn&ka dunau testimoniu di quistu miraculu. %10.2. In li parti di Spagna, in una chitati chamata Tholetu, una don&Kn&ka no&Kn&k havia figloli et p&Ker&k lu gra&Kn&kdi desideriu ki havia di havirindi fichi vutu ad s&Kan&kctu Vichenzu, lu q&Kua&kli havia dechi anni ki era statu mortu. %10.3. Ve&Krum&k ki quista don&Kn&ka havia noticia comu s&Kan&kctu Vi&Kn&kchenzu havia p&Kre&kdicatu essendu vivu i&Kn&k la dicta chitati et comu havia factu gra&Kn&kdi fructu a li animi et comu havia factu gra&Kn&kdi miraculi. %10.4. Factu adu&Kn&kca quista don&Kn&ka lu vutu, dichi quisti paroli: %10.5. "O beatu Vinchenzu, si p&Ker&k li toi meriti eu obtegnu da lu eternu Deu unu figlolu, ti p&Kro&kmectu nutricarilu et crixirilu gra&Kn&kdi et darilu a lu ordini di s&Kan&kctu Dominicu to patri". %10.6. Et factu lu vutu, stava quista don&Kn&ka aspectandu la gra&Kcia&k di Deu, la q&Kua&kli gra&Kcia&k obtinni, et fichi unu figlu masculu tantu bellissimu ki tucta la chitati di Tholetu si maraviglava di tanta belliza. %10.7. Ma quistu no&Kn&k è da maraviglari, inp&Ker&kò ki lu Signuri qua&Kn&kdu havi unu amicu fidili a lu quali multu ama, si quillu amicu li dima&Kn&kda alcuna cosa, si forza darichila et no&Kn&k chi duna la peiu ma la plui bella. %10.8. Cussì fichi n&Kost&kru Sig&Knu&kri a s&Kan&kctu Vi&Kn&kchenzu, ki lu p&Kre&kgava ki chi dassi una creatura p&Ker&k quilla devota sua, chi la volci dari tantu bella ki tucta la chitati si&·ndi am&Km&ka&[ra&]viglava. %10.9. Havutu adu&Kn&kca lu figlolu, quista devota don&Kn&ka cu&Km&k gra&Kn&kdi gauyu lu nutricava p&Ker&k darilu i&Kn&k s&Ker&kviciu di Deu et di s&Kan&kctu Vi&Kn&kchenzu a lu ordini di s&Kan&kctu Dominicu. %10.10. Ma lu n&Kost&kru Signuri &CIesu&c &CCristu&c, p&Ker&k plui maraviglusame&Kn&kti mustrari la sua potencia et ancora lu gra&Kn&kdi amuri ki havia a lu so s&Kan&kctu s&Ker&kvu Vinche&Kn&kzu, et ancora p&Ker&k renovari meglu la fidi di quilla devota don&Kn&ka &Cet&c la devocioni di s&Kan&kctu Vi&Kn&kchenzu, ma&Kn&kdau una infirmitati multu gravi a quistu pichulillu, lu q&Kua&kli era di anni chinqui, di la q&Kua&kli infirmitati lu garzuni fu mortu. %10.11. Et fu portatu ad sepelliri a la ecclesia di s&Kan&kctu Petru di quilla chitati di Tholetu. %10.12. Et portandusi quistu pichulillu a la sepultura, p&Ker&k la sua gra&Kn&kdi billiza, p&Ker&kò ki paria no&Kn&k essiri mortu tantu era bellu, chi co&Kn&kcursi appressu multu populu et ancora p&Ker&k acco&Km&kpagnari la mat&Kri&k, la q&Kua&kli, secu&Kn&kdu la usanza di quilli paysi, andava appressu lu so figlu mortu. %10.13. Ora za diviti pensari la mat&Kri&k, la q&Kua&kli andava appressu lu figlu mo&Kr&ktu, ki plantu divia fari et ki lame&Kn&ktu. %10.14. Et maxi&[ma&]me&Kn&kti qua&Kn&kdu ip&Ks&ka andau a la sepultura, cu&Km&k gra&Kn&kdi suspiri et sugluci plina di gra&Kn&kdi duluri, dichia infra li altri lame&Kn&kti quisti paroli: %10.15. "O beatu patri frati Vinchenzu, p&Ker&k la tua gra&Kn&kdi piatati agi mis&Ker&kicordia di