@@NT % Didascalie $567$ &/L25& Frenu a Cavalli scapizaturi. A Cavallu pichula bucca. A Cavallu ki tira. A Pultru multu &[fo&]rti. A Cavallu ki fa pluma&u di la lingua. A Cavallu ki afferra #[...]@. A pultru tiranti. A Cavallu afrinatu. A Cavallu ki rudi lu frenu. A pultru forti. A Cavallu inarbu. A Cavallu ki si dilecti a frinari. A Cavallu troppu inalzaturi la testa. A Cavallu ki #[...]@ roll #…@ &[la t&]esta. A Cavallu spagnusu. A Cavallu spurtaturi. A Cavallu zapaturi. A Cavallu spurtaturi. A Cavallu ki urta la testa a lu pectu. A Cavalli tranvirsanti la via dricta. A Cavallu senza scalluni. A Cavallu malvasa bucca. A Cavallu pichula bucca. A Cavallu ki è scallunatu. A Cavallu ristivu. A Cavallu minu ristivu. A Cavallu ki trahi la lingua. A Cavallu ki trahi la lingua pir li cannoli. A Cavallu scallunatu di novu. A Cavallu ki spissu feri la testa a lu #[…]@. A Cavallu scallunatu di longu tempu. A Cavallu #[…]@. A Cavallu afrinatu scapizaturi. A pultru. A Cavallu scallunatu. A Cavallu bona bucca. A pultru. A Cavallu bucca ructa. A Cavallu bona bucca. A Cavallu bona bucca. $568$ Cavallu ki abaxa la testa. A Cavallu ki poni la lingua pir li annoli. Cavallu multu spurtaturi. A Cavallu malvasa bucca. Cavallu multu xinixituri. A Cavallu scapizaturi. Cavallu ki si abanduni tuctu supra li retini. A Cavallu scaglunatu. Cavallu troppu ligeri poy ki esti scallunatu. A Cavallu iuvini multu ligeri et no& scallunatu. Cavallu ki bacti la testa a lu pectu. A Cavallu calchitaru. Cavallu scaglunatu ki tragi la lingua. A pultru ki si adilecti a frinari. A Cavallu pichula bucca. A Cavallu ki plui si primi di l'unu latu ki di l'altru. A Pultru bona bucca et [ki] cavalcatu porti la testa baxa. A pultru dura bucca. A Cavallu iuvini et afrinatu. A Cavallu troppu ribatusu dannanti. A Cavallu nun scaglunatu ki multu si apecta. A Cavallu isdintatu da sucta. A Cavallu ki tragi la lingua supra lu frenu. A Cavallu scaglunatu malvasa bucca. A mulu. A mulu. A Cavallu iuvini e sbuccatu. A Cavallu ki trahi la lingua for& di lu frenu. A Cavallu ki troppu alza la testa. A Cavallu ki trahi la lingua pir li cannoli. A Cavallu similimenti acustumatu. A Cavallu scaglunatu ki vay supra li retini multu a lu troctu. A pultru non scaglunatu. A Cavallu non scaglunatu ki multu vay gravusu dananti. A Cavallu ki porta la bucca aperta. A Cavallu malvasa bucca. A Cavallu ristivu ki acosti a lu muru. A Cavallu no& scaglunatu et beni afrinatu. A Cavallu nun scaglunatu ki tragi la lingua pir li cannoli. A Cavallu ki ruda lu fr[enu]. Acumenza lu libru di la Maniscalchia %Capituli di li infirmitati, rimedii e curi di [li] cavalli. Capituli di li infirmitati, rimedii e curi di [li] cavalli. Inprimamenti esti da vidiri di lu creamentu e di la nativitati di lu cavallu. Secundu, comu si diva piglari et adumari. Terzu, di la guardia e di la doctrina. Quartu, di lu canuximentu di li menbri di lu corpu, e di la billizza e di li fazuni di lu cavallu. Quintu di li infirmitati, soi accidentali comu naturali. Sextu, di li midichini e di li remedii ki valinu contra li dicti infirmitati. % Capituli di li lesiuni. Capituli di li lesiuni. Di lu vermi volatili - Capitulu #j@. Di lu anticori - Capitulu #ij@. Di lu strangugluni - Capitulu #iij@. Di lu mali di li vivuli - Capitulu #iiij@. Di duluri pir tropu sangui - Capitulu #v@. Di duluri pir ventositati - Capitulu #vj@. Di duluri pir troppu maniari - Capitulu #vij@. Di duluri pir troppu tiniri la orina quandu non pò stallari - Capitulu #viii@. $569$ Di la inflatura di li cugluni - Capitulu #viiij@. Di &[in&]funditu, zoè rifusu - Capitulu #x@. Di lu mali di lu pulsu - Capitulu #xj@. Di lu infustitu, zoè unflatu - Capitulu #xij@. Di lu mali di lu scalmatu oi dessicatu dintru da lu corpu - Capitulu #xiij@. Di lu mali di lu arrayatu - Capitulu #xiiij@. Di lu mali di la chimora - Capitulu #xv@. Di lu mali di lu rifridatu - Capitulu #xvj@. Di la infirmitati di li occhi - Capitulu #xvij@. Di la infirmitati dintru a la bucca - Capitulu #xviij@. Di lu mali di la lingua - Capitulu #XVIIIJ@. Di lu mali di la spalla supra lu dossu - Capitulu #xx@. Di lu mali di lu cornu - Capitulu #xxj@. Di lu mali di lu pulmuni ki avi unflata la spalla - Capitulu #xxii@. Di lu spallatu ki esti unflatu supra la spalla - Capitulu #xxiij@. Di li baruli oi carbunculi - Capitulu #xxiiii@. Di la rugna e di la maniaxuni di lu collu e di la cuda - Capitulu #xxv@. Di lu mal firutu in li lonzi - Capitulu #xxvj@. Di la lesiuni di la ancha - Capitulu #xxvij@. Di la lesiuni di la spalla - Capitulu #xxviij@. Di la lesiuni di la falchi - Capitulu #xxviiij@. Di lu gravamentu di lu pectu - Capitulu #xxx@. Di lu mali di li gambi - Capitulu #xxxj@. Di la giarda e di lu garretu - Capitulu #xxxij@. Di li spavani - Capitulu #xxxiij@. Di la curba - Capitulu #xxxiiij@. Di la spina oi skinella - Capitulu #xxxv@. Di li supraossi - Capitulu #xxxvj@. Di la incisiuni et attintu - Capitulu #xxxvij@. Di lu mali di li galli - Capitulu #xxxviii@. Di lu mali di li grappi - Capitulu #xxxviiij@. Di li cripaci, zoè cripaturi - Capitulu #xxxx@. Di lu mali di lu sturtiglatu - Capitulu #xxxxj@. Di tuti li inflaciuni di li gambi - Capitulu #xxxxij@. Di truncu, oi di lignu, oi spina ki intra in li gambi - Capitulu #xxxxiij@. Di furma in la curuna di lu pedi - Capitulu #xxxxiiij@. Di lu mali di la fistula - Capitulu #xxxxv@. Di lu mali pinsanisi - Capitulu #xxxxvj@. Di li infirmitati di li unghi - Capitulu #xxxxvij@. Di lu mali di la situla e tutti li infirmitati di li unghi - Capitulu #xxxxviij@. Di li inclovaturi ki toccanu lu vivu di li unghi - Capitulu #xxxxviiij@. Di li inclovaturi ki non toccanu lu vivu - Capitulu #l@. Di li inclovaturi di la curuna di lu pedi - Capitulu #lj@. Di lu mali di lu ficu - Capitulu #lij@. Di li spuntaturi di li unghi - Capitulu #liij@. Di lu mali di lu subatutu suta lu sola di lu pedi - Capitulu #liiij@. Di la dissolaciuni di li unghi - Capitulu #lv@. Di li mutamenti di li unghi - Capitulu #lvj@. Acumenza lu libru di la Maniscalchia di li cavalli di lu Magnificu Misser Johanni de Cruyllis. Cum zo sia cosa ki, intra tuti li animali creati da lu altissimu Maistru, criaturi di tutti li cosi li quali sunu sutamisi a la humana generaciuni, nullu animali sia plui nobili di lu cavallu, li cavaleri e tutti li altri signuri sunu canuxuti da li villani. Et inpirzò ad utilitati di killi ki cavalli usanu, e specialimenti pir killi ki si dilectanu di justrari e di cumbatiri, alcuni utilitati $570$ di lu cavallu, sicundu lu meu pinsamentu et ingeniu, eu Barthulu Spatafora di Missina sichilianu, ki eu aiu pruvatu diligentimenti di tutti killi cosi ki a cavallu si apparteninu, di fari viraxi raxuni avirò a dimustrari. E pir prigheria di alcuni cari amichi ki si dilictavanu in la utilitati di li cavalli, li infrascripti cosi procurai fari scriviri in lu annu di la incarnaciuni di nostru signuri Ihesu &CCristu&c a li #mccclxviii@, a li #xii@ iorni di lu misi di Aprili di la #vii@ indictiuni. %Di lu creamentu e di la natura di li cavalli Di lu creamentu e di la natura di li cavalli Inprimamenti dicu ki lu cavallu si divi generari da lu stalluni suavimenti, #<…>@ da unu cavalcaturi cavalcandu, e nun lu fatighi si non sicundu lu so vuliri, pirkì meglu avirà a generari lu cavallu, ki quandu plui legiamenti e cun minuri fatiga copri la matri di lu cavallu, tantu meglu e plui conplutamenti avirà a generari, e cussì maiuri cavallu e plui cunplutu e plui grossu cavallu in ventri di la iumenta, zoè di la matri, si cria. E sachi ki lu cavallu si divi generari a tali staxuni ki naxa a tempu ki sia multa herba, in pirzò ki, pascendu la matri assai herba, nutrikilu meglu in la sua ventri, danduli assai lacti e lu cavallu paxendu assai herba, li soi carni diventanu plui soldi e fa grandi corpu. La matri, a lu tempu ki si copiri, nun divi essiri nin tropu magra nin troppu grassa, ma mizanamenti, in pirzò ki, si illa inprenassi grassa, existenti la grassizza, costringi la matrichi, sì ki lu cavallu nun chi pò ingrussari, nin mitiri grandi menbri, e cussì esti lu pultru pichulu e curtu. E si illa esti troppu magra, nun pò nutricari lu figlu in la ventri e lu pultru naxi debili e sutili. E quandu veni lu tempu chi divi paxiri, paxa in locu montusu e pitrusu, in pirzò ki, andandu, e vinendu e pascendu, li soi unghi diventanu duri e forti HO e li soi gambi forti pir lu andari di lu munti, saglendu, muntandu e scindendu, la natura di lu cavallu diventa forti e potenti. E lu cavallu vaya apressu la matri fini in capu di dui anni e non plui, kì, si plui tempu sicutassi la matri oi altra iumenta a la quali andassi appressu, guastiriassi in alcuna parti di li soi menbri e danniriassi. E si lu cavallu liberamenti esti lassatu paxiri fini in capu di li tri anni pir li boni paski di lu munti, li soi menbri stannu sani e li soi gambi diventanu mundi di omni macula e miglura plui ki si paxissi in campi. %Lu modu di piglari, di infrinari e di adumari li cavalli. Lu modu di piglari, di infrinari e di adumari li cavalli. Vidutu di lu creamentu e di la nativitati di lu cavallu, sicundu esti da vidiri comu si diva piglari e adumari. E divissi mittiri la corda a lu collu legiamenti e suavi cun corda grossa e forti facta di lana, in pirzò ki la lana esti plui rindivili pir la sua mulliza ki non è corda di linu nin di cannavu. Ancora si divi allazari in tempu friscu e nebulusu, kì, si si piglassi in tempu di forti caldu, si purria dampnari in alcunu so menbru tantu si miniria. Prisu e misuli lu capistru in testa, minissi ad unu locu, ki si adusi ad adumari cun cunpagna di unu altru cavallu. E quandu torna di adumarissi, ligalu in la stalla a la maniatura cun dui pasturi, kì, si non $571$ avissi pasturi, pir la sua ferochitati di lu adumari si purria fari mali in alcunu so menbru. E sempri aia cumpagnia di unu altru cavallu, e toccalu pir tutti soi menbri cun li manu suavimenti e nun lu fari indignari, kì pir lu disdignu purria piglari alcunu viciu. E cussì cun grandi dulchiza e mansuetudini lu digi amansari, fini intantu ki sia mansuetu et humanu in tuti cosi, ki pir lu continuu tuccari di li manu, fricandu e gratandu pir tutti li soi menbri, specialimenti livanduli li pedi a modu di firrarilu, ki, quandu vinirà a lu tempu ki si ferri, non spaventi lu culpiari di lu firraru. E sachi ki pir la plui utilitati nun divi allazari lu cavallu nì adumari finkì nun passa la etati di dui anni, in pirzò ki, quandu plui juvini lu cumenci a ligari cun la corda e adumari, pir lu so affaticarissi &curri spissi fiati lesiuni di li gambi. %III Di la guardia e di la doctrina di lu cavallu. Di la guardia e di la doctrina di lu cavallu Dictu avimu comu si diia piglari et adumari, ora dirrimu di la guardia e di lu amaistramentu. Tali divi essiri a la sua guardia lu capistru, factu di coyru forti et humili, e, poi ki esti adumatu, mettililu in testa e cun dui pasturi lu liga a la maniatura, sicundu ki esti dictu di supra; e li pedi davanti cun pasturi di lana misi a li unghi, cun unu di li pedi darreri, ligandulu cun corda di linu, ki in vulgaru si chama travellu, ki non poza andari inanti pir alcunu modu, et omni iornu cun la strigla e cun lu pannellu furbi