%Titolo La Resurressioni %did. (v.1) &P&C&c: % &VSignuri Pilatu, si vi plachi, auditi, zo chi vi dicu: tuttu è veritati; et su di certu chi mi cridiriti, di mei palori non vi 'ndi incagnati; chì zo chi vi dicu, ben lu vidiriti: non vi dirria faucia, certu sïati: Iesu, lu quali fu mortu, in veritati ià resurressi, de certu sïati. %did. (v.9) &P&CDicat PILATUS cun la spata in manu&c: % &V&/V9&Eu ti promettu: tu non campiray per aventura dananti di mia; di li mey manu tu non scanpiray, homu trayturi, plinu di faucia. Non cala. A tto malgradu, lu dirray chi 'ndi ày fattu oy datu a ccuy si sia, et ora veni a mmi per ingannari: di li mey manu non purray scampari! %did. (v.17) &P&CLi Iudey vayanu a lu sepulcru et sianu per certi comu Cristu resursitau, et vayanusy 'ndi. A lu infernu dicat CRISTUS&c: % &V&/V17&Apriti li porti allu re di la gloria, lu quali veni cun grandi vittoria, ca, murendu, ipsu vinsi la morti; però vi dicu: Apriti li porti! %did. (v.21) &P&CDic&nt DEMONES&c: % &V&/V21&Chi re di la gloria è quistu chi veni? Nui li darrimu tormenti e gran peni! %did. (v.23) &P&CDicat CHRISTUS&c: % &V&/V23&Illu è lu re fortissimu et potenti, Signuri di battagla omnipotenti. Però vi dicu, prìnchipi infernali, chi vui mi apriti li porti eternali. %did. (v.27) &P&CImmediate intra Cristu et attaccali et primo a Satanas; e xinda a lu limbu et dica CRISTU&c: % &V&/V27&Ixiti fora, animi ligati, li quali siti in quista obscuritati; per la mia morti siti liberati. Veniti a la mia gloria e di lu meu Patri. %did. (v.31) &P&CHora nexanu tutti li patri santi, patriarchi et propheti; et primo nexa Adam cun Eva, et dicat cun ordine successivu di unu in unu, ut infra. Et primo dicat ADAM&c: % &V&/V31&O Sapïencia, chi da Deu venisti per liberarni di dampnacïoni, et carni umana per nuy rechipisti, et substinisti - morti et passïoni! Signuri, eu su Adàm, primu parenti, et quista è Eva, la quali creasti; ma nuy passammu toy comandamenti, et tu dil paradisu ni cachasti; et hora ni acaptasti - glorïusu, spandisti lu to sangui priccïusu. O Redempturi di lu mundu, o auta luchi, homu verachi et figlu di Deu, lu quali patisti morti sur la cruchi per disturbari lu peccatu meu; o glorïusu Deu, - Signuri benignu, di quanta gracïa mi hai fattu dignu! %did. (v.47) &P&CDica ABEL&c: % &V&/V47&Eu su Abèl, so figlu, chi fuy mortu per manu di Caym, frati crudili, lu quali mi auchisi per invidia a ttortu per lu meu sacrificïu fidili; et lu meu sangui dimandau vindicta dinanti a tti, lu quali mi exaudisti: illu fu mortu poy cun una sayitta: comu illu fichi a mmi, cussì tu li rendisti. Eu fuy lu primu, chi izà fuy minatu, in quista obscuritati tenebrusa; sey milia anni eu aiu aspettatu quista redempcïoni glorïusa. %did. (v.59) &P&CDicat NOE&c: % &V&/V59&O Radix di Iessè, veru Deu et homu, chi dui naturi in una coniungisti, sempri sia benedittu lu to nomu, chi di chelu in terra dixindisti! Eu su Noè, chi l'arca lavoray per lu dilluviu, chi divia viniri; di tutti li animali chi portay, et cun septi persuni chi trasi&i. Tu incomenzasti a ploveri comu intray: quaranta iorni et notti may cessau: eu l'arca apersi et lu corbu manday, et fu missaiu chi may non tornau; ma la palumba, chi da poy lassai, una rama di oliva mi portau. Eu fuy lu primu chi vigna plantay et fichi vinu et biviri prisi; comu indi vippi, sì mi inbriacay; poy maledissi a Ca&, chi si 'ndi risi; et fini visti a quilla prima etati: di tandu innanti rengna la malvistati. %did. (v.79) &P&CDicat LO&H&c: % &V&/V79&O &avi di Davìd, septa reali, di casa d'Isdraeli, chi apri e , tu sulu apristi - li porti eternali et substinisti - morti a nostru prudi. Eu su to servu Loth, chi iustu anday sempri servandu toy comandamenti; per nullu modu mi prevaricay, benchì habitassi infra mali agenti. Tu &Csubvertisti&c Sodoma et Gamorra per li loru abominabili peccati: surfaru et focu choppi sur la terra, et a quistu modu ày vindicat&; a mmi sulu salvasti, ma a mmia mugleri divintau sali, chi si vultau darreri. %did. (v.93) &P&CDicat ABRAM&c: % &V&/V93&O &rie&, sblenduri di luchi eterna, o suli di iusticia, o veru Deu, chi per destinsu di tua materna prindisti carni di lu semi meu! Eu su Abràm, chi tantu disïay vidiri lu to iornu gracïusu; et poy chi lu vidi, multu mi allegray: gracïa a tti, Signuri glorïusu! Tu dimostrasti a mmi la Trinitati, quandu tri vitti et unu adoray; eu fuy iustu homu et servay castitati. Ysàc alli vichizi generay, lu quali ti minay - per immolari: l'angilu vinni et fichimi stornari. %did. (v.107) &P&CDicat YSAC&c: % &V&/V107&O Emanuèl et di ligi donaturi, quanta benignitati mi mostrasti! Essendu Deu, summu creaturi, forma di servu prindiri volisti. Eu su Ysàc, a ccuy tu conchidisti chi fussi lu secundu patriarcha; Iacòb et &saù figli mi desti, concepti di la savia Ribecca. %did. (v.115) &P&CDicat IACOB&c: % &V&/V115&O veru Cristu, ang&ellu inmaculatu, chi dimostratu - fusti per figura di lu angnellu pascali, chi fu datu supta lu tenpu di la ligi scura; gracïa a tti, lu quali mi hay datu e restauratu - la humana natura. Signuri, eu su Iacòb, quillu servu lu quali cun lu angilu alluttay, et di la coxa mi ruppi lu nervu: di tandu innanti sempri azoppicay; per quista cosa lu populu ebreu non mania nervu, per l'amuri meu. Signuri, grandi gracia mi fachisti, o benedictu Deu Emanüeli! Non sulamenti mi conchedisti terra abundata di latti e di meli, ma dudichi figloli mi donasti, chi fichiru li tribu di Ysraeli. Et poi liberasti di lu infernu. Laudatu sia to nomu sempri eternu. %did. (v.135) &P&CDicat IOSEPH&c: % &V&/V135&Eu su Ioseppi, lu quali fuy vindutu di li mey fratri in terra di Egiptu. Di la mia patruna fuy accusatu et fuy misu prixuni multu strittu. Eu declaray lu sompnu a ffarauni di septi vachi magri et septi grassi. Ipsu, audendu mia exposiciuni, si volci chi per ipsu cusì regnassi. Poy li mey fratri mi incapparu in manu, vinendu a mmi per accaptari granu. %did. (v.145) &P&CDicat ESAU&c: % &V&/V145&Eu su quillu Esaù, chi fuy gabbatu di meu frati Iacob supplantaturi, chi drittamenti fu& c&hamatu, chi voli denotari &"ingannaturi&". Sempri chircau di volirimi ingannari, innanti chi mia matri mi figlassi: non mi potendu altra cosa fari, stisi la manu, pertalchì non andassi; ma poy ultimamenti mi ingannau, et la mia benedicioni mi levau. %did. (v.155) &P&CDicat BALAM&c: % &V&/V155&Laudatu sia lu to nomu in eternu, Signuri benedittu e gracïusu, lu quali, per salvarmi di lu infernu, xindisti di lu paradisu fini zà iusu. Eu su quillu Balàm, lu quali gìa undi re Balàs, chi mi chamava; lu angilu stetti in mezu di la via et cun la spata in manu firmu stava et l'asina, chi l'angilu vidia, in ver lu muru sempri si accostava et eu cun lu punturu la pungia, di bastunati ben la carricava. Intandu la mia asina parlau et dissi: «Per chi cosa tu mi batti? Non vidi chi lu angilu ni aspittau?» Tandu eu guarday et l'angilu si vitti et anday prestamenti et benedissi lu populu to et lu so maledissi. %did. (v.173) &P&CDicat MOYSES&c: % &V&/V173&O Rex, di tutta agenti disiyatu per saluti di l'anima e di la carni, quanti miglara di anni aiu gridatu: «Runpi li cheli e nnexi a lliberarni!» Eu su Moysès, to servu obedïenti, chi a mmunti Sinaý appi la ligi; eccu li toy dechi comandamenti: per quist& lu to populu si regi. Eu prophetay lu tempu ià passatu, comu creasti lu mundu declaray; et scrissi lu &Cgenesìs&c tuttu ordinatu: &C&"Braxìt barà Eloým&"&c incomenza&. Tu liberasti lu populu di Egiptu, di manu di lu duru farauni, et dèstini la manna a lu disertu, et poy la Terra di Promissïoni. Et hora cun tua santa passïoni - ni ày salvatu. Sempri to nomu sia glorificatu! %did. (v.191) &P&CDicat ARON cum magna voce cum virga in manu florita&c: % &V&/V191&Eu Aròn su, frati, chi portay quista mia virga senza vita, et supra l'altaru la pusay et illà diventau tutta florita; et quistu signu volci denotari grandi misteri di lu to incarnari. In lu locu di Moysès fuy deputatu quandu lu populu diventau ribellu: comu Moysès si vinni a tti chamatu, prevaricaru et fichiru un vitellu. O populu fellu, - et di chervichi dura! Lassaru a tti, creaturi, per la creatura. Et non penzaru zo chi havia &u fattu per liberacioni di tutti loru: di dechi plaghi sì feristi ad Egittu, cun quanti persuni e genti chi foru; surichi e llaurunchi li mandasti, e ttutti l'acqui sangui diventaru. Et per lu Mari Russu ni passasti, chi di ogni banda stava comu muru. Re farauni et sua genti annegasti et liberasti - lu populu duru; et poy adoraru lu loro vitellu, ma ben taglau vinditta lu cotellu. %did. (v.215) &P&CDicat IOSUE&c: % &V&/V215&Eu su quillu Iosuè, chi comanday chi lu suli stassi; et non and&ssi: dramenti li inimichi debellay, di quillu locu firmu non si mossi. Trentatrì re vinsi &Cet regna eorum&c et tutti li disfichi in terra plana; vinsi lu gran re de &CAmorreorum&c, &CO&, regem Basam, et omnia regna &ana&c et cun to brazu et tua benedicioni conquistay Terra di Promissïoni. %did. (v.225) &P&CDicat SANSON&c: % &V&/V225&Eu su Sansuni, chi fuy cussì forti chi sulu conbattia li Filistey, di loru terri xippava li porti et in collu li portava a li Iudey. Cun septi gangali d'asina a li manu milli persuni - vinsi a la campestra; auchisi lu lïuni - sur lu planu: eccu la pelli, chi mi è supravesta! Dalida, mia mugleri, mi ingannau: taglaumi li capilli di la testa; in manu a li inimichi mi donau chi mi chiecaru, fachendu gran festa; poy ruppi li culompni di li sulara et mureru 'ndi cun micu tri miglara. %did. (v.239) &P&CDicat DAVIT&c: % &V&/V239&Gloria et laudi sempri a tti, Signuri, &Cin sempiterna secula&c beat&; o Cristu, glorïusu redempturi, chi cun to sangui a ttutti n'ày salvatu. Eu su