mi, misera matri sconsulata et plina di tantu duluri. %10.16. Tu vidi comu mi esti mortu lu meu [figlu], lu q&Kua&kli p&Ker&k toy s&Kan&kcti meriti eu fichi; %10.17. tu ki eu ti havia factu vutu di darilu ad s&Ker&kviri Deu sucta lu to s&Kan&kctu habitu; %10.18. eu ti p&Kre&kgu, agi misericordia di mi; agi piatati di mi. %10.19. Apri un pocu li toy s&Kan&kcti occhi a li mei amary lacrimi. %10.20. Adtendi un pocu a li mei suspiri. %10.21. Considera li i&Kn&kcomparabili duluri et agi piatati di quista dulurusa mat&Kri&k la q&Kua&kli no&Kn&k havia autru figlu exceptu quistu lu q&Kua&kli tu mi dunasti". %10.22. Or pensati si quilli agenti ki stavanu di intornu divianu piangiri audendu quilla matri fari quisti gra&Kn&kdi lame&Kn&kti supra lu so figlu mortu. %10.23. Dichi lu p&Kro&kcessu ki tucti plangianu amarissimame&Kn&kti videndu unu pichulillu mortu tantu bellu et una mat&Kri &ktantu adulurata. %10.24. Fachendu la mat&Kri &ktali plantu, jà era furnitu lu officiu di la sepultura et vulianu metti&[ri&] intra la fossa lu pichulillu, lu q&Kua&kli era i&Kn&ktra lu tabutu. %10.25. La mat&Kri &ki&Kn&kcome&Kn&kza a gridari comu fan&Kn&ku li don&Kn&ki qua&Kn&kdu vidinu vuliri mettiri li loru morti a la fossa et intra li aut&Kri&k paroli dissi quistu: %10.26. "Aspectativi un pocu p&Ker&k parti di Deu et di s&Kan&kctu Vinchenzu. %10.27. Non lu mictiti ora a la sepultura, inp&Ker&kò ki eu no&Kn&k haiu a&Kn&kcora p&Ker&kdutu la spira&Kn&kza, ma criyu firmame&Kn&kti ki s&Kan&kctu Vichenzu no&Kn&k havi lassatu andari [in] terra li mei lacrimi et tanti p&Kri&kgerij ki eu devotame&Kn&kti chi haiu factu. %10.28. Eu criyu firmame&Kn&kti ki s&Kan&kctu Vinche&Kn&kzu mi lu po tornari. %10.29. Eu vi p&Kre&kgu, p&Ker&k quisti s&Kan&kcti cruchi, apriti un pocu lu tabutu qua&Kn&ktu lu viyu un pocu et baxumilu ava&Kn&kti ki lu sepelliti; %10.30. forsi ki s&Kan&kctu Vichensu mi lu havi tornatu". %10.31. Et apertu ki fu, quilla matri cu&Km&k gra&Kn&kdi vuchi gridava et dichia quilli lame&Kn&ktacioni ki p&Kri&kmu havia factu, et chama&Kn&kdu ad s&Kan&kctu Vichenzu et nomina&Kn&kdu &Cet&c chama&Kn&kdu lu so figlolu p&Ker&k nomu, guardava fictame&Kn&kti i&Kn&k la fachi di lu pichulillu. %10.32. Et baxandulu et p&Kre&kga&Kn&kdu ad s&Kan&kctu Vichenzu, guarda et vidi moviri lu pichulillu. %10.33. Et quistu vidi tuctu quillu populu ki era illà. %10.34. Et i&Kncon&ktine&Kn&kti fu factu gra&Kn&kdi rimuri et gra&Kn&kdi maravigla et fu nixutu lu pichulillu di lu tabutu, et qua&Kn&kdu fu fora et illu si livau susu sanu et salvu comu si livassi di dormiri. %10.35. Et cussì la mat&Kri &kcu&Km&k tuctu quillu [populu], cu&Km&k gra&Kn&kdi devocioni, refereru gra&Kcij&k a lu eternu Deu et a s&Kan&kctu gloriusu Vinche&Kn&kzu ki tantu miraculu havia dimustratu. %10.36. Et notati ki lu Signuri, media&Kn&kti la fidi et la devocioni ki havi la p&Ker&ksuna a li s&Kan&kcti soy, chi exaudi li loru oracioni et comu medianti la s&Kan&kcta fidi si fan&Kn&ku li miraculi.