la lordura. La nocti li fa la litèra di pagla, oi cun fenu, alta fini a li ginocha pir lu so riposu, et omni matinu, pir tempu, si furba lu dossu e li gambi pir tutti li menbri cun la strigla e cun lu pannellu diligentimenti. E pir so biviri si mini a l'aqua a picholu passu e mittassi in l'aqua fini a li ginochia e più susu. La matina e la sira staya in l'aqua pir spaciu di tri huri ogni fiata, in l'aqua correnti dulchi e freda o in aqua marina, kì, pir la frigiditati di l'aqua dulchi e pir la siccitati di l'aqua marina, tu divi sapiri ki naturalimenti li gambi di lu cavallu la predicta aqua dessicca, e tenili axuti e constringi li humuri ki xindinu a li gambi pir fiati. Et a la sua turnata nun si meta in la stalla fini ki li soi gambi nun sianu forbiti et axuti d'in tutu di l'aqua, inpirzò ki la fumusitati di la stalla soli aduchiri galli e mali humuri a li gambi bagnati. E nun esti da diminticari, dàlli a rudiri baxu, apressu a li pedi davanti, ki a pena pigli la pruvenda, fenu, oi oriu, oi zo ki tu li dài, in pirzò ki, sfurzandussi di rudiri et a piglari la pruvenda, lu collu e la testa pir lu continuu usu diventa plui suttili e plui benivolu a lassarissi infrinari, et ancora plui bellu pari, e pir kistu li soi gambi omni iornu ingrossanu assai plui e piglanu maiuri nutricamentu et acriscimentu. Lu cavallu ruda fenu, pagla, herba, oriu, avena et spelta, ki sunu proprii pruvendi di li cavalli. E si lu cavallu esti iuvini, ruda herba e fenu cun l'oriu quantu di voli, kì, pir kista pruvenda, li soi menbri naturalimenti crixinu. E si lu cavallu esti cumplutu in sua etati, ruda pagla et oriu moderatamenti, ki, pir la sua siccitati di la pagla, lu cavallu non smagrixi troppu, ma in soi carni cunvinivili e forti lu mantegna e plui sicuramenti si pò fatigarissi. E pir lu meglu di sì divi essiri nin tropu magru nin tropu grassu, ma mizanamenti, e manterrassi forti sicundu ki cunveni, kì, si troppu grassu fussi, multi humuri dixindirianu a li gambi spissi fiati, e si pir avintura fatigassi troppu, purriassi guastari di multi infirmitati ki li porti ad illu la sua $572$ grassizza naturali, e si esti troppu magru, pir la sua magrizza li soi forci diveninu minu et esti laidu a vidiri. E lu cavallu ki esti cunplutu di etati ruda herba e firràina pir spaciu di unu misi tantu, et non staya ad ayru, anci staya in casa, tinendu adossu carpita di lana grossa, inpirzò ki li predicti herbi su fridi, e si lu cavallu nun fussi beni cuprutu in kistu tempu aviria a rifridari et incurriri infirmitati. E quandu si divi pruvindari di oriu oi di altru so simili, dàlli lu oriu beni mundatu e chirnutu, kì la pulviri li faria viniri tussi e farialu dessiccari dintru a li interiuri. Lu so biviri sia aqua molla e salmastra un pocu e turbida, in pirzò ki kista aqua, pir sua molliza, esti grassa, e turbata e calda, e riteni in sì grussizza in sua substancia, et in pirzò sunu a li corpi di li cavalli plui nutrikivili e plui saciabili. E nota kistu, ki li aqui, quantu plui sunu friddi e currenti, tantu minu nutricanu e minu ingrassanu lu cavallu, e si lu cavallu di bivi assai, nun pò mittiri carni comu si cunveni. Ancora esti utili a lu cavallu lavarili la bucca dintru cun vinu caldu, e sia bonu vinu forti, fricanduli la buca cun lu sali, lu cavallu bivirà pirò plui vulinteri. E falu firrari cun ferri cunvinivili ritundi a modu di li unghi; la extremitati di lu ferru sia stricta e legia, in pirzò ki, quantu plui sunu legi li ferri, plui legeramenti leva li pedi, e quantu plui li unghi sunu stricti darretu, tantu plui forti e duri sunu li unghi. E sachi ki quantu plui si ferra lu cavallu iuvini, tantu plui li soi unghi diventanu debili e molli, kì lu usu di andari sferatu genera da la sua iuvintuti li soi unghi duri e grandi. E guarda, simiglantimenti, ki a lu cavallu sudatu, oi ki sia tropu caldu, nun li dari a maniari nì a biviri alcuna cosa sin ki lu suduri non li cessa da dossu; minalu un pocu a passu cuprutu in prima cun pannu. E sachi ki lu tropu cavalcari la sira, pressu a nocti, nochi, kì, sudatu e scalfatu, nun lu pòi afridari, ki la sua pruvenda li poti dari comu esti usatu. E pir la fridiza di lu ayru di la nocti pirò si affrida spissu lu cavallu, pirò lu cavalcari di lu matinu esti da laudari. E bisogna a lu cavallu di tiniri copritura di pannu di linu pir li muski. E lu vernu pir lu fridu tegna carpita di lana grossa. E nun cavalcari lu cavallu, incrixivilimenti nin troppu, da mezu jugnetu fini a la ixuta di agustu oi locu inprissu. E sia la sua stalla in locu friddu, et usi herba e tutti cosi fridi in so pastu, kì cavalcandu in kistu tempu, pir la grandi calura, pir lu tropu cavalcari, si aviria dintru dessicari e scalmari. E cussì dicu ki nun si diia cavalcari di dichembru e di ginnaru pir lu grandi fridu, essendu sudatu e scalfatu, si aviria a fridari. E pir sua sanitati conservari, quatru volti l'annu li fa ixiri sangui di la vina di lu collu usata: in primavera, la stati, lu autumpnu, zoè a lu guaìmi, e lu vernu una fiata pir timpurali; e si beni esti guardatu e temperatamenti cavalcatu, sta in sua virtuti e furtiza pir spaciu di anni vinti. %Di lu modu di infrinari e di la guardia. Di lu modu di infrinari e di la guardia. Dictu ki avimu di supra di la doctrina e di la guardia di lu cavallu, resta da vidiri lu modu comu si diia infrenari. E la qualitati di lu frenu sia plui legia e debili ki truvari si pò; e quandu tu li micti lu frenu, ungi lu morsu di lu frenu cun meli oi cun altru licuri dulchi. Lu frenu, dissi, $573$ ki sia leiu e debili, pirzò ki li fa minu mali in la bucca, e poi in davanti si lassa plui vulinteri mittiri lu frenu e plui vulinteri lu susteni ki inanti. E di lu meli oi di l'altru licuri divi mictiri in lu morsu di lu frenu, in pirzò ki, assaiandu lu meli, l'altra fiata vi lassa mictiri plui vulinteri lu frenu. Tantu lu mini lu scuderi la sira e lu matinu finkì lu cavallu li vaya appressu pir sì midismu. E poi lu cavallu senza alcunu spavintamentu e senza rimuri, #<…>@ plui suavimenti ki pò #<…>@ a pichulu passu #<…>@, e da la manu drita e da la sinistra spissi volti volgendu cun una virga batendulu pir lu collu; e si abisogna, li vaya inanti una persuna omni matinu pir tempu, cavalcandu pir fini a meza terza pir loki plani oi ki nun chi aia petri quantu voli, e senza cumpagnia di altru cavallu. E quandu lu avirà cussì cavalcatu pir unu misi oi in pressu, la sella li si divi mictiri senza spavintamentu, e poi lu cavalki cun la sella fini a lu vernu. E lu cavalcaturi, quandu sagli susu, non lassi moviri lu cavallu finkì non si agi cunzati li panni suta comu si conveni; e cussì fachendu, si usirà una altra fiata a stari suavi e quietu a voluntati di lu cavalcaturi. E quandu virrà lu vernu, ki esti lu tempu friddu, altru modu di cavalcarilu tirrai, zoè ki lu cavalcaturi lu fazza tructari pir li arati campi soavimenti la matina per tempu, da la manu drita e da la sinistra spissi volti vulgendu in primu la retina dextra di lu frenu scurcita plui ki l'altra una unza, in pirzò ki lu cavallu è plui arrindivili da la sinistra parti ki da la dextra, mutanduli plui forti frenu l'unu iornu ki l'altru, sinkì lu tegni senza omni frenu, si abisugnassi. E pir kì si divi fari troctari plui pir li campi arati ki pir li altri locura plani, pirò ki pir li vallichelli e pir muntichelli di li campi arati si adusi et amaistri di livari li pedi e li gambi plui alti e plui legi in lu so andari tempurali, e simiglantimenti lu pòi cussì amaistrari pir loki arinusi assai, #<…>@ e cussì plui sicuramenti e cun plui salvamentu diriza li soi andamenti. Et ancora in li soi unghi avirà minu a zupicari et offendirili. Ancora usati lu cavallu beni a tructari pir cunvinili spaciu di lu iornu, pir alcunu tempu da la manu dextra e da la sinistra; e poi alcuni iorni lu faza troctari pir li dicti loki arati et arenusi per tempu lu matinu, e, pocu a pocu cun minuri e cun plui curti salti ki pò, lu galopi. in iornu ki non li sia fastidiu [nì] noia lu galopari, kì, si kistu li avinissi, siria culpa di lu cavalcaturi ki lu àvi ' amaistrari, e cussì legiamenti diventa intropidu. Poi lu cavalcaturi, quandu fa troctari, equali fari moviri lu cavallu ki tira li retini di lu frenu inver lu dossu baxu appressu lu garresi, si ki lu cavallu, chicandu lu collu, intantu chiki la testa, ki la bucca tegna pressu a lu pectu. E kistu si è salvamentu di ssì e di lu cavalcaturi, tinendu la testa cussì a lu pectu, quandu curri, vidi meglu e plui apertamenti lu so cursu et lu so andamentu, e meglu e plui apertamenti si volgi di manu dritta e da manu manca, e plui legiamenti si riteni quandu voli. E kista virtuti è in lu frenu: e pirò di lu modu e di la qualitati di li freni voglu arricurdari. %Di la maynera di li freni. Di la maynera di li freni. Esti una forma di frenu ki si dichi a barri, pirzò ki esti a dui barri compostu kistu frenu, e pirò è debili e plui leiu di tuti li altri freni. Et ancora esti una altra forma di freni ki vulgaramenti esti chamatu mezu morsu, pirkì mezu morsu àvi, e kistu è plui forti e manivili di la bucca ki esti a $574$ barra. Et una altra manera di frenu è dictu a mezu morsu, simiglanti di killu ki è dictu di supra, cun falci corrigi e plani a lu morsu di lu frenu in modu di anellu fabricatu, e kistu è plui forti e plui ritinivili di tutti li altri. È una altra maynera di frenu lu quali è dictu a capistru; àvi lu morsu plui longu di li altri fini a lu palataru di lu cavallu, e dintru a la bucca spandi in lu morsu multi falci diversi; e kistu è plui aspiru e plui crudili di tuti li altri. E li pruvinciali ànu una altra forma multu orribili di freni la quali lassu di arricurdari. Kistu è da guardari, la molliza di la bucca di lu cavallu, ki sicundu ki àvi la bucca dura oi molla, cussì si li metta lu frenu; simili& lu cavalcaturi zo fazza, e cussì comu eu ò dictu, temperatamenti senza molestu cursu lu cavallu si cavalki. E grandi utilitati esti un pocu planamenti e pir la chitati spissi fiati si cavalki, specialimenti intra li firrari oi pir burghi ki chi aia soni, e spaventamenti e rimuri di persuni, impirzò ki di kisti soni e gridi pigli maiuri ardimentu e sicuritati di sì, e sia minu da lì inanti spavintivili e pagurusu usandu pir li dicti loki. E si pir li dicti loki passandu si spavintassi e turnassi arreri, non lu divi pirò aspiramenti batiri, nin cun virga nin cun spiruni, kì plui retrupidiria et avirissilu a spavintari, ma convinivilimenti batirilu legiamenti e lusingandulu; e si cussì non lu amaistrassi pir li predicti loki spissi fiati, pir omni sonu e gridu siria poi da spavintari e rintropidari e divintiria spavintusu et intropidu. Et ancora è bisognu ki lu cavalcaturi pir lu meglu di lu cavallu a lu cavalcari lu tegna quantu bisogna; supra di illu staa umilimenti. E tuti killi doctrini ki dicti sunu si diianu observari infini a tantu ki illu avirà mutatu li denti e suldati et avirà #V@ anni conpluti. Li denti, comu si conveni, più tostu ki poi, cun salvamentu di illu #iiii@ denti di la maxilla di ssuta li fa livari: dui da l'una parti e dui da l'altra, li quali denti sunu dicti scaglunati e plani. Et omni iornu lu morsu di lu frenu adusa la