Davìt salmista, chi descripsi la tua vinuta, parlandu in figura; or è adimplutu tuttu zo chi scrissi: non havi pluy locu la mia scriptura. Tu si veru missia, figlu di Deu, chi ti incarnasti per nuy recaptari; prindisti carni di lu sangui meu et &"Figlu di Davìt&" ti fay chamari. Tu volisti fari - morti dura, per ristaurari la humana natura. %did. (v.253) &P&CDicat SALOMON&c: % &V&/V253&Signuri, eu su chamatu &"Salamuni&", quillu chi lu to santu templu edificay. Poy, di meu patri rumasi garzuni; non havendu altru, a tti mi acomanday, et tu volisti chi eu petissi duni: intandu &"sapiencia&" adimanday. Tu mi 'ndi desti chi may - a persuni, chi per cellencia &"saviu&" mi chamay. %did. (v.261) &P&CDicat IUDIT cum famula&c: % &V&/V261&Eu su Iudìt, la quali liberay Iherusalèm di manu di Eloferni; non per lu meu sapiri chi operay, ma per li toy vertuti sempri eterni. Sula cun quista infanti mi 'ndi anday, ferma et sicura di tüa spiranza; la testa ad Eolofernes sì taglay: non fu may dompna di tanta arditanza; et poy la dedi a quista mia donzella, chi la portassi in quista coffitella. %did. (v.271) &P&CDicat ESTER&c: % &V&/V271&Eu su Estèr , chi fuy spusa di re Süeru, chi non fu iudeu; ma eu - fuy tantu bella et amurusa, chi sempri tinni quillu chi volci eu. Namàm a re Süeru sì commossi per modu chi illu scripsi la sintencia chi tuttu lu to populu murissi: et tandu mi presentay in sua presencia et la dura sintencia - revocay et Amonàm malvasu condempnay. In tali iornu generalimenti si fa gran festa lu populu ebreu, di biviri e di maniari ebriamenti, et chamasi: &"La festa di Mordacheu&". Signuri meu, - siyi tu laüdatu, chi di l'autru Namàm n'ày liberatu. %did. (v.287) &P&CDicat YSAYAS&c: % &V&/V287&O virgini di li virgini, chi è quistu? Comu si potti fari quistu fattu, chi tu senza homu conchipisti ad Cristu, virgini ananti et virgini poy partu? Ma tu, Signuri, plinu di climencia, adoperasti izà la tua potencia. Eu su quillu propheta Ysaya, lu quali scrip& la tua profecia; tu prophetasti per la bucca mia chi una virgini sì conchipiria: et quista fu Marïa - gracïusa, la quali ti fu matri, figla et spusa. %did. (v.299) &P&CDicat DANIEL&c: % &V&/V299&Eu sugnu Danieli, chi era garzuni, quandu ayutay Sosanna, molestata di li vechi mali testimoni, chi iniustamenti l'avianu accusata. Dipoy fuy misu in mezu li liuni, et in to nomu foru humilïati. Eu prophettay di la tua passioni chi si&anta simani su passati; et ora cun potestati - mi ày salvatu. Sempri to nomu sia glorificatu! %did. (v.309) &P&CHora exanu tutti, l'unu appressu l'autru, idest Geremia, Ioel, Amos, Zaccaria, Osè, Etzecieli; et tutti dicant «Amen». Dicat GEZIELI&c: % &V&/V309&Signuri, quistu primu è Geremia, et quistu è Amòs, et quistu è Ioeli, et quist'altru appressu esti Zaccaria; quistu è Osè et eu su Geccïeli. Nuy prophettammu di la tua vinuta. Gracïa a tti, omni cosa è adimpluta. %did. (v.315) &P&CDicat IONAS&c: % &V&/V315&O glorïusu Deu, tu mi fachisti, et di dannatïoni mi salvasti; morendu, tu la morti distrudisti, et resurgendu vita liberasti. Eu su Ionàs, chi per defettu m&u in mari fuy gittatu crudilmenti, et unu gran pixi mi agluttiu et tinnimi tri iorni in la ventri et poy mi gittau a rripa di mari, vivu et sanu, senza aviri mali. %did. (v.325) &P&CDicat la SIBILLA&c: % &V&/V325&Eu su quilla Sibilla, chi parlay di l'autra tua venuta, a iudicar&i, comu cun gran putencia turniray, cun quissi proprii ossa et quissa carni. Li boni di li mali spartiray, per rendiri ad omniunu sua merchengna; li iusti a lu to regnu chamiray et a li dampnati darray focu eternu. Ora è adimplita omni profeccia di li propheti per ti prophettata; non chi è romasa altra chi la mia, chi all'ultimu iudiciu è reservata: quilla iornata - lu mundu disfarray; zo chi sarrà dapoy sulu tu lu say. %did. (v.339) &P&CDicant TRES REGES&c: % &V&/V339&Nuy simu li tri rigi, chi partemmu di li rengni di Arabia et di Tarsi. Da lu Livanti in Bectalèm andammu, sequendu la tua stilla, chi ni apparsi. Auru et inchensu et mirra a tti offeremmu; la notti in sonnu l'angilu ni apparsi, sì chi &Cper aliam viam&c nuy ritornammu per ismentiri ad Erodes cun soy arti; et ora ni fay gran parti - per un dunu: et iunt& in vita eterna, chentu per unu. %did. (v.349) &P&CDicat SIMEON&c: % &V&/V349&Eu su quillu Simuni, chi servia lu santu templu to, comu lu say. Lu Spiritu santu respusu mi havia: «Finchì tu vidi a Cristu, non murray». O glorïusu Deu, veru missia, cun quantu desideriu ti aspettay! Et poy cun li mey braza ti piglay, quandu a lu templu fusti presentatu; «&CNunc dimictis servum tuum&c», cantay. O benedittu Deu, siyi laudatu! Di la grandi allegriza lacrimay: ben mi fachisti moriri consolatu! Spissi fïati ià susu parlay comu ti vidi et comu ti contay. %did. (v.363) &P&CDicat IOHANNES BABTISTA&c: % &V&/V363&Tu si quillu &Cangnus Dey&c, chi eu demostray, chi lu mundu di peccatu liberasti; eu su Iohanni, chi a tti babtizay quandu in l'acqui di Iordanu intrasti. Di lu Deu patri vinni una gran buchi, chi dissi: «Quistu è meu figlu dilettu». Lu Spiritu santu apparsi in clara luchi, in forma di palumba, in blancu aspettu. Helisabèth, mia matri, mi conchippi in senituti di vechizi soy; meu patri Zaccaria, chi non lu critti, si stetti mutu fin chi natu fuy. Anday a lu dise&tu di setti anni: «&CParate viam Domini&c» cantay; vistivimi di pelli et non di panni; locusti et meli salvagiu maniay. Herodes, chi de poy malcontentu, vinendu la citella saltatrichi, per observari sou iuramentu, di la mia testa presenti li fichi. Intandu eu xisi izà, a denunciari chi ià tu ni vinivi ad recaptari. %did. (v.385) &P&CDica lu BON LARRUNI cun la cruchi in collu&c: % &V&/V385&Signuri, eu su Dimàs, quillu larruni, chi fuy a mmorti cun ti condempnatu: eu per mia culpa, et tu senza raxuni, ca per invidia sì fusti accusatu. Et tu mi promittisti, standu in cruchi: «Ogi serray cun micu in paradisu». O Redempturi di lu mundu, o vera luchi, zo chi mi promittisti, ben m'ày attisu. %did. (v.393) &P&CDicanu li INNOCCENTI&c: % &V&/V393&Gracïa a tti, Signuri omnipotenti, chi si figlu di Deu et veru homu! Nui simu quilli pichuli innoccenti, chi fommu morti per lu to santu nomu. %did. (v.397) &P&CHora cantinu tutti li INNOCCENTI, mentri chi vengna Enoc Elias&c: % &V&/V397&Resursitau lu Signuri, lu quali ni liberau di la morti. %did. (v.399) &P&CDicat ELIAS, demostrandu cun la manu chi omniunu tacha cun silenciu&c: % &V&/V399&Signuri, quistu è Enòc et eu su Elia et simu reservati in testimoniu per contradiri a lu falsu missia, ad anticristu, pessimu demoniu. Eu ià ti vidi, et tu mi parlasti, insembla cun Moysès, intru quist'anni, quandu a Munti Tabòr tu mi chamasti, presenti Petru, Iacobu et Iohanni. Davanti loru, ti transfigurasti et dimostrasti - la divinitati: comu lu suli tua fachi mostrasti, toy vestimenti tutti dealbati. %did. (v.411) &P&CHora vayanu tutti insembla a lu paradisu. Et dica ADAM, mostrandu ad Eva lu paradisu&c: % &V&/V411&Eccu lu locu undi fuy creatu, et tu mi fusti data in compagnia. Quistu è lu pumu, chi ni fu vitatu; eu indi maniay et fu la morti mia. O chi dampnusu morsu chi fu quillu! Tuttu fu plinu di mortali morti. O Eva, tu chi fusti meu consiglu! Per quillu pumu fommu a mmali xorti! Ma tu, Signuri, mi ày liberatu. Sempri to nomu sia glorificatu! %did. (v.421) &P&CHora dica la MADALENA&c: % &V&/V421&Levamuni in pedi senza tardari, prestamenti et non adimuramu. Precïusu unguentu andamu accaptari: lu corpu di Cristu digiamu 'ndi untari. %did. (v.425) &P&CDica MARIA, nostra donna&c: % &V&/V425&O Madalena, per cortisia, dundi vuy andati, minatichi a mmia. Non mi lassari, chì su a la strania! Eu sugnu sula; minami cun tia. %did. (v.429) &P&CDicat et respondat la MADALENA&c: % &V&/V429&O amara matri, Maria sconsolata, sì dulurusa et sì amaricata! Di lu to figlu sì conguxata! Sta' cun Iohanni, a ccuy fusti lassata. %did. (v.433) &P&CHora DICANU a lu Deu patri&c: % &V&/V433&O Deu patri, comu farrimu di nostru mastru, chi perdutu havimu? Lu nostru doluri ad vuy lu dichimu. In quali locu trovari lu potimu? %did. (v.437) &P&CDicat lu SPIZIALI a lu dixipulu&c: % &V&/V437&Ascuta, miu dixipulu sapienti, et prestamenti - ti digi partiri: eu auyu lamentari multi agenti: va' vidi cuy su et sachimilu a diri cuy su quissi fimmini dolenti, si di alcuna cosa li potimu serviri; proferili la putiga, a tia et a mmia, et non guardari a lloru, cuy si sia. %did. (v.445) &P&C&media&nti partiu lu DIXIPULU et andau alli dompni; et dicat&c: % &V&/V445&Preguvi, dompni, chi vuy mi dicati perchì plangiti cussì amaramenti; si per ventura, zo chi vuy chircati, vi poza dar consiglu, eu su presenti. Eu ià vi viyu multi amaricati, di la qual cosa siti assay dolenti. Veniti a la potiga et sederiti, a lu vostru doluri reposu darriti. %did. (v.453) &P&CDicat la MADALENA&c: % &V&/V453&Hay, quantu grandi lu nostru doluri, ca havimu perdutu lu nostru Signuri! Fu mortu in cruchi, in menzu dui larruni, fachendu Iuda fauzu ingannaturi. %did. (v.457) &P&CVaya la Madalena cun lu discipulu di lu speciali. Et dica lu SPECIALI a li dompni&c: % &V&/V457&Per milli volti venuti sïati, o dompni, plini di tanta buntati! Chi è la raxuni, chi vi lamentati? Vogluvi pregari, per meu amuri, chi mi dichiti lu vostru doluri! %did. (v.462) &P&CDicat la MADALENA&c: % &V&/V462&Vindimi unguentu, amicu specïali; pigla stu vilu, chi eu n'àiu dinari. Si altru vurray, ti volimu dari, chi lu corpu di Cristu 'di volimu untari. %did. (v.466) &P&CDicat lu SPECIALI, donanduchi lu inguentu&c: % &V&/V466&Prinditi quistu unguentu inmaculatu, et tutta vostra vogla 'di fazati; untati 'ndi lu corpu trapassatu, et di dinari non mi 'ndi