bucca. Si l'omu vidi ki lu cavallu aia la bucca molla e tennira, mutali lu frenu ki si chama a barra, poi ki li ài cavati li denti; e cavalkisi omni iornu infrenandulu e dulchimenti galopandulu. E si àvi la bucca dura, li firiti di li denti tracti si lassinu suldari inanti ki li micti lu frenu, kì, naxendu nova carni, killa nova si rumpi plui tostu ki la antiqua carni di prima. E cussì e maiurmenti lu cavallu timi lu frenu; pir la tinniriza di la carni è plui arrindivili a lu so cavalcaturi e, si esti molla e tennira, lu secundu oi lu terzu dì si cavalki cun frenu, pirò ki suta lu frenu li firiti di li denti cavati plui tostu soldanu ki senza frenu. In li denti cavati naxi carni dura e callusa, e pir kista cavatura di li denti la bucca di lu cavallu esti plui arrindivili ad infrenarissi. E sachi ki la bucca di lu cavallu divi essiri nin tropu dura nin tropu molla, ma mizanamenti; e pir kista caxuni li cavalli nun si ponu infrinari dritamenti si #iiij@ denti non si cavanu ad illi comu è dictu. E pir kista cavatura di li denti lu cavallu di sequita multi altri utilitati, kì ingrossa plui, et ingrossa pirkì la ferocitati e la superbia ki à si perdi. E poi di lu cavamentu di li denti, lu cavallu si cavalki a pichuli salti, muvendu da l'unu locu a l'altru, e spissi volti intri intra li $575$ cavalli et exa. E tokilu spissi fiati pirkì si alci et diventi arditu intra li cavalli, ixendu et intrandu intra loru, e mutili li freni spissu, l'unu plui forti ki l'altru, infinkì è bisognu. E da ki li ài atruvatu lu frenu bonu e cunvinivili, nun li lu mutari, poikì pir lu trairi di li denti e pir lu forti mutari di li freni li buki di li cavalli si solinu guastari. Pirò cun killu lu quali è plui cunvinivili e plui si dilecta pir illu et è plui usatu, cun illu lu afrena, e pir lu frequenti usu inprindi meglu e teni a menti meglu lu sua operaciuni. E apressu lu usa a curriri; e quandu in prima lu curri, sia lu so cursu pir lu quartu di unu miglu la matina pir tempu, una fiata la simana, pir via beni plana et un po' arenusa lu fa curriri. E si ti plachi, pir spaciu di unu miglu sia lu so cursu; e sachi quantu plui moderatamenti si curri, tantu diventa plui currenti e legiu pir usu; e si tu lu adasti tropu in lu curriri diventa rintropidu, e lu usu di lu afrinari ki à imprisu perdi. E non ti adiminticari ki, da poi ki sì beni esti amaistratu et usatu a lu frenu comu dictu esti, lu cavalcaturi nun sia pigru di farilu galupari e di curriri e di sagliri e di xindiri e muntari temperatamenti, kì longu riposu fa lu cavallu essiri pigru e mollu, e la buntati ki avia imprisu in prima si adimentica. %IV Di lu canuscimentu e di la billizza di lu cavallu. Di lu canuscimentu e di la billizza di lu cavallu. Dictu di la doctrina e di la guardia, ora è da vidiri di lu canuscimentu e di la billiza di lu cavallu, di lu so corpu, e di li soi facturi e di li soi menbri. Lu cavallu divi aviri lu corpu longu e grandi, inprimamenti, in tali modu ki li altri membri rispundano a lu corpu sicundu ki si cunveni ordinatamenti. La testa divi aviri suttili, e magra, e axuta e longa cunvinivilimenti; la bucca grandi e squarchata; li naschi grandi e unflati; li occhi grossi e nun cavati in intru; li aurichi pichuli et aspri e tisi; lu collu longu e beni inver la testa partutu; li mascilli suttili e sicchi; li crini pochi e plani; lu pectu grossu e ritundu; lu garresi tegna tisu; lu dossu planu; li lumbi tundi e grossi; li costi grossi; li flanki comu boi; lu ventri longu; li anki tisi et longhi; la crupa longa e plana; la cuda sua grossa cun pochi crini e plani; li coxi larghi dintru e di fori carnusi e li garreti ampli, et sicchi et assai tisi; li falchi torti e li pedi comu chervu; li gambi beni ampli, e pilusi e sicchi; li giunturi grossi, e non carnusi e proximi a li unghi comu boi; li pedi e li unghi ampli, e duri e cavati comu si conveni. Lu cavallu divi essiri plui altu darretu ki da la parti davanti, comu chervu. La grossiza di lu collu in prissu lu pectu. E cui voli vidiri la billiza di lu cavallu #<…>@ e la lunghiza proporcionalimenti. Di la billiza di lu pilu sunu multi homini a cui plachi unu pilu, a cui plachi un altru; sicundu lu meu animu, lu pilu ki si chama baio et scuru mi plachi plui e supra tuti esti da laudari. Di li altri facturi di li menbri a mitiri di chascunu raxuni siria longa mina. Li menbri belli pir illi midemi si manifestanu, e pirò killu ki ndi esti dictu sia bastivili. E sachi ki la billiza di lu cavallu plui viraxamenti $576$ et apertamenti si pò canuxiri essendu lu cavallu magru ki troppu grassu, e li soi menbri meglu si canuxinu. %V Di li naturali lesiuni. Di li naturali lesiuni. Vidutu di supra di la billiza, e di li menbri e di la factura di lu cavallu, resta a vidiri di li infirmitati ki aveninu a lu cavallu, cussì naturalimenti comu accidentalimenti. Inprimamenti dicu ki la infirmitati aveni naturalimenti a lu cavallu, li quali a li fiati adiveninu per diffectu di natura, oi pir altra caxuni; minimanu li menbri di lu cavallu et acrixinu, comu nun divinu acrixiri, radi volti. Ma alcuni fiati naxi lu cavallu cun dui cudi, quandu cun l'unu occhu blancu e l'altru nigru, e naxili adossu grandi superfluitati di carni gallusa. E multi fiati li naxinu adossu galli grossi comu nuchi, quandu minu e quandu plui, ki superchianu supra lu coyru, li quali sunu dicti muri oi chelci vulgaramenti. Et alcuni fiati li naxinu adossu altri infirmitati di li quali glanduli oi scrufuli si chamanu, oi testudini. Minimalu natura quandu naxi avendu l'unu occhu grandi e l'altru pichulu, e l'una auriccha pichula e l'altra grandi; cun una ancha longa e l'altra curta, kistu cavallu si chama scalmatu. E menima ancora la natura e fallixi quandu lu cavallu naxi cun li gambi torti cussì davanti comu darretu, e li unghi soi naxinu multi fiati torti. Spissi fiati naxi lu cavallu jardi in li garreti e galli in li gambi; e kisti infirmitati li aveninu pirkì lu so patri e la sua matri avinu kisti infirmitati. Jarda è una inflaciuni molla di grandiza di unu ovu plui oi minu, li quali inflaciuni naxinu cussì in li garreti davanti comu darretu. La galla esti inflaciuni molli a modu di visica e grandi comu galla oi nuchilla, oi nuchi, quandu plui e quandu minu, li quali naxinu appressu li iuncturi di li gambi a latu li unghi. %VI Di li accidentali lesiuni. Di li accidentali lesiuni. Dictu di supra di li diffecti, e di li minimamenti, e di li accriximenti e di li infirmitati oi lesiuni, resta a diri di li infirmitati accidentali, li quali ordinatamenti su scripti di sutta. In prima la caxuni di chiascuna infirmitati oi lesiuni sianu, e comu si canuxinu, et undi li predicti infirmitati a li cavalli veninu accidentalimenti e pir avinimenti. E di tutti li midichini ki nchi su boni e ki valinu contra kisti infirmitati diligentimenti di certificari pir ordini, undi inprimamenti tutti li capituli di tutti li nomi e di tutti li infirmitati oi lesiuni, di capitulu a capitulu, aiu dictu di supra in principiu di lu libru. %[1] Di lu mali di lu vermi. Di lu mali di lu vermi. Accidentalimenti infirmitati veninu a lu cavallu: una la quali chama vermi, la quali si acumenza in lu pectu di lu cavallu oi intru li coxi appressu li cugluni, e poi li dixindi a li gambi e fa naxiri cochi forti dulurusi e rumpinnussi pir sì midesimu; lu quali vermi naxi di mali humuri longu tempu insembli tropu congregati e scursi a li predicti loki. E fanusi granduli, li quali, rutti, li cavalli ànu dintru da l'una parti e da l'altra di lu pectu naturalimenti intra li coxi; naxi ancora kista glandula in pressu a li cugluni pir alcunu $577$ duluri ki izà aveni, in pirzò ki lu duluri ki fa kista glandula li spiriti e li humuri li currinu e, scursi kisti humuri a kistu duluri, kista glandula infla et ingrossa, e pirò lu pectu e li gambi ingrossanu, unflanu; et inflati da la parti davanti oi da la parti darreri, è bisognu ki li humuri rumpanu lu coyru e la carni, e fannu via e multi pirtusi pir mandari di fora la marcigna. E si a kista glandula nun si succurri tostu e cunvinivili curi, lu cavallu perdi pocu minu tutti li humuri et humiditati di lu so corpu, kì tutti xindinu a li gambi. % Remediu. Remediu. Contra kista infirmitati ki dicta è, cura e proprii midichini si dannu. Quandu tu vidi in lu pectu di lu cavallu, oi in li coxi et in pressu li cugluni, kisti glanduli li quali dissi di supra inflari e crixiri plui ki non solinu, incontinenti lu cavallu si divi midichinari di la vina usata di lu collu et appressu la testa, di li usati vini di lu pectu, e di li coxi da l'una parti e da l'altra, finkì lu cavallu adibilixa pir sangui. Tantu sangui si li levi, ki li humuri ki tropu sunu abundati si divakinu pir kistu midichinari; e poi li metti li laci convinivili in lu pectu o in li coxi, là undi lu mali esti. E li humuri ki su tropu e ki fannu kista infirmitati traano a quisti lacci pir lu duluri de lu trairi ki fai di li lacci in susu et in giusu, li quali lacci fannu a kisti humuri pir lu duluri. E cussì kisti glanduli si squaglanu, e li humuri ki nchi sunu scursi si voytanu e cussì li loki di li lacci rendinu duluri e pir lu duluri currinu li homuri. Cunvenissi ki kisti lacci si mininu comu esti usatu, kì pir lu troppu trairi li tropi humuri ki nchi sunu si voytanu. E kistu sachi, ki li lacci nun si divinu minari si non di dui in dui iorni, e tantu si divinu minari ki dui iuvini si fatighinu omni fiata. Et avanti lu cavallu si divi cavalcari a pichulu passu, e poi omni iornu si cavalki planamenti. E guarda ki non li dài herba a maniari, nì tropu fenu, nì altru chivu troppu, kì li humuri ki fannu naxiri lu vermi avirianu tropu a crixiri. E fa stari la nocti lu cavallu pir lu so riposu in locu friddu. E kista glandula oi vermi in via per kisti lacci pir livari lu sangui di li dicti vini non menimanu e sempri habundanu li humuri tropu, e li coxi vegnanu inflandu, allura killi glanduli oi vermi salvamenti in cutali modu si ndi cavinu, ki fisu lu coyru di la glandula pir longu e la carni finkì trovi kistu vermi oi glandula, di li quali eu aiu dictu, e killa glandula, cun li unghi di li manu, scurrchandula cun tutti li soi vesti in li quali esti faxata, cavandili fori fini a la radichi sicundu ki meglu si pò cavari, e cun maiuri salvamentu, ki di li predicti glanduli oi vermi nulla cosa chi rumagna. E poi ki ài fora kista glandula oi vermi da li soi radichi, la ferita tuta intornu impli di stuppa bagnata in blancu di ovu, sufficientimenti e beni; e poi richudi la firuta ki non di cada la stuppa. E si la ferita di la glandula è in lu pectu di lu cavallu, una peza grandi di linu chi meti, e non mutari la firita fini in capu di li tri iorni, e da locu inanti li la muta dui fiati lu iornu cun la stupa bagnata in lu blancu di lu ovu e mischatu cun l'oglu, lavata in primu la firita cun vinu caldu e cussì si curi in fini a ix iorni. E poi si lavi la firita cum vinu caldu, e cussì si curi, et impli la firita di la stuppa taglata $578$ minuta, involuta in la pulviri, la quali pulviri si fa in kistu modu: pigla la calchina viva et altritantu meli mollu, miscalu l'unu cun l'altru tantu ki ndi faci una guastilletta e mittila supra li carbuni allumati; e tantu la lassa ardiri ki ndi faci carbuni, di li quali fa pulviri; e kista pulviri usa cun la dicta stuppa, finkì la firita è suldata beni. Et ogni iornu poi si cavalki, azò ki lu predictu vermi cun plui salvamentu si ndi cavi. Fanchi kista altra cura ki si dichi di sucta: ca fisu lu coiru pir longu e la carni finkì ài truvatu lu vermi ki eu dissi di supra; mitti intru la firita lu risalgaru pulverizatu sicundu ki abisogna; mitti intru la firita là undi era lu vermi ki dictu è e mitichi di lu burru. Poi conza la bucca di la firita ki nun di poza ixiri lu risalgaru pir nixunu modu, lu quali risalgaru lu predictu vermi corrodi pir spaciu di #viii@ iorni fortimenti. Corrusu lu vermi e distrutu fini a la radichi, usa la cura, omni iornu, la quali eu dissi di supra, in lu cavamentu di lu vermi. E si pir li predicti curi li humuri nun si ponu stagnari oi siccari, pirokì discindinu a li gambi e fanuchi pirtusi e vissiki e carbonchi, allura incontinenti killi vissichelli cochi cun ferru ritundu caldu, cuchendu in prima la vina maistra di lu pectu a traversu, la quali vina va in versu lu vermi in giusu fini a lu pedi; poi ki avirai cocti li pirtusi e li vissiki di li gambi comu è dictu, pulverizachi di supra di calchina viva dui fiati lu iornu, e partirai via la coctura in prima da li pirtusi. E sachi ki si di kistu vermi rumanissi la gamba unflata, fanchi kista midichina: pigla li sanguisuchi e mittili intornu a kista inflaciuni di li gambi, rasu in prima lu locu di la inflaciuni; poi, livatundi lu sangui ku kisti sansuchi quantu ixiri di poti, inplastra tutti li gambi cun achitu et cun blanketu miscatu insenbli, oi sia ki tu tegni in l'aqua frida li gambi omni iornu pir grandi hura, lu matinu e la sira; e cussì fa omni iornu finkì li gambi torninu diunflati e suttili. % Di lu vermi volatili. Capitulu I Di lu vermi volatili. Capitulu #I@ Aveni alcuni fiati ki, pir la taglatura di lu vermi ki aiu dictu, aveninu in lu corpu di lu cavallu multi cochi, zoè carbunchi diversi, e specialimenti in la testa di lu cavallu. Et aduchinu alcuni fiati pir li naski di lu nasu di lu cavallu multi humuri, comu fussiru aqua li exinu di lu nasu, et kistu vermi è dictu vermi volatili. % Remediu. Remediu Contra lu vermi volatili ki munta supra la testa di lu cavallu e locu si acoglinu humuri corrupti comu soli, li quali humuri, ricolti in la testa, si ndi levanu in kistu modu: fa livari sangui a lu cavallu di li vini usati di ambu dui li templi di la testa, sufficientimenti, ki sia bastivili; e posa di cavalcarlu e falu stari pir so riposu in locu fridu. Pir tutti li cosi si faza comu eu dissi di supra di l'altru vermi; e si kistu vermi volatili si converti in una infirmitati ki si chama chimora, ki spissi volti aveni, farrai killa cura ki in killa infirmitati si dichi. % Di lu Anticori. Capitulu II Di lu Anticori. Capitulu #II@ Aveni ancora ki killa glandula la quali è dicta vermi, la quali è in lu pectu di lu cavallu apressu lu cori, alcuni fiati crixi tantu pir li humuri ki sunu $579$ discursi sicundu ki dissi di supra, e non si spandinu a li gambi, kì kista inflaciuni oi glanduli si fa apostema; et in pirzò ki esti assai pressu a lu cori, si tostu nun si ayuta in pichulu tempu, pir kista apostema lu cori axivilimenti si ndi pò dannari; e kista infirmitati si chama anticori, zoè a diri contra lu cori. % Di lu anticori e di la cura. Di lu anticori e di la cura. Appressu dicu ki kista infirmitati di lu anticori, la quali pruveni per inflaciuni di kista glandula sicundu ki eu dissi di supra, la quali, quandu aveni, un fururi tostu crixi e, plui ki nun esti usatu, fa ingrussari lu pectu in tutu. E tu, senza nulla adimura, la cava di lu pectu fini a li radichi, comu dissi in lu cavamentu di lu vermi. In perzò ki kista infirmitati, oi vermi, oi apostema esti assai propinqua a lu cori, divisi cun grandi sennu e guardia cavarisindi. E quandu tu la cavi, si alcuna vina rumpi in sangui, pigla la vina e ligala cun filu di sita, e si pir la habundancia di lu sangui non la pòi piglari, micti in la firita kista midichina da ristagnari lu sangui. % A stagnari lu sangui. A stagnari lu sangui. Pigla parti dui di inchensu e terza parti di calchi, fandi pulviri e kista pulviri misca cun blancu di ovu; et agi di li pili di lu lepuri taglati e minuti, e miscandi cun kistu blancu e cun la dicta pulviri e micti kista midichina in la firita supra la vina ki manda lu sangui. Ancora, vali a ristringiri lu sangu lu gipsu pistatu cun la curriola e cun li granelli di li uvi pistati: e kistu chi è bonu. Ancora, lu stercu di lu cavallu friscu miscatu cun la crita e cun forti achitu miscatu insembli. E kisti midichini da ristrinjiri lu sangui li divi lassari supra la firita fini in capu di tri iorni, oi fini a lu sicundu iornu si bisugnassi; poi cura la firita comu si cura la firita di lu vermi di supra, salvu ki non chi divi mictiri lazu. E nun divi maniari comu fa quandu àvi lu vermi, nì cavalcarilu, nì stari in locu fridu. %Di lu strangugluni. Cap. iij. Di lu strangugluni. Cap© #iij@. Sunu ancora altri glanduli ki stannu in lu cavallu, et alcuna di kisti si fa in supra la gula di lu cavallu, la quali infla et acrixi pir li humuri fridi di la testa ki li dixindinu, pir la quali grussiza et inflaciuni tutta la gula si infla e lu pirtusu di la gula si stringi, undi lu cavallu a pena pò xatari, mali mania e mali bivi, e kista infirmitati è dicta vulgaramenti mali di lu strangugluni. % Remediu. Remediu. Contra lu mali di lu strangugluni tali midichina si divi fari, ki quandu killi glanduli li vidi crixiri sutta la gula, et ingrussari plui ki nun solinu, incontinenti mittili li lacci sutta lu gula di lu cavallu, e fali minari matinu e sira tantu ki basti e richipali; e micti supra la testa di lu cavallu lana, e faxali la testa, et ungili spissu tutta la gula di burru là undi esti lu mali, specialimenti multu beni, e staya lu cavallu in locu caldu. E si kisti glanduli pir quisti lacci non minimanu minandu li lacci spissu, càvandili fora comu si cava la glandula, la quali è dicta vermi. E tracti fora fini a la radichi, cura la firita comu la firita di lu vermi si cura; e cun la pulviri di lu risalgaru si ponu curari killi glanduli in killu modu ki è dictu di supra. E divi sapiri $580$ ki la pulviri di lu risalgaru, a qualunqua parti di taglaturi di carni oi ruptura tu la micti e non li medichi beni la malicia, corrudi la carni e guasta, kista pulviri, comu fussi focu. %[4]Di lu mali di li vivuli. Cap. iiij. Di lu mali di li vivuli. Cap© #iiij@. Sunu ancora altri glanduli, li quali iachinu e sunu intra lu collu e la testa di lu cavallu, sutta la maxilla da l'una e da l'altra, li quali corsinu pir la reuma di la testa et costringinu frequentimenti la gula ki nun pò maniari nin biviri, nì ancora tirari lu flatu a sì, ki, si tostu nun succurri lu cavallu pir aitarlu, in tantu stringi li vini e li artirii di la gula, ki nun si ponu sustiniri ki non si getti in terra lu cavallu. E tantu scopa la testa in terra, ki a pena mai si leva; li quali glanduli si chamanu vivuli. % Remediu. Remediu. Contra lu mali di kisti vivuli chi dugni kista midichina, ki incontinenti ki tu li vidi inflari e crixiri, tostamenti una volta e plui cochili cun ferru forti, caldu pu[n]tenti fini a li radichi loru, oi tu li cava fora fini a li radichi loru, findendu lu coiru pir longu cun la lanceta, comu cunveni, comu cavasti li glanduli di li vermi ki dictu è di supra, da l'una parti e da l'altra di la maxilla; e cavatili fora, cura li firiti di li dicti vivuli cun li toi midichini, comu tu curasti li firiti di li glanduli e di lu vermi di supra. %Di lu duluri ki aveni pir soperchitati di sangui. Cap. V. Di lu duluri ki aveni pir soperchitati di sangui. Cap© #V@. Aveni a lu cavallu una altra infirmitati dintru da lu corpu, la quali si genera accidentalimenti et aduchili dintru da lu corpu duluri e tursiuni multi e diversi. La quali infirmitati adiveni pir soperchitati di sangui, e non li inflanu pirò li flanki; ma si li vini soi inflanu, kista infirmitati fa gittari lu cavallu in terra. % Rimediu. Rimediu. A kistu duluri ki aveni a lu cavallu pir troppu sangui, cutali cura li divi fari, ki quandu tu vidi lu cavallu à kistu duluri dintru da lu corpu e nun cessa, senza inflaturi di li flanki, e pari ki aia kisti duluri dintornu di li flanki, aprili tutti li vini da l'una parti e da l'altra #<…>@ ki sangui aviri di poti; poi mina lu cavallu a manu a planu passu, e non mangi lu cavallu nin biva, fin& non è liberatu di kistu duluri. %Di lu duluri ki aveni pir ventusitati. Cap. VI. Di lu duluri ki aveni pir ventusitati. Cap© #VI@. Aveni ancora [duluri] dintru da lu corpu di lu cavallu pir vintusitati, la quali intra pir li pori di lu corpu in ventri di lu cavallu; et a la staxuni chi intra lu ventu pir li pori di lu corpu sudatu e tropu riscaldatu porta grandi inflatura di corpu e di flanki, undi lu cavallu si ndi affligi et adulura fortimenti; e kistu duluri si dichi duluri di ventusitati. % Remediu. $581$ Remediu. Contra lu dictu duluri si dà tali cura: pigla unu cannolu grossu di canna ki sia longu unu palmu, e mittilu in lu fundamentu di lu cavallu, et implilu in prima di oglu, e liga lu cannolu a la cuda di lu cavallu ki non di poza xiri; e factu cussì, incontinenti si cavalki lu cavallu pir locu muntusu, truttandulu, e sia beni cuprutu lu cavallu; e stricali in prima li flanki cun li manu uncti di oglu caldu, e cussì stricandu, si scalfa intra sì e la ventositati ki àvi intru la ventri la manda fora pir lu cannolu a postutu. E dàli a maniari et a biviri cosi caldi, zoè a maniari fenu e spelta, et a biviri aqua cocta cun chiminu e cun simenza di finochi in bona quantitati; e poi ki è afridata, miscanchi di la farina di lu oriu; cun kista aqua misca insembli beni e non li dari a biviri finkì non à siti, ki biva a kista aqua; e staya sempri lu cavallu pir so riposu in locu caldu, finkì è guaritu lu cavallu di quistu duluri. % Di lu duluri ki veni pir troppu maniari. Cap. VII. Di lu duluri ki veni pir troppu maniari. Cap© #VII@. Ancora aveni a lu cavallu un altru duluri dintru da lu corpu pir lu troppu maniari oriu oi granu, lu quali non lu pò smaltiri, et indurisci in lu corpu et in la ventri, undi fa a lu cavallu grandi unflamenti et grandi duluri in li flanki, tantu ki a pena pò stari drictu, ki non si getti in terra a giachiri pir caxuni di kistu duluri. % Rimediu. Rimediu. Contra lu dictu duluri cutali cura divi fari: pigla la malva, et la branca ursina, e mircurella e violi equali quantitati e cochili in unu vaxellu in l'aqua; in kista cochitura squagla di lu meli in bona quantitati, et agi tantu sali et oglu e misca insembli in la simula di lu granu; tutti kisti cosi misca insembli, e l'aqua di kista cochitura mittila calda in unu utrichellu ki aia lu cannolu grossu di canna longu convinivilimenti a modu di utrichellu, e mictili kista coctura in ventri e fa stari lu cavallu a culu altu a una xisa, ki kista aqua li vaya beni in ventri. Stupali lu fundamentu cun la stuppa, ki la cochitura, zoè l'aqua, nun di poza ixiri senza la tua vuluntati. E poi la ventri di lu cavallu sia minata di dui homini, l'unu di