donati. Et quillu corpu chi 'ndi sarrà untatu, ben lu conservirà, certi sïati. Andati - cun Diu, chi eu sugnu ben pagatu, chì per tal corpu omni cosa è inchicatu. %did. (v.474) &P&CHora vaya la MADALENA a lu sepulcru di Cristu cun la buxula in manu. Et dica cun duluri e plantu&c: % &V&/V474&Cuy levirà la petra di supra lu monimentu, per untari lu corpu di quistu unguentu? Chì tutti nuy fimminelli simu: la petra è grandi et pocu forza havimu. %did. (v.478) &P&CTunc veniat ANGELUS &mediate et dicat&c: % &V&/V478&Passati innanti et n'ayati pagura, vuy, chi chircati a Iesu, chi era mortu. Illu è resursitatu, ià è bon'ura; non aspettati chi izà sia lu corpu. %did. (v.482) &P&CHora spirixa l'angilu et vegna Cristu in forma di ortulanu. Et dica la MADALENA&c: % &V&/V482&O ortulanu, chi zappi quiss'ortu, vidisti cuy prisi quistu corpu mortu? Preguti, per Deu, si lu piglasty, chi tu mi dichi undi lu portasti. %did. (v.486) &P&CDica CRISTU, lu quali esti resursitatu&c: % &V&/V486&Eu su ortulanu, chi stayu a zappari, et non mi inpachu di corpu piglari; iammay non vidi nullu chi passassi, né nulla persuna, chi corpu piglassi. %did. (v.490) &P&CHora la Madalena lu canuxiu et faza attu di gittarisi a li pedi di Cristu et canuxiu veramenti come era Cristu. Et dica CRISTU&c: % &V&/V490&Fatti arreri, Maria, non mi tuccari, chì ancora a lu meu Patri non su andatu. A li mey frati tu digi turnari, et dillu a Petru chi su resursitatu. %did. (v.494) &P&CTunc la MADALENA vaya a li dixipuli; dicat cun allegriza, cantandu quista sequencia&c: % &V&/V494&Omni cor tristu - vaya allegratu, ca Iesu Cristu - è resursitatu. Resursitatu - è lu salvaturi, zoè Iesu Cristu, lu nostru Signuri. Grandi alligriza havi lu meu cori, ca havimu vistu lu nostru Signuri; fratri et figloli mey, stati gauyenti, ca illu è resursitatu veramenti. %did. (v.502) &P&CLi donni si partanu. E dicat FILIPPUS&c: % &V&/V502&Quista mi pari una bona nova, chi tuttu lu meu cori è retornatu; ora, Tomasi, perdiray la prova: dichivi chi lu terminu è passatu. %did. (v.506) &P&CRespondat THOMASIUS&c: % &V&/V506&Philippu, chi grossu homu tu mi pari; comu ti levi in susu ligeramenti! Quissi non sannu zo chi si piscari. Voy chi ti dica? No 'ndi criyu nenti. %did. (v.510) &P&CVayasi 'ndi Thomasi. Et dicat CLEOPHAS et lu CONPAGNU&c: % &V&/V510&Nuy partemu, per voliri andari perfini ad Emaùs: avimu a ffari. %did. (v.512) &P&CDicat CLEOPHAS lu compagnu caminandu&c: % &V&/V512&Multu sta dubitusu lu meu cori, pensandu quisti fatti comu vanu: di l'una parti lu nostru Signuri fichi gran signi cun soy proprii manu; ma poy fu mortu accussì crudilmenti, chi non so chi mi diri veramenti. Hora raxunamu um pocu, si ti pari, et ritornamu li cosi chi fichi et poy retornamu a llu parlari di quistu fattu, chi Maria ni dichi. Eu parlirò et tu mi ascutiray, et undi serrà bisognu, suppliray. %did. (v.524) &P&CRespondat lu CONPAGNU&c: % &V&/V524&Hora incomenza a diri - si cun Deu! -, chi dulchimenti ti ascutirò eu. %did. (v.526) &P&CDicat CLEUPHAS, et vaya adaxu&c: % &V&/V526&Di l'acqua fichi vinu in Galil&a, et lu primu signu chi fachissi quandu süa matri sì lu vidia: «&CVinum non habent&c»; et illu sì dissi «&CQuid michi et tibi, mulier?&c Ancora non esti ià venuta la mia hora». La sogira di Petru liberau, chi una grandi febri illa tenia; et Cristu appressimandu la toccau &Cet statim recessit febris ab ea&c; da poy sanau li infirmi chi minaru et multi per lu tettu si calaru. %did. (v.538) &P&CDicat lu CONPAGNU&c: % &V&/V538&Nuy putimu parlari et giri andandu, ca è gran spassu giri raxunandu. %did. (v.540) &P&C&c: % &V&/V540&Unu librusu vinni humilimenti: «Signuri, si tu voy, mi poy sanari». Cristu rispusi: «&CVolo&c»; et duchimenti stisi li manu et dissili: «&CMondari&c». Et fu &ttu di lebra in quillu stanti, chi non parsi chi avissi havutu mali; et poy li comandau chi si 'ndi andassi et a li sacerdoti &i mustrassi. Appressu a quistu poy resursitau la figla di quill& archisinacoca, perfini a la sua casa si 'ndi andau undi plangianu tutti cun gran plica. Eu mi recordu chi intrandu a la porta cachau di fora li reputatrichi, dichendu: «La citella non è morta, ca ipsa dormi». Et livari la fichi. %did. (v.556) &P&CLu COMPAGNU dica cun lu attu di la manu versu di illu&c: % &V&/V556&Vostra palora ammenti. I&lu anda& cun lu patri et la matri di la morta, Petru et Iohanni et Iacobu chamau: traseru dintra et chusiru la porta; et poy l'appi fattu resursitari, dissi chi li donassiru a mmaniari. %did. (v.562) &P&CRisponda CLEUPHAS&c: % &V&/V562&Veru tu dichi, cussì propriu andau; in quistu modu Petru mi contau. Cintirïuni lu vinni a pregari chi unu so garzuni era malatu; rispusi Cristu: «Eu lu verrò a ttuccari»; et quillu si stetti in sì maraviglatu et poy si inginochau a li soy pedi. Audi duchi riposta chi li dedi! «Signuri, eu non