l'unu latu e l'altru da l'altru, tinendu unu lignu ritundu pulitu e longu, e frikinu la ventri di lu cavallu cun lu oglu caldu; e quandu la ventri avirai assai fricatu cun kistu lignu, distopa lu fundamentu e mina lu cavallu a radu passu ad unu poiu inver lu munti, tanto ki vaya a sella e getti fori kista aqua ki li ài misa in la ventri e grandi parti di killu stercu, e cussì andirà via lu duluri. %Di lu duluri pir nun putiri stallari. Cap. VIII. Di lu duluri pir nun putiri stallari. Cap© #VIII@. Aveni ancora a lu cavallu unu altru duluri pir tropu tiniri la orina, e cussì a lu cavallu la vissicca fa molti duluri e storciuni senza alcuna inflaciuni di li flanki e di lu corpu. Et inflali tantu lu locu di la vissica; è pichula inflaciuni, e li flanki soi fa multu minari a lu cavallu; kistu duluri aveni pir troppu tiniri di l'orina. % Remediu. $582$ Remediu. Contra lu quali duluri li infrascripti curi li farrai, li quali eu aiu pruvati. Pigla la vitriola, e li radichi di li sparachi et di li bruski et equalimenti insembli in l'aqua li fa bugliri; e cocti beni, in una peza ampla e longa li micti caldi in pressu lu locu di la vissica, e kistu iunga a lu dossu di lu cavallu e kista midichina chi mitti spissi volti calda. Ancora vali assai si lu menbru di lu cavallu si ungi cun oglu caldu, fricandulu cun li manu; e poi pista un pocu di pipi e di aloi, e micti di kista pulviri in lu pirtusu di lu membru cun li manu, zoè cun li digita. Et ancora li fa kista midichina ki esti migluri: pigla li chimichi pistati e cocti cun un pocu di oglu e mitili in lu pirtusu di lu membru. A kistu mali vali multu si lu cavallu è saglituri pir la stalla cun una virghita, et una iumenta pir lu dilectu avirà a stallari incontinenti. E sachati ki lu dirritanu rimediu esti la iumenta contra tutti li duluri ki su dicti di supra, kì, pir la vuluntati di lu cupiriri la iumenta, la natura di lu cavallu si conforta e li soi forci, e pirò stalla et assella multu beni. %Di la inflaciuni di li cugluni. Cap. VIIII. Di la inflaciuni di li cugluni. Cap© #VIIII@. Multi fiati si inflano a lu cavallu li cugluni fortimenti pir li humuri ki nchi scurrinu. E kistu aveni spissu quandu mania herba, in primu pir la humiditati di lu tempu ki è humidu e pir la virdiza di la herba. E pir humiditati li humuri discurrinu legiamenti a li soi loki suttani di li cugluni, e quandu a li gambi, undi lu cavallu pati gran duluri. E multi fiati pir troppu fatiga e pir troppu carricu li intestini cadinu, e rumpinu killa pellichella ki para li intestini in li cugluni et unflanu; et a grandi piriculu vai lu cavallu. % Rimediu. Rimediu. A la quali inflaciuni cutali cura si fa. Pigla achitu forti e chira blanca pistata, e tantu li mina insembli ki ndi faci pasta. E di kista pasta fricali li cugluni beni e sufficientimenti dui fiati oi tri , rinuvanduli kista pasta. Et ancora vali si lu cavallu è tinutu, lu matinu e la sira pir grandi hura di lu iornu, in la aqua fridda e currenti, sikì li cugluni stayanu beni in l'aqua. Ancora chi vali kista midichina: li favi franti e mundati di li scorci e cocti beni cun la sunza di lu porcu nova, e calda la mitti supra kista inflaciuni. Et si la inflaciuni di li cugluni pir li intestini ki nchi su caduti e cursi, incapistra la cavallu, e traini fora li cugluni, torna li intestini dintra e cochi la firita cun ferru caldu tutta intornu la ruptura. E poi cura la firita di la vissikella di lu cugluni di lu cavallu castratu; ma a tutti li plui cavalli kista ruptura si pò curari. %Di lu mali di lu infusu. Cap. X. Di lu mali di lu infusu. Cap© #X@. Esti un'altra infirmitati la quali aveni a lu cavallu pir tropu maniari e pir la tropa fatiga; e pir lu tropu maniari lu humuri e lu sangu crixinu in lu corpu, e cussì si spandinu pir li gambi di lu cavallu, e lu andari di lu cavallu si ndi impidixi e cunveni ki zopiki di l'unu pedi e quandu di li dui. Et alcuni fiati teni lu cavallu di tutti li gambi; in lu so andamentu movi gravusamenti et è gravusu in lu so volgiri. Et alcuni fiati aveni pir la troppu fatiga e pir lu tropu cavalcari, pirokì multi humuri e sangui discurrinu a li gambi di $583$ lu cavallu et a li pedi et a li unghi. E kistu aveni si tostu nun li dài cunsiglu a lu cuminzamentu. E multi fiati aveni kista infirmitati a li pedi; quandu lu cavallu àvi alcunu di kisti duluri pir tropu fatiga, li homuri si dissolvinu e legiamenti a li gambi discindinu. E kista infirmitati è dicta infusu o infusioni, zoè riffusu. % Rimediu. Rimediu. Contra la quali infirmitati chi fa kista cura. Si lu cavallu è grassu in sua etati cumpluta li dà a biviri quantu voli, e poi li leva sangu di li usati vini di intrambu li templi e di chascuna gamba in fini ki indebilixi li humuri ki discindinu a li gambi; pir kistu midichinari restanu di discindiri a li gambi; e poi fa stari lu cavallu in aqua fridda currenti fini a la ventri, e non li dari poi nì biviri, nin maniari, fini a tantu ki esti beni guaritu. E si lu cavallu è juvini e magru non li dari a biviri, comu eu dissi di supra, ma ligali cun lu frenu la testa altu a lu ayru friddu, ki distenda beni la testa e lu collu quantu poti plui. E poi mitti sutta li pedi di lu cavallu petri rotundi grossi comu lu pugnu, kì, pir la spissa opiraciuni di kisti petri ritundi, lu cavallu mina li gambi e li pedi. E pir kistu minari di li gambi, li nervi, ki eranu facti pigri pir li homuri ki cursiru, la loru graviza perdinu, sikì lu cavallu premi beni supra li petri. E sia cupertu lu cavallu di unu pannu di linu bagnatu in aqua, e guardissi ki non mangi nin biva, nì nu& lu toki lu suli fini a tantu ki è guaritu. E sachi ki nun nochi kistu a li cavalli iuvini ma fa loru prudi, kì, pir li humuri ki chi scurrinu, li soi coxi e gambi ingrossanu. Sunu alcuni pruvinciali ki cochinu lu oriu in l'aqua e mittinu a li pedi disferrati e liganunchi lu oriu e mangi lu cavallu quantu di voli di lu oriu. % Di lu mali di lu bulsu. Cap. XI. Di lu mali di lu bulsu. Cap© #XI@. Una altra infirmitati aveni a lu cavallu accidentalimenti apressu di lu pulmuni, e stopa a lu cavallu la via dundi porta et atrai lu flatu, e stringili la gula, ki nun pò flatari comu divi, anci fa grandi suflari pir li naski di lu nasu e li flanki li batinu forti; la quali infirmitati aveni legiamenti a lu cavallu grassu pir grandi fatiga e subitu ki patixa, inpirzò ki lu cavallu scalda, e la grassiza ki àvi adossu sì lu &strudi e stupali li artirii e li vii di lu xatari. E kista infirmitati si chama lu mali di lu bulsu. % Remediu. Remediu. Contra lu mali di lu bulsu tali cura chi divi fari: divi aviri cosi caldi pir farili distrudiri la graxa ki li esti congelata e prisa in li vii di la gula undi xata; fali quista bivanda: pigla li garofali dragmi #iij@, nuchi muscata dragmi #iij@, zinciparu, calanga, cardamuni, tantu di ll'unu quantu di l'altru, nuchi di India, chiminu, simenza di finochu in maiuri quantitati ki di li predicti cosi; e pisti kisti cosi beni, e distemperali cun bonu vinu blancu e cun bona quantitati di zaffarana e misca beni insembli kisti cosi; et agi russi di ova tanti quanta è tutta l'altra bivanda, e tutti kisti cosi misca insembli beni e kista bivanda li micti in bucca, ki la agluta cun unu cornu di boi; e tegna la testa alta in tali guisa ki li vaya beni in corpu, e nun aia lu frenu in bucca ki la agluta beni, e tegna cussì suspisa la testa pir spaciu di hura ki li sia data la bivanda. E poi lu mina a manu a pichulu passu e cavalcalu $584$ un pocu, ki la bivanda li vaya pir li interiuri e nun la poza vomicari. E non ruda nin biva pir unu iornu e pir una nocti, ki non si impachi la dicta bivanda di fari la sua operacioni. Lu sicundu iornu mangi herba frisca, oi frundi di canni oi di salichi, oi di qualunqui altra cosa frisca aviri poza, kì pir la frigiditati di la herba frisca e recenti si ndi tempera la caldiza di lu cavallu; si la dicta infirmitati esti frisca, in unu iornu guarixi lu cavallu. Ma alcuni homini sunu ki nchi fanu kista cura, ki li flanki di lu cavallu cochinu cun ferru caldu da l'una parti e da l'altra, fachendu a chascunu flancu dui righi a modu di cruchi cun ferru caldu; e pir lu constringiri ki fa lu cochiri, minima lu pulsari e lu battiri di li flanki e findili li naschi di lu nasu, ki poza meglu tirari lu ayru fridu a sì. %DI LU INFUSTITU, ZOÈ INFLATU. CAP. XII. Di lu infustitu, zoè inflatu. Cap© #XII@. Esti una altra infirmitati ki aveni a lu corpu di lu cavallu accidentalimenti, ki trahi li nervi longhi pir li menbri soi e fa inflaciuni a li fiati. E tirali lu coyru tantu ki a pena si pò piglari cun li digita oi stringiri; e kista infirmitati inpacha lu cavallu in li soi andamenti comu fussi infunditu e li soi occhi lacrimanu. La quali cosa aveni quandu lu cavallu infunditu è tropu scaldatu e poi è misu in locu vintusu, e pir kistu friddu e ventu li nervi tiranu, undi lu andari di lu cavallu si inpacha; e kistu mali vulgarimenti è dictu infustitu. % Rimediu. Rimediu. A la quali infirmitati si nchi ayuta cun kista cura, la quali aiu pruvatu. Inprimamenti mitti lu cavallu in locu caldu, e poi agi alcuni petri vivi, e fali beni arrussicari a lu focu e mitili sutta a lu cavallu in terra; et agi unu cupirturi di pannu di linu grossu ki copra tuttu lu cavallu dintornu, et ambu li extremitati di lu pannu dallatu fa tiniri ampliati a dui homini. Et supra kisti petri caldi forti quantu potinu essiri plui, getta di la aqua calda a pocu a pocu insembli pir volta, e kista fumusitati ki riteni lu cavallu suda. E fa tantu cun kisti cosi, zo esti cun kisti petri caldi, tuccanduchi susu l'acqua calda, ki tutti li menbri di lu cavallu torninu in suduri fortimenti; e poi lu pannu, cun lu quali lu cupiristi, li chingi caldu incontinenti, e staya cussì cuprutu sin ki lu suduri sia passatu; e remossu via lu suduri, fricali li gambi cun burru di li armenti caldu, oi cun oglu, oi cun altra cosa untuusa; oi cochi in aqua la pagla di lu granu e la chinniri, e li resti di l'agli, e la chinniri di li malvi e cun kista coctura, tantu calda quantu la pò sustiniri, di bagna li nervi di li gambi; e staya lu cavallu tutta via in locu caldu et usi pir sua vidanda cosi caldi finkì illu è guaritu. % Di lu scalmatu oi dessiccatu dintru da lu corpu. Cap. XIII. Di lu scalmatu oi dessiccatu dintru da lu corpu. Cap© #XIII@. Et una altra infirmitati aveni a lu cavallu la quali dessicca li interiuri, e lu corpu smagrixi, e getta lu cavallu lu sterku fitenti, e puti comu stercu di l'omu e plui e falli naxiri vermi in lu fundamentu, quandu russi quandu blanki; la quali infirmitati veni a lu cavallu pir lunga magrizza, e pir pocu maniari ki li è datu e pir grandi scaldamentu di corpu undi lu cavallu legiamenti nun pò ingrassari nin mittiri carni. % Rimediu. $585$ Rimediu. A kistu cavallu ki àvi kista infirmitati dàlli a maniari cosi humidi e friddi, ki la siccitati ki àvi dintru a li interiuri tinuta pir longu tempu et huri la perda. Et a la humiditati di lu corpu falli kista decociuni di li infrascripti cosi: pigla la herba violaria, e la vitriola, e la branca ursina, e li malvi equali quantitati e cochili insembli; e mittichi a cochiri di la simula di lu oriu e, convinivilimenti cocti, culali cun unu pannu et in kista culatura squagla burru e cassiafistula in bona quantitati, e kista culatura un pocu calda li metti in corpu pir lu fundamentu cun lu ultrichellu; e falli tuttavia l'altra cura ki dissi di supra a lu mali di lu duluri, salvu ki lu cavallu divi tiniri kista acqua in ventri plui ki pò, in pirzò ki pir kista acqua li interiuri e lu corpu di diventa humidu. E poi li fa kista bivanda di russi di ova et di zaffarana, e di oglu violatu e di bonu vinu blancu; e misca beni insembli, e li russi di li ova sianu tanti e la zaffarana quantu li altri cosi. E kista bivanda li micti in corpu pir la bucca cun unu cornu di boi plinu dui volti oi tri, comu fachisti in lu mali di lu bulsu. Ancora chi è bona kista altra cura: fa stari lu cavallu in la stalla sulu pir dui iorni e non biva; e poi li dà a maniari lu lardu di lu porcu salatu quantu di voli, ki pir la fami ki àvi e pir la dulchizza di lu lardu legiamenti lu mania. E da ki àvi maniatu kistu lardu, dàlli a biviri acqua calda quantu biviri di voli, miscata cun la farina di l'oriu kista acqua convinivilimenti. #<…>@ et in kista acqua undi sianu li altri midichini dicti di supra finkì esti turnatu in lu so statu di prima. Et intra tutti li altri cosi ki tu li dài a maniari, lu granu beni mundatu coctu cun lu lardu e cun lu sali poccu, e siccalu a lu suli oi a lu focu, e danduli a maniari tri giunti pir volta, dui fiati lu iornu inanti ki biva: kistu granu lu fa forti ingrassari et impliri lu corpu. % Di lu mali di lu arrayatu. Cap. XIIII. Di lu mali di lu arrayatu. Cap© #XIIII@. Altra infirmitati naxi in la ventri di lu cavallu, e fa rugitu in la ventri di lu cavallu, zo esti in li budelli, e fa gittari a lu cavallu lu stercu non digestu e mollu comu aqua e divacassi la ventri di lu cavallu chi nun chi lassa nenti in ventri. E kista infirmitati aveni a lu cavallu quandu mania troppu oriu oi granu e nun lu pò paidiri comu divi et incontinenti esti cavalcatu cun fricta. Et ancora aveni kista infirmitati a lu cavallu si incontinenti ki à maniatu lu oriu, tu li dài a biviri. Et ancora la predicta infirmitati li aveni si tu curri oi galoppi lu cavallu incontinenti ki à bivutu assai, pirò ki l'acqua si li bugli e riversa in lu corpu e fallu scurriri ad andari a sella. E multi fiati aveni quandu lu corpu si infla a lu cavallu pir alcuni duluri; pir kista caxuni adibilixi la ventri e tutta la pirsuna, tantu ki a pena si pò sustiniri supra li gambi: e kista infirmitati esti dicta vulgarimenti arrayatu. % Remediu. Remediu. Contra kista infirmitati di lu cavallu arrayatu, la quali a pena aveni si nun a cavallu ki esti cavalcatu forti da poi ki à bivutu oi troppu maniatu oriu oi granu, a la quali infirmitati chi fa kista cura: quandu tu vidi ki lu cavallu faza lu stercu comu acqua dui fiati oi tri, e getta lu oriu ki mania $586$ indigestu, incontinenti mina lu cavallu ad unu pratu herbusu, e levali lu frenu, e lassalu andari paxendu a lu so vuliri e non lu piglari finkì nun à beni paxutu. Paxendu lu cavallu kista herba ricenti e frisca, iuvali multu, in pirzò ki kista herba la padixi tostu e lu stomacu li conforta di la debilizza ki àvi avutu in prima di lu oriu. E guarda non li dari a biviri, pirò ki la aqua esti cosa liquida e faria crixiri la dicta infirmitati, e cussì lu lassa paxiri omni iornu fini ki è guaritu. E pir kista infirmitati spissi fiati infundi lu cavallu; a la quali infirmitati in tutti cosi chi fa comu in lu capitulu di lu mali di lu infunditu si cunteni, comu è dictu di supra. % Di lu mali di la chimora. Cap. XV. Di lu mali di la chimora. Cap© #XV@. Esti una altra infirmitati ki dixindi da la testa di lu cavallu affridatu e getta la reuma pir li naski di lu nasu, liquida comu acqua e li homuri friddi; e kistu aveni quandu lu cavallu teni kista infirmitati pir longu tempu in la testa. Et ancora aveni pir li infirmitati ki si chamamu vermi volatili, undi lu cavallu tutta la humiditati ki àvi getta pir li naski: kista infirmitati è vulgaramenti dicta chimora. % Rimediu. Rimediu. Dicu a kista infirmitati chimora, la quali aveni pir li humuri friddi stati in la testa pir longu tempu oi pir altra caxuni, comu eu dissi di lu vermi volatili, ki incontinenti chi facci kista cura: copri la testa di lu cavallu cun lana e sempri in locu caldu staya, pir so maniari e pir so biviri li dà cosi caldi. Et a kistu cavallu ki àvi kista infirmitati, iuva multu a paxiri herba pichula, kì inclina la testa in terra pir scipari la herba, grandi parti di li humuri friddi ki àvi in la testa getta pir li naski di lu nasu fora. Vali a kista infirmitati lu fumu di la peza arsa oi cutuni arsu vecchu; e fali intrari kistu fumu in li naski di lu nasu: pir kistu fumu si dissolvinu li humuri friddi e fali viniri fora pir li naski di lu nasu. Ancora iuvali kista cura: pigla unu bastunchellu e liganchi in capu una peza ben stricta, e poi la volgi intra lu sapuni sarachiniscu pir li naski di lu nasu quantu pòi plui legiamenti fari; e, cavandila poi, e voitirassi la testa di li humuri friddi maraviglusamenti. E pir kisti midichini soli alcuni fiati guariri, ma radi volti, pirzò kista infirmitati in tutti li plui guisi esti incurabili. % Di lu Rifridatu. Cap. XVI. Di lu Rifridatu. Cap© #XVI@. Una altra infirmitati aveni a lu cavallu, oi duluri in la testa di lu cavallu ki tuttu lu sturdixi e falu tussiri, e li vii di lu xatari ristringi sì comu dissi di supra. Et inflali li occhi e falu spissu lacrimari, e fa grandi cumbatiri a li flanki, la quali infirmitati legiamenti aveni quandu lu cavallu sta in la stalla calda e poi incontinenti lu nexi fora a lu fridu ventu. Alcuni fiati aveni pir altri frigiditati tinuti alcunu tempu avanti, undi fa lu cavallu tussiri e perdi grandi parti di lu maniari e di lu biviri, la quali infirmitati è dicta fridiza di testa. % Rimediu. $587$ Rimediu. A lu quali mali cunvinivilimenti chi succurri cun kista cura, zoè ki killi glanduli, li quali sunu dicti vivuli, fini a la radichi li digi ardiri e cochiri, li quali stannu infra lu collu e la testa sutta la maxilla, cun ferru rotundu suttilimenti li cochi; e mittili li lacci, ki pir lu minari di li lacci aianu via li humuri a discindiri di la testa, e tegna lu cavallu beni cupruta la testa e mictili intra li aurichi beni. Vali a kista infirmitati oglu laurinu di li olivi di lu lauru misu in una peza di linu, e liga kista peza cussì unta in lu morsu di lu frenu. Ancora esti bona la salvia ligata cun lu frenu; ancora simiglantimenti chi è bona kista cura: pigla lu granu beni coctu e caldu, e mittilu in unu saccu comu lu poza sustiniri, et in kistu saccu micta lu cavallu la testa, e ligalilu a la testa, ki lu fumu li intri pir la buca e pir lu nasu e di lu granu mangi si ndi voli. Ancora chi è bonu a kistu mali lu granu coctu in la cochitura di lu puleiu, e misu in lu saccu e ligatu a la testa di lu cavallu. Ancora chi è bona la peza bagnata in lu sapuni sarachiniscu, e ligatu ad unu bastuni e misu in li naski di lu nasu, e mittilu tantu susu quantu pòi plui levi, e poi di lu leva; e lu cavallu avirà a stranutari e getta fori pir li naski li homuri liquidi comu acqua, pir li quali homuri ki getta guarixi. E kista altra cura chi è ancora bona, lu burru miscatu cun oglu di lauru di soi olivi e misi in li naski di lu nasu. E guarda lu cavallu di li cosi friddi, e usi tutti cosi caldi, e biva continuatamenti l'acqua cocta calda, comu dissi di supra in la cura di lu mali di li duluri, e cussì purrà guariri. % Di la infirmitati di li occhi. Cap. XVII. Di la infirmitati di li occhi. Cap© #XVII@. Aveni multi fiati ki, pir la predicta infirmitati di la testa, li homuri commoti in la testa discurrinu a li occhi e fannoli lagrimari; e multi volti kisti homuri generanu in li occhi caligini, zoè lippitudini, ancora pannu, pir la quali infirmitati lu cavallu non pò vidiri sì comu si conveni, la quali infirmitati si chama lu mali di li occhi. % Rimediu. Rimediu. A la quali infirmitati cutali midichina li faci: inprimamenti, si li occhi li lagrimanu, fachi unu stricturi in la frunti di lu cavallu di pulviri di inchensu e di mastica pistata insembli equali misura; e misca kista pulviri cun blancu di ovu, e stendila supra una peza di pannu di linu ampla quatru digita, e sia longa da l'una parti e da l'altra per mezu la frunti undi divi mittiri kista peza cun la midichina; tantu tegna lu cavallu kistu stricturi in la frunti finkì li occhi lassinu di lagrimari; e, quandu voli livari kista peza da la frunti, si la leva cun lu oglu e cun l'aqua calda. A kistu midemi mali è bonu ki ambu li vini magri di ambu li templi si taglinu cun ferru caldu, e, si li occhi siranu impannati pir alcuna batitura oi pir scurrimentu di reuma, micti dissutta di intrambu li occhi astilliti pir spaciu di quatru digita, e poi lu sali beni pistatu chi mitti cun unu cannolu. E si lu pannu fussi in li occhi, oi sia friscu oi sia anticu, mittili in li occhi di kista pulviri di lu ossu di la siccha e di lu salgemma, tantu di ll'unu quantu di $588$ ll'altru, e, pulverizzatu, cun unu cannolu chi la micti dui fiati lu iornu. Et ancora vali a lu pannu di li occhi lu sali miscatu cun lu stercu di lu lachirtuni pistatu insembli, e misi in li occhi cun unu cannolu: e guarda ki non di metti troppu, kì ndi purria perdiri li occhi. E si lu pannu esti invicchatu, ungi lu pannu di li occhi cun la graxa di la gallina dui fiati lu iornu. %Di la infirmitati ki aveni dintru di la bucca. Cap. XVIII. Di la infirmitati ki aveni dintru di la bucca. Cap© #XVIII@. Aveni ancora ki dintru di la bucca di lu cavallu nasci una infirmitati di inflaciuni di glanduli, longhi e grandi comu amenduli, dintru di ll'una parti e di l'altra di li maxilli, e stringinu la bucca sì ki nun pò maniari; e multi fiati, pir kista caxuni ki dicta esti, tutta la bucca dentru lu cavallu si unfla ki a pena pò maniari, e kista infirmitati è dicta mali di lingua oi di bucca. % Remediu. Remediu A la quali infirmitati #<…>@ cunvinivilimenti; àvi la bucca unflata, incontinenti li leva sangui di li vini di la lingua di ssutta, aperta in prima la bucca di lu cavallu artificialimenti comu pòi lu meglu; e livatu lu sangui quantu bisogna, pigla di lu sali in bona quantitati et altritanta gumma, e pistala insembli e cun kista pulviri in achitu o in vinu forti, e poi di frica la bucca comu dictu è. E si kisti granduli non minimanu pir kistu livari di sangui e pir lu fricari di la bucca cun lu sali miscatu cun la gumma, li dicti glanduli fini a la radichi di li trahi fora. E taglati cun unu ferru pichulu, piglati, e taglati e cavati fora cunvinivilimenti, frica la firita con sali e cun la gumma insembli cun lu achitu. E si lu palatu di lu cavallu sirà unflatu, aperta in prima la bucca com'eu dissi, fendi lu palatu cun la lanceta beni puntuta pir longu, e poi frica la firita di lu palatu, cun sali non pistatu, fortimenti; pir li predicti cosi guar&rà. % Di lu mali di la lingua. Cap. XVIIII. Di lu mali di la lingua. Cap© #XVIIII@. La lingua di lu cavallu si danna pir diversi caxuni; e multi fiati si danna, kì naxinu in la lingua multi cocchi diversi; multi fiati si danna la lingua pir morsu di frenu, e multi fiati si mordi la