su dignu veramenti chi digi intrari a lu tectu meu. La tua santa palora sulamenti si farea sanu lu garzuni meu». Intandu Cristu si voltau darreri et a nnuy altri chi sequiamu, dissi: «Non trovay tanta in Isdraeli. Va' et sia fattu comu tu cridisti». Lu regulu, signuri chi regia Cafarnau, li vinni a ssupplicari per unu so figlu, lu quali muria, «chi ti plachissi andarlu ad ayutari»; et Cristu dissi: «Si vuy non viditi signi et prodigi, may non cridiriti». Quillu respusi, fridu comu nivi: «Veni, Signuri, innanti ch'illu mora». Et Cristu dissi: «Va', chi to figlu vivi»; et fu sanatu subitu, in quill'&ra. Lu regulu, videndu quista cosa, si convertiu cun tutta la sua casa. %did. (v.590) &P&CCleufa dicat, cun signi, multi altri miraculi assay. Dica lu CONPAGNU&c: % &V&/V590&Chinquimilïa animi sacciau senza li dompni e li pichulilli et dudichi cofina chi avanzau di chinqui pani et dui pixitelli. %did. (v.594) &P&CDicat CLEUFAS&c: % &V&/V594&Un iornu intra la barca illu dormia et misisi furtuna intra lu mari et lu ventu contrariu si vinia: un'altra pocu ni fachia annegari. Non ti ricordi chi lu riviglasti: «Ayutani, Signuri, ca perimu!» Et ipsu dissi: «&CQuare dubitasti, modice fidey?&c Ià securi simu». Poy comandau a lu ventu et a lu mari, et subitu bonaza fichi fari. Li farisey lu andavanu tentandu; minaruchi unu tropicu a ssanari; et Cristu, lor curaiu examinandu, dissi: «&CSi licet sabato curare?&c». Illi tacheru et Iesu Cristu, intandu, a quillu si voltau a parlari: «&CTolle gravatulum tuum&c et va' andandu»; et quillu si levau andari. Magnificandu Deu, illu piglau lu so grava&ulu et sanu si 'ndi andau. Cachau quillu demoniu, chi era mutu, et prestamenti lu mutu parlau; la turba et l'autru populu minutu, videndu quistu, si maraviglau. Li scribi et farisey, chi su mali homini, moti di invidia, incomenzaru a diri: «In Belzabùt sì cachi li demoni. Signu di chelu voli&u vidiri!» Ma la resposta fu cussì ordinata, chi ben tacheru per quilla iornata. %did. (v.624) &P&CDicat SOCIUS&c: % &V&/V624&Tu parli troppu et eu non intendu. Parlami adaxu e non cussì currendu. %did. (v.626) &P&CDica adaxu CLEUFAS&c: % &V&/V626&Sanau la figla di la caninea, chi lu demoniu mali la vexava. Quandu la matri appressu ni venia et «&CMiserere mey!&c» puru gridava, et Cristu in nulla cosa respundia, per nostri pregheri, li parlava: ca non è bonu livari lu pa&i di li figloli e darilu a li cani. Quilla mischina ixolsi li capilli, gittausi in terra et dissi sti paroli: «V&u è, Signuri; ma li cazunelli chi stanu in casa di loru patruni vannu maniandu quilli mullichilli chi cadinu di la mensa a lu signuri». Et Cristu li dissi: «Grandi fidi avisti! Va', sìati fattu comu &Ctu petisti&c». Lu figlu di la vidüa chamau, dissi: «&CAdolessens, tibi dico: surge!&c». Et quillu, chi era mortu, si levau; et incontinenti ammirati &Csunt turbe&c. Et Lazaru in Bettania sursitau, chi era quatridianu et ià fitia; per quista cosa forti si turbau la genti invidïusa, fauza et ria et fichiru consiglu cun tali xorti chi prestamenti li da&inu morti. %did. (v.652) &P&CDicat SOCIUS&c: % &V&/V652&Tanti altri signi chi Cristu operau, chi chi fommu presenti tu et eu; et zoppi et surdi et muti liberau, chi non li cuntiria altru chi Deu. %did. (v.656) &P&CDicat CLEUPHAS&c: % &V&/V656&Ascultami un pocu, lassami parlari, et poy respundiray zo chi ti pari. Di l'altra parti, si nuy ben pensamu, ipsu fu prisu et mortu vilimenti; chavati in cruchi li pedi e li manu, comu ipsu avissi statu homu di nenti. Non fu parsu iudeu né cristïanu, abandunatu d'amichi e di parenti; eu non sachu advisari chi volci diri, chi per tal modu si lassau muriri. La Madalena et quisti boni donni, chi dichinu chi illu è resursitatu, ni vindinu bissichi per lanterni et su palori di cochiri filatu. Do, s'ill'è veru, comu illa ni dichi, perchì non si dimustra claramenti? Cuy cridiria a mMaria meritrichi? &i vicharelli et fimmini di nenti. Nuy, simu nuy chi fommu soy amichi! Ma dimmi: chi dirranu l'autri agenti? %did. (v.676) &P&CDicat SOCCIUS&c: % &V&/V676&In veritati chi eu 'di su confusu! O Cleuphàs, eu non so chi ti diri; et la mia fantasia va susu et iusu: ma nuy starrimu puru a lu vidiri. %did. (v.680) &P&CDicat CLEUPHAS&c: % &V&/V680&Or tu, di quistu fattu, tu 'ndi say? A quistu modu non arrecimu may! %did. (v.682) &P&CNunc immediate vegna CRISTU et appara in forma di pellegrinu. E dicat et iuniasi cun loru&c: % &V&/V682&Chi sermuni su quisti chi parlati, et cussì tristi per la via andati? %did. (v.684) &P&CDicat CLEUPHAS&c: % &V&/V684&Tu sulu pellegrinu non say nenti zo chi sti iorni è fattu a gran remuri di Iesu Cristu, chi era homu potenti dananti Deu, in operi et sermuni, chi fu dapnatu cussì crudilmenti et patiu dura morti et passïuni? %did. (v.690) &P&CDicat CHRISTUS&c: % &V&/V690&O stulti, tardi a cridiri! Non