lingua. Et ancora multi fiati si danna la lingua di unu mali lu quali si chama mali di ponsonisi. E lu cavallu di perdi gran parti di lu maniari so. Si la lingua si danna a lu traversu per caxuni ki si la mordi, oi pir caxuni di lu frenu è pressu ki meza taglata, ma tutta la parti dananti a lu traversu ki nun purria guariri, di la quali lingua si ndi tagla poca si ndi pigiura. E si esti dannata un pocu a lu traversu oi pir longu, a la quali lesiuni, oi grandi oi pichula ki sia, fachi tali cura et unguentu: pigla lu meli russu, et altritanti di li midulli di la carni salata, et unu pocu di calchina viva e tantu di pipi pistatu, li quali cosi tutti bugli e tantu li mischa insembli ki diventinu unguentu e mittilu supra li cochi di la lingua quantu è bisognu; e lava in prima li cochi cun lu vinu caldu e nun mittiri frenu a lu cavallu sin ki non su kisti cochi suldati cun kista cura. E si la $589$ lesiuni di la lingua sia pir morbu mali ponsunisi, comu di ssutta in so locu lu scrivirò, cura li mali e li cochi sicundu ki è in killu locu dictu, poi kisti cochi aveninu pir mali di ponsonisi. %Di lu mali di li spalli supra lu dossu. Cap. XX. Di lu mali di li spalli supra lu dossu. Cap© #XX@. Esti dictu di supra di li infirmitati ki aveninu casualimenti a la testa di lu cavallu dintru da lu corpu, di za inanti è da vidiri di li lesiuni ki veninu a lu cavallu artificialimenti supra lu dossu. Aveninu multi diversi lesiuni in lu dossu pir opiraciuni di mala sella e disconza troppu di furnimenti, e multi fiati pir troppu sangui, oi pir inflaciuni, oi pir vissiki pichuli plini di sangui e di marcigna, li quali rumpinu lu coyru di lu cavallu e la carni supra lu dossu, e fanussi firiti plani, e pichuli e grandi, e tutti vulgaramenti sunu dicti lesiuni. E sachi ki kisti lesiuni, quantu plui #<…>@ sunu, alcuni fiati portanu piriculu di lu corpu. % Rimediu. Rimediu. A li quali lesiuni si subveni pir infrascripti modi e remedii e curi. Pir zo ki pocu minu ki tutti kisti lesiuni ki dicti sunu ànu cuminzamentu di inflatura, pirzò da li incuminzamenti si divi l'omu fari curari in cutali modu, ki incontinenti ki tu vidi a lu cavallu aviniri alcuna inflaciuni in alcuna parti di lu dossu, multu beni killa inflatura radila e taglala cun lu rasolu; e poi chi fa implastru di farina di granu scachata cunvinivilimenti e miscata cun lu blancu di lu ovu, e kistu emplastru misu supra una pezza di linu supra kista inflaciuni tutta intornu la stendi. E poi nun livari kistu emplastru nin la pezza cun forza, ma levala plui planamenti e suavimenti ki tu pòi; e livatandi la peza, si chi avissi marcigna ricolta in lu coyru, cun ferru pungenti, un pocu e cunvinivilimenti caldu, in la plui baxa parti di la inflaciuni ki dicta esti in fini a lu mali pirtusa, ki la marza poza ixiri e voitarissi di tuttu e poi unzi cun alcuna unciuni liquida. Et alcuni scurchaturi e rumpituri ancora veninu in lu dossu di lu coyru pir opiraciuni di alcunu barulu oi carbunculu, oi pir superchitati di sangui ki naxi in lu dossu, li quali si divinu radiri multu beni tutti intornu; e poi chi micti susu la pulviri di la calchina viva miscata cun lu meli sicundu ki si ndi amaistra di kista pulviri in lu capitulu di lu vermi. Lavata in prima la dicta lesiuni cun vinu caldu oi cun lu achitu, guardandu lu cavallu di la sella finkì li dicti lesiuni sunu suldati. E kistu sachi, ki in qualunca parti di lu dossu sunu kisti inflaciuni, sempri si divinu in prima radiri; poi, cun lu emplastru di la farina di lu granu e cun lu blancu di lu ovu, cura comu aiu dictu. E tutti kisti plaghi, corrosiuni oi lesiuni, suldari purrannussi di kista pulviri di la murtilla pistata e pulverizzata, oi galla beni pulverizata. Et a kistu mali è bona la peza arsa, oi li soli vecchi arsi, oi lu filtru arsu, et ancora chi vali la pulviri ki fa lu granu frachidu. E sachi ki supra tutti li pulviri ki dicti sunu, la pulviri di la calchina e di lu meli meraviglusamenti è bona a suldari lu carni. Et avanti ki tu mitti li predicti pulviri, sempri in prima li lesiuni si divinu lavari cun vinu caldu oi cun achitu, e poi, azò ki di la $590$ consolidaciuni voi ki naxanu pili, fanchi kista cura: pigla la pulviri di li scorci di li nuchilli, oi di testudini arsi, oi lu cutuni vecchu arsu simiglantimenti e miscatu cun lu oglu; e nota ki lu sali sufficientimenti squaglatu in l'acqua, oi, meglu è, squaglatu in lu achitu, multi fiati constringi e consuma la inflaciuni supra lu dossu. %Di lu mali di lu cornu. Cap. XXI. Di lu mali di lu cornu. Cap© #XXI@. Naxi una altra infirmitati supra lu dossu di lu cavallu ki alcuni fiati rumpi e mortifica parti di lu coyru in fini all'ossu. Multi fiati cava lu dossu in fini all'ossu, e multi fiati, pir tropu grandi e spessa co&pressiuni di sella aveni, oi pir alcunu carricu postu supra lu dossu disconzamenti, la quali lesiuni è vulgaramenti cornu chamata. % Remediu. Remediu. Contra lu quali cornu cutali cura si chi divi fari: pigla li frundi di li cauli cun la sunza di lu porcu veccha; pistala e poi la micti supra lu coyru di lu dossu, e sianchi unu pannellu di supra postu, cingilu, ki la medichina prema continuamenti inver lu coyru. Vali a kistu mali la scabiusa e lu bonaviscu pistatu cu& la assunza veccha insembli, e misalila susu. Et ancora chi vali la chinniri calda miscata cu& lu oglu; a kistu midesmu, lu stercu di ll'omu, friscu e misulu è bonu. E sachi ki kistu coyru di lu dossu viazu cadi da la radichi; si lu cavallu esti cavalcatu cun la sella misachi in prima una di kisti midichini ki dicti sunu, rinovanduli spissu li midichini. E poi xipatundi lu coyru, livatundi fini a la radichi la firita undi esti rimotu lu coyru ki dictu è, la stuppa taglata minuta e poi involta beni in la pulviri di la calchina e di lu meli, si chi metta et ìmplassi. E lava beni in prima la firita cun lu achitu, oi cun lu vinu forti caldu un pocu; e kistu fa dui fiati lu iornu, finkì esti suldata la firita. E guarda ki alcunu carricu nun li sia postu a lu dossu so a lu cavallu, fini a tantu ki la carni di la firita nun esti paru di lu coyru. %Di lu pulmuni supra lu dossu. Cap. XXII. Di lu pulmuni supra lu dossu. Cap© #XXII@. Aveni ancora, simiglantimenti in kistu midesmu locu di lu dossu, una altra infirmitati la quali chi fa inflaciuni grandi e poi genera carni frachida, la quali infirmitati aveni simiglantimenti pir operaciuni di mala sella oi di carricu tropu grandi misuli supra spissu. E kista inflaciuni alcuni fiati inveccha supra lu dossu et aduchili poi carni frachida; et alcuni fiati apressu lu ossu invecchia e fachissi carni frachida, e kista rumpi la carni e lu coyru di supra, e getta spuzza omni iornu, oi aqua; e kista lesiuni è dicta pulmuni. % Rimediu. Rimediu. A la quali infirmitati in kistu modu si chi dà remediu, zo esti ki kistu pulmuni oi lesiuni lu coyru tuttu intornu beni a ffundu divi taglari, e $591$ gitarilu. E poi in kista lesiuni fa ki nenti di marcigna poza stari in la firita, nì in kistu pulmuni. E da ki lu ài taglatu, impli beni di stuppa bagnata in lu blancu di lu ovu; fini a lu terzu iornu cura la firita una volta lu dì, e poi fa killa cura ki esti dicta di supra in la cura di lu mali di lu cornu, finkì suldati sunu li carni intornu a la firita, comu dictu è di supra. E cun plui salvamentu si cura kista lesiuni cun la pulviri di lu risalgaru più legiamenti comu è ià dictu, in pirzò ki kista pulviri senza alcuna taglatura si ndi medica lu cavallu si lu duluri non li passa. % Di li spallaturi. Cap. XXIII. Di li spallaturi. Cap© #XXIII@. Esti una altra infirmitati oi lesiuni, la quali infirmitati aveni supra lu garresi e dà inflaciuni supra li spalli di lu cavallu, fachenduli una callusitati di carni di supra li spalli di lu dossu; superchia la inflaciuni si multu chi stachi et aveni pir operaciuni, comu è dictu, di sella. E kista infirmitati è dicta mali di spalla&ri, pirkì di supra li spalli aveni e da locu richippi lu nomu. %Remediu. Remediu. A lu quali mali di la spalla chi fa kista cura in tutti cosi, comu dissi di supra di lu mali di lu pulmuni. Dicu ki si li spallaturi sunu duri, mollificali cun lu bonaviscu e cun frundi di cauli pistati cun la assungia di lu porcu vecchia; mittichila susu, oi la herba blanca, la vitriola, e la blanca ursina miscati e pistati cun la dicta assunzia, e cocta poi in la pignata e misa supra li spallaturi a mollificari. Kista ammullatura si faza inanti ki li spalli si taglinu, oi sia ki la pulviri di lu risalgaru si li micta. % Di baruli oi di carbunculi. Cap. xxiiii. Di baruli oi di carbunculi. Cap© #xxiiii@. Crianussi supra lu garresi, supra lu dossu di lu cavallu, baruli oi carbunculi pir superchitati di sangui e pir troppu carricu misu a lu cavallu; di lu canuximentu di li quali carbunculi di killa cura cunsulata ki si chi divi fari, truviraila di supra in lu capitulu di lu mali di lu terghu, zoè di lu garresi e di lu dossu di lu cavallu, kì là si amaistra la cura di li midichini ki ànu ad operari a kista lesiuni. % Di la rugna oi maniaxuni di lu collu oi di lu truncuni di la cuda. Cap. XXV. Di la rugna oi maniaxuni di lu collu oi di lu truncuni di la cuda. Cap© #XXV@. Aveni ancora in lu collu di lu cavallu, appressu lu garrisi et in lu truncu di la cuda, chi naxi rugna e maniaxuni, li quali infirmitati fannu cadiri li crini et xiparili fini a la radichi. Ancora lu fa tantu gratari, ki si li scorcha lu collu e la cuda, pir la quali rugna e maniaxuni aveninu pir superfluitati di mali homuri e quandu pir superfluitati di sangui illocu scursi; kista infirmitati si chama maniaxuni e rugna. % Rimediu. Rimediu. Contra la quali infirmitati cussì vi amaistru di curarila: leva sangu a lu cavallu di la vina consueta di la parti di lu collu sufficientimenti $592$ assai, e poi a kista maniaxuni et rugna fa kistu unguentu ki meraviglusamenti è pruvatu. Pigla lu sulfaru vivu et altrotantu sali e gumma, e pistali convinivilimenti insembli e miscali insembli comu unguentu; e lu locu di kista maniaxuni ungi dui fiati lu iornu di kistu unguentu, e grata in prima lu locu di kista rogna, tantu ki pocu minu insanguini, e di kistu unguentu la ungi finkì è guaritu di kistu pruritu. Et ancora vali a kistu pruritu lu achitu fortissimu miscatu cun la orina di unu citellu e cun lu succu di lu araniu, et untu supra lu mali in killu midesimu modu ki eu dissi di supra. A kistu midesimu mali lu litargiru pulverizatu e miscatu cun un pocu di forti achitu e cun alquantu oglu e mittili sicundu ki dissi di supra di l'altru. %Di lu mali di firutu. Cap. XXVI. Di lu mali di firutu. Cap© #XXVI@. Et un altru mali aveni in li lonzi di lu cavallu, e fanchi et in li rugnuni duluri ki tira li nervi di li lumbi e di li rini ki non si ndi cessa. Kistu mali casualimenti aveni di subitu per superfluitati di mali homuri; alcuni fiati aveni pir frigiditati di longu tempu tinuta, e spissi fiati aveni pir tropu et inmoderatu carricu postu a lu cavallu, undi a pena lu cavallu si pò diritu drizari nì livari li gambi, undi kista infirmitati è dicta mali firutu. % Remediu. Remediu. Dicu a kista infirmitati ki è in li rini et in li lumbi di lu cavallu malatu, in prima multu beni si radanu e poi chi fa stricturi in cutali modu. Pigla la pichi navali e fala bugliri, e quandu è liquida ki curra stendila supra una peza adusata a zo, ki sia pichula, e stendila a killa ampliza e lunghizza ki sunu li lumbi e li vini; e poi pigla armoniacu dragma una, pichi greca, mastica, sangu draguni e galla e di tutti kisti cosi egualimenti; li quali cosi pista e pulveriza, e misca insembli quisti pulviri, supra kista pichi navali liquida li spargi pir tuttu; e scaldata in primu un pocu, e poi kista pulviri mitila supra kisti lumbi oi rini ki sunu rasi in prima e non di la livari fini a tantu ki non si ndi leva legiamenti. Et in kistu midemi modu fanchi kistu altru stricturi ki è meglu: pigla la consolida maiuri, zoè lu nagalicu maiuri, ebolu armenicu, galbanu armoniacu, pichi greca, mastica, inchensu, sangu draguni, sangu di cavallu friscu oi siccu; tantu di mastica, di inchensu, e di pichi greca, e di tutti li altri cosi e fandi pulviri pir sì insembli; e poi kistu emplastru mitti supra una peza di linu, e distendila susu e fandi comu fachisti di l'altru emplastru di supra, mictenduli a li lumbi comu dictu è. E lu ultimu remediu e cura esti ki li rini e li lumbi di lu cavallu digi cochiri cun ferru caldu, fachendu dulurusi cucturi e righi pir longu, zoè a traversu, et a l'una parti di li rini e di li lumbi vaya la coctura; e li supra dicti emplastri soldanu li rini, e constringinu li homuri e li nervi mitiganu, undi pari ki pir kisti midichini lu cavallu mal firutu si ndi diia guariri. % Di la lesiuni di ll'anca. Cap. XXVIJ. $593$ Di la lesiuni di ll'anca. Cap© #XXVIJ@. Aveni a lu cavallu una altra infirmitati fortunalimenti, la quali infirmitati commovi e parti lu capu di l'anca da lu so locu undi naturalimenti divi stari. La quali cosa aveni legiamenti in lu so andari et in lu so curriri, quandu lu pedi discurri plui ki non divi e ki nun voli, e quandu lu cavallu premi lu pedi in terra stravoltu. Et alcuni fiati aveni quandu lu pedi darretu si inpastura cun li retini cun killi dinanti, lu quali si dichi sculmatu accidentalimenti in vulgari. % Rimediu. Rimediu. Contra la quali lesiuni di ll'anca tali cura e rimediu si nchi fa, ki una cunvinivuli astillitta sutta lu capu di la dicta anca longa pir unu summissu chi mitti, ki li homuri ki sunu scursi pir duluri all'anca, pir lu stringiri di la stillitta, vayanu via pir altri loki; e stringi la dicta stillitta spissi fiati lu iornu, cun li manu sprimendu, ki la spuzza e li mali humuri plui tostu di pozanu ixiri fora. E fa andari lu cavallu planamenti a pichulu passu izà e illà, ki li humuri ki sunu ricolti a la ancha pir lu andari vannu via e nun chi adimuranu. E poi li fa kistu istricturi in kistu modu: pigla la pichi greca, e la pichi navali, e lu inchensu, e la mastica et un pocu di sangu draguni, e sia tantu di la pichi navali quantu di tutti li altri cosi pulverizati; e poi tutti kisti cosi fa mictiri insembli in una pignata e misca; e kista miscatura, in una pignata tantu calda quantu pò suffiriri, la mitti supra lu capu di ll'ancha et cumboglani beni l'ancha intornu; e poi la stuppa taglata beni minuta spandila supra kistu emplastru. E multu chi è bonu a mittiri all'anca unu lazu per voitari li homuri ki nchi su ricolti. E l'ultimu rimediu e cura è lu locu lesu di ll'anca cochiri cussì pir longu comu pir traversu longhi righi; e kisti cocturi si chi fannu, in pirzò ki lu focu naturalimenti costringi li homuri comu è dictu di supra. % Di la lesiuni di la spalla. Cap. XXVIII. Di la lesiuni di la spalla. Cap© #XXVIII@. Di li lesiuni li quali aveninu in li spalli di lu cavallu; simiglantimenti comu aveninu all'anca comu dictu è, aiunginussi a la lesiuni di li spalli ki aveninu a la fiata pir colpu di calchi di alcunu cavallu, la quali lesiuni si dici spallatu. E [a] kista lesiuni si chi fazza in tutti cosi comu di supra amaistrai in la lesiuni di la ancha in lu capitulu ki esti dictu di supra. % Di la lesiuni di la falchi di ll'anca. Cap. XXVIIII. Di la lesiuni di la falchi di ll'anca. Cap© #XXVIIII@. Ancora la falchi di ll'anca pir diversi caxuni si danna: pir firitura ki fa in alcunu duru locu; quandu pir firita pir calchi di cavallu; quandu pir caxuni di alcunu truncu di lignu oi spina la quali intra in kista falchi; e quandu partisindi, danna quandu infla tutta intornu. Et in pirzò ki falchi è locu delicatu e nervusu e pocu carnusu, quandu lu cavallu si chi danna, affligisindi e patindi gran duluri, la quali infirmitati è dicta lesiuni di falchi. % Rimediu. Rimediu Aveni si la lesiuni oi inflaciuni esti pirkì lu cavallu serà in alcunu locu duru, oi ki richipa calchi di alcunu cavallu. In prima la lesiuni oi la inflaciuni $594$ radi; e poi pigla la herba blanca e la vitriola, la branca ursina, li fogli loru e rami, tantu di ll'una quantu di l'altra, e pistali beni cun bona quantitati di sunza di porcu vecchia; e poi si mitti omni cosa a bugliri insembli in unu vaxellu nectu, e cochili beni e miscanchi un pocu di meli, e di oglu e di farina di granu; e misca beni omni cosa insembli, e mittili a lu focu, e tantu chi staya fini ki è beni cocta. E poi cussì cocti, tantu caldi quantu si ponnu suffiriri, li metti supra kista lesiuni di la falchi ki dicta è, e ligandula susu cun una peza, rinova lu emplastru supra lu mali tri fiati oi quatru lu iornu e plui si bisogna. Et a kista lesiuni è bonu lu succu di la herba blanca e di li achi, et altritanta sungia veccha et un pocu di vinu blancu e di oglu; e fali bugliri insembli kisti cosi, e miscanduli, miscachi farina di granu; e kisti cosi beni cocti micti supra la inflaciuni di la falchi in killu modu ki dictu è di supra. Et ancora chi è bonu kistu emplastru: lu succu di la herba blanca miscatu cun meli e cun burru e cun oglu equali misura, miscatu insembli cun la farina di lu granu; e poi kisti cosi, beni cocti e miscati beni, mittili supra lu mali in killu modu ki dissi di supra. E si la lesiuni di la falchi aveni pir alcunu truncuni oi spina ki nchi intra, diiassi curari sicundu ki è in li firiti di li gambi facti pir spina oi pir alcunu lignu ki dissutta si ndi amaistra. E si killa inflaciuni avirà a generari marcigna di la plui baxa parti di la inflaciuni, digi curari cun ferru pungenti, pirtusalu, ki la marcigna, ki è ricolta, pir killu pirtusu si ndi voiti tutta. E poi ungi la lesiuni cun burru omni iornu dui fiati, oi cun altra cosa untuusa la unzi. E si in alcunu modu killa lesiuni diventa suprossu duru, la pelli supra di lu coyru cochila cunvinivilimenti cun ferru factu a zo. % Di la gravaciuni di lu pectu. Cap. XXX. Di la gravaciuni di lu pectu. Cap© #XXX@. A la gravaciuni di lu pectu dicu ki si digia fari ki inprimamenti digi livari lu sangui a lu cavallu di li usati vini di ambi li parti di lu pectu, e poi mittili li lacci cunvinivilimenti sutta lu pectu di lu cavallu, minanduli dui fiati lu iornu sicundu ki dissi di supra in lu mali di lu vermi; e porti lu cavallu kisti lacci sutta di lu pectu pir spaciu di #XV@ iorni, e cussì turnirà lu cavallu in lu statu di prima. % Di la lesiuni di li gambi. Cap. XXXI. Di la lesiuni di li gambi. Cap© #XXXI@. Dictu è di supra di li lesiuni ki aveninu supra lu garresi et in lu corpu di lu cavallu; di za inanti dirò di li lesiuni ki aveninu in li gambi, et in li pedi, et in li unghi, et di li remedii e curi ki chi sunu boni vi avirò a mustrari diligentimenti. % Di li giardi e di li garretti. Cap. XXXII. Di li giardi e di li garretti. Cap© #XXXII@. Avegna ki una infirmitati la quali si chama giarda naturalimenti aveni a li garretti di li gambi di lu cavallu. E kistu mali aveni a li cavalli juvini primuti di smisurati carriki, ki sunu asprixati e crudilimenti cavalcati, e kistu aveni a loru pir la loru dibilitati e tinniriza; et aveni a li cavalli troppu grassi quandu è loru bisognu di fatigarissi, undi, pir lu troppu affatigarissi, e pir la troppu grassiza e pir lu scaldamentu ki pigla, a li fiati li homuri si dissolvinu legiamenti $595$ e poi discurrinu a li gambi; e fassi una inflaciuni in li garretti grandi comu nuchi oi nuchilli e quandu plui, e quandu dintru e quandu di fora, e quandu a li garretti, e kista infirmitati vulgaramenti è dicta giarda. % Rimediu. Rimediu. Contra kista infirmitati dicta giarda divimu insignari cutali remediu. Quandu tu vidi kista giarda oi inflaciuni viniri et essiri in li garretti, comu eu dissi, incontinenti la cochi cun ferru cuctura convinivilli, pir longu e pir traversu di kista inflaciuni, fachenduli tutti cosi convinivili. E cocti kisti giardi, pigla lu stercu di la vacca oi di lu boi, e sia friscu, e miscalu cun oglu caldu, e mittilu habundivilimenti una fiata supra la coctura e non plui e liga sì ki lu cavallu nun poza tuccari la coctura, nì con buca, nì con pedi pir fricarissi, nì in alcunu locu duru ki poza li cocturi scurcharissi fortimenti, kì, pir la maniaxuni di li coturi, lu cavallu disiusamenti si aviria a fricari e mordiri si putissi. E guarda ki li cocturi nun tokinu acqua, nì spuzza di succu di stalla infini in capu di novi iorni, e ungi li cocturi una fiata lu iornu cun oglu caldu. E poi da ki lu coyru li esti livatu via da li cocturi, ki facci stari lu cavallu, pir spaciu di IX iorni oi di XI, in acqua fridda currenti, ki staya la coctura beni in la acqua tutta e plui sutta, e sianchi per fiata la matina pir tempu fini a meza terza. E tractu fora lu cavallu di la acqua, micti supra la coctura di la pulviri minuta oi di la chinniri di lu salichi, e kistu fa lu matinu e la sira. Teni lu cavallu in l'acqua da vesperi fini a culcatu lu suli, e mittichi di la pulviri comu eu dissi di supra, e cussì fa matinu e sira fini ki li cocturi sunu saldati. L'acqua fridda e currenti dessicca li homuri di li cocturi e salva e costringi. E sachi ki lu cavallu si divi guardari quandu si cochi in alcunu locu pir alcuna infirmitati, ki non si striki nì non morda li cocturi, inpirzò ki la maniaxuni di li cocturi fini a li nervi e fini all'ossa si rudiria. % Di lu mali di li spavani. Cap. XXXIII. Di lu mali di li spavani. Cap© #XXXIII@. Aveni un'altra infirmitati oi lesiuni in pressu lu garretu da lu latu dintru, sutta lu garretu oi un pocu plui in iusu; alcuni fiati porta inflaciuni appressu la vina ki si chama funtanella, et omni iornu intranu li homuri pir kista vina, undi lu cavallu, quandu si fatiga, è bisognu ki zopichi. Et adiveni a lu cavallu in tutti cosi comu li adiveni la giarda, e kistu mali si chama spavani. % Rimediu. Rimediu. A kistu mali cutali remediu si nchi fa, zoè ki la inflaciuni sutta lu garrettu, la quali aveni dintra la iunctura di li garretti; in prima incontinenti allacissi la vina, dicta funtanella, beni di supra dintru la coxa di lu cavallu, la quali vina va in giusu pir mezu di
  • supradicti spavani, e porta locu continuamenti li humuri e li inflaciuni li quali sunu nominati di supra. Et allazzata la dicta vina, e taglata pir mezu comu si cunveni in fini a tantu ki la vina stagni pir sì midesmu, ki stagni di gittari sangui, e poi $596$ la inflaciuni di li spavani #<…>@ oi li cocturi cunvinivili; e poi li fa tutta kista cura ki eu dissi in la cura di lu mali di li giardi. %Di lu mali di la curuna. Cap. XXXIIIII. Di lu mali di la curuna. Cap© #XXXIIIII@. Aveni