pensati ca fu bisognu implirisi la Scriptura, tanti propheti chi ànnu prophetati comu divia patiri morti dura? Moysès di Cristu primu prophetau et tuttu quistu per figura dissi. Ma poy Davìd salmista declarau ca fu bisognu chi cussì patissi. Guardati zo chi dichi Ysayia, viditi beni la sua prophecia; et Danïèl, ancora Geremia, ki per tal modu muriri divia. Iusèp si fu vindutu da soy frati trenta dinari in la terra di Egiptu; quilli midesmi foru reservati e dati - a Iuda, quandu vindiu a Cristu. Tri iorni stetti Ionàs in ventri a lu pixi et tantu stetti Cristu in sepultura; poy di tri iorni Iona vivu ixiu, et cussì stetti Cristu, secundu la Scriptura. %did. (v.710) &P&CCRISTU mustri giri per altra via cun unu bastuni in collu, dichendu&c: % &V&/V710&Quistu da zà è lu caminu meu: però vi dicu: &"Stativi cun Deu!&". %did. (v.712) &P&CDicat CLEUPHAS&c: % &V&/V712&O Domine, rumani izà cun nuy, ca si fa sira et ià è inclinata l'ura; ormay non è ura - di caminari pluy; et a nnuy - parliray di la Scriptura. %did. (v.716) &P&CDicat CHRISTUS&c: % &V&/V716&Poy chi a vuy plachi, eu 'di su contenti chi mi invitati cussì duchimenti. %did. (v.718) &P&CVegna ad Emaus in casa di una vicharella et alliberga et conzinu di maniari. Et dica CLEUFAS&c: % &V&/V718&Ià nostru Mastru non multu curava lavarisi li manu a lu maniari et dichia chi l'anima non inbruxinava quillu chi per la bucca si fa intrari, ma quillu chi exi, zoè lu mal parlari: quistu è chi l'anima nostra fa dampnari. %did. (v.724) &P&CMisa la tavula cun li cosi necessarii comedenti, dicat lu CONPAGNU&c: % &V&/V724&Voliti fari beni? Ora maniati. Po' chi haviriti maniatu, raxunati. %did. (v.726) &P&CSedanu, et pigli lu pani CRISTU IESU, dichendu&c: % &V&/V726&In nomu di lu meu Patri chelestiali, sia benedittu quistu nostru pani. %did. (v.728) &P&CHora spirixa Cristu di l'ochi loru, et levanusi, dichendu CLEUPHAS&c: % &V&/V728&Non era tuttu lu cor meu ardenti quandu ni declarava l& Scriptur&? Eu ti lu volci diri veramenti ca mi paria quillu chi era lu Signuri. %did. (v.732) &P&CDicat lu COMPAGNU&c: % &V&/V732&Subitu chi illu incomenzau a parlari, quandu ni iunsi in menzu di la via, tuttu lu cori mi fichi saltari: in veritati diri lu vulia. Ma dimmi: cuy purria - iamay pensari chi per tali modu appariri vulia? Pigla la manu et yamu incontinenti et recontamu quistu ad quilla bona genti. %did. (v.740) &P&CDica lu CONPAGNU a la vicharella&c: % &V&/V740&Leva di zà, chi non volimu nenti. %did. (v.741) &P&CEt vanu tostu allegri a li apostuli; et incomenza a diri PETRU a ttutti&c: % &V&/V&Dundi incomencirò? chi dirrò nanti? la mia allegriza oy lu meu doluri? Di l'una parti mi commovi a planti, pensandu chi negay lu meu Signuri. Criyu chi tutti ben vi arrecordati: lu iovidì, la sira, illu mi dissi chi lu divia negari tri fïati innanti chi lu gallu duy cantassi. Et eu chi li respusi arditamenti ca era paratu cun issu muriri et comu mi perdivi tristamenti, chi appena eu midesmi lu so diri. Poy chi fu prisu, non abandunay, ma, &Clonga manu&c, puru lu sequia; essendu in casa di Anna et eu chi intray per vidiri lu fini, si eu putia. Et eu mi accostay a lu focu per scalfari, ca era braxa et gran fridu fachia; et unu dissi a mmi: «Tu si, mi pari, dixipulu di Cristu»; et eu timia; prestamenti incomenzay a nnegari, dichenduchi: «Eu non sachu chi» dichia. Unu di quilli, audendumi parlari, dissi: «Per certu, tu si galileu: la tua loquela ti fa palisari!» Et di zà da capu ancora nigay eu. Ma una scava cun resguardu tortu: «Tu si di quilli veramenti! Non ti vidi cun ipsu intra l'ortu?». Et tandu perdivi tutti sentimenti. Oy me dulenti! - Allura incomenzay a detestari e ffari iuramenti: «Non lu canuxu, nè llu vidi may; non sachu chi tu dichi veramenti». In quillu stanti lu gallu cantau et eu mi arregorday subitamenti: tuttu lu sangui in corpu mi siccau, ixivi di fora et plansi amaramenti. Ma Cristu glorïusu redempturi, chi cun li braza aperti a tutti ayta, non voli morti di lu peccaturi, ma chi ipsu si converta et haia vita; et non obstanti chi lu havia negatu, ià non mi volci in tuttu abandunari; dramenti chi eu plangia lu meu peccatu, illu mi apparsi et fichimi levari et dissi: «O Petru, e&u resursitatu; levati susu, chi ti ò perdunatu». Eu mi levay, ma subitu cadivi, confusu di virgogna e di allegr&za; tuttu trimandu, non sapia chi diri, pensandu chi fichi tanta offe&nza; et poy mi comandau chi eu venissi et a vuy altri quistu referissi. %did. (v.795) &P&CDicat CLEUFAS&c: % &V&/V795&Et nuy videsmi lu avimu vidutu et iunsisi cun nuy in menzu la via; a mmodu d'un pellegrinu era vistutu et nullu di nuy duy lu cunuxia. Illu mi apersi tutti li Scripturi, non chi lassau nulla propheccia; et eu pensava intru lu meu cori chi era ipsu, ma puru tachia. Et poy lu canuxemmu a lu maniari, rumpendu lu pani comu sulia fari. %did. (v.805) &P&CAppara Cristu in menzu li dixipuli, in absencia di Thomasi. Et dicat CHRISTUS&c: % &V&/V805&La pachi mia, figloli, sia cun vuy. Stati securi et non timiti pluy. %did. (v.807) &P&CLi apostuli fazanu comu timeru et iterum dica CRISTU&c: % &V&/V807&Eu viyu beni chi vuy dubitati, però vi dicu: «Toccati et palpati: li spiriti carni et ossa non ànu, comu ayu eu. Eccu zà li manu. Si alcuna cosa aviti di maniari, izà dananti digiati purtari». %did. (v.813) &P&CIacobus porti un pezu di pixi arustutu et una brisca di meli; e dica IACOBUS&c: % &V&/V813&Eccu un pezu di pixi arrustutu, chi ogi ni romasi a lu maniari; quista brisca di meli havimu havutu: non havimu altra cosa chi ti dari. %did. (v.817) &P&CPoy chi IESU CRISTU maniau et bixe, dicat iterum&c: % &V&/V817&Quisti su li paroli chi izà parlay, ca era bisognu chi cussì patissi, quandu cun vuy insembla vi parlay, chi tutta la Scriptura si adimplissi: lu terzu iorn&u resursitassi et in la gloria di lu meu Patri andassi. %did. (v.823) &P&CVaya Cristu; et lu CONPAGNU di Cleufas et dicat&c: % &V&/V823&Hora vuy siti ben certificati ca è resursitatu lu Signuri, et rumanemmu tutti consulati; grandi alligriza havi lu meu cori. %did. (v.827) &P&CHora vegna THOMASI, a lu quali dicat&c: % &V&/V827&Tomasi frati, ben siyi venutu; non stari pluy cun l'animu contristatu! A lu Signuri nui havimu vidutu; sachi di certu chi è resursitatu. %did. (v.831) &P&CVayasi 'ndi THOMASI, dichendu&c: % &V&/V831&Si eu non mittissi la manu a lu latu, et multu ben tuccassi la ferita, et li pertusa, undi fu chavatu, non cridirò iammay in la mia vita. %did. (v.835) &P&CDicat PETRUS&c: % &V&/V835&Asculta un pocu: tu non dichi beni. Ià say ca illu dittu ni havia comu divia - muriri cun gran peni, poy resursitari e giri in Galilia. %did. (v.839) &P&CDicat THOMAS&c: % &V&/V839&Non mi dari rimuri, stat&i in pachi, ca la fatiga or chi perdiray; tu purrissi cantari comu ti plachi: si non lu viyu, non lu criyu may. %did. (v.843) &P&CDicat PETRUS&c: % &V&/V843&Ben ti dicu chi ni apparsi zà presenti: eccu per testimoni tanti boni agenti. Però, Thomasi, non siyi retinenti, ca illu è resursitatu veramenti. %did. (v.847) &P&CDicat THOMAS&c: % &V&/V847&Dì' quantu tu voy, chi no 'ndi criyu nenti. %did. (v.848) &P&CDicat lu COMPAGNU&c: % &V&/V848&Sempri, Thomasi, fusti cussì incredulu et discribanti di omni altra persuna; ben ti fu misu lu to nomu Dida&u, ca tu non cridi may cosa nixuna. %did. (v.852) &P&CDicat THOMASIUS&c: % &V&/V852&Voy chi ti gabba e dica chi lu criyu? Eu lu farrò, si puru t'è in plachiri. Ma veramenti, finchì non lu viyu, may mi movirò per lu vostru diri. %did. (v.855) &P&CDicat CLEUFAS&c: % &V&/V856&Ià lu sachu eu chi tu si reversu, chi sempri ni respundi per traversu. %did. (v.858) &P&CDicat THOMASIUS&c: % &V&/V858&Per certu chi vuy altri aviti tortu, per nullu modu mi lassati stari. Eu sachu quistu: chi lu vidi mortu. A Deu sïati, chi aiu un pocu a ffari. Eu non chi tornu fina ad hogi ad ottu. Ora viyamu si purrò campari. %did. (v.864) &P&CVayasi 'ndi Thomasi e dicat ANDREAS&c: % &V&/V864&La barca chi lassay a rripa mari, di quandu xisi in terra stu matinu. Volimu andari ad piscari? Forsi alcuna cosa piglirimu. Ma quista riza volimu conzari? Ca non si pò piscari a bulintinu. Ma eu vurria cuy ayutu mi fachissi, ca multi manu Deu li benedissi. %did. (v.872) &P&CAndria pigli la riza e stendala in terra e li apostuli e li autri ayutinu; et vegna Thomasi. Et dica lu CONPAGNU di Cleufas&c: % &V&/V872&Eccu lu bon Tomasi, chi è vinutu. Comu è, Thomasi? Si convertutu? %did. (v.874) &P&CRespondat THOMASIUS&c: % &V&/V874&Tornamuchi da capu, a mmiu plachiri: non chi serrà may fini chi farriti? Quista è cosa di farimi muriri! Stativi in pachi ormay, si vuliti. %did. (v.878) &P&CDicat CLEUFAS a lu conpagnu&c: % &V&/V878&Veru si dichi, lassatilu stari, non si pò fari cridiri per forza. Illu è peyu a ffarilu turbari: quantu pluy lu dichiti, pluy va ad orza. %did. (v.882) &P&CImmediate appara CRISTU e dicat&c: % &V&/V882&La pachi mia, figloli, sia cun vuy. Stati sicuri et non timiti pluy. Ma tu, Thomasi, dubitusu stay. Mustrami la tua manu et tochiray. Tocca lu latu, li manu e li pedi. Non essiri incredulu, ma siyi fideli. %did. (v.888) &P&CStenda la manu THOMASY et tochi lu latu, li manu e li pedi e dicat&c: % &V&/V888&Hora canuxu veramenti eu ca si lu meu - Signuri e lu meu Deu. %did. (v.890) &P&CDicat CHRISTUS&c: % &V&/V890&Tomasi, Thomasi, tu cridisti, perchì primu toccasti et poy vidisti. Ma veramenti beati serranu quilli chi non vid& et cridiranu. Amen. %Explicit &PFinis huius gloriosissime resurressionis Domini nostri Iesu Christi. Sit laus et gloria Deo, Patri nostro, eiusque Spiritus sanctus (!). Amen. &CFacta per lu dignu poeta lauriatu Marcu di Granndi di la chitati di Seragusa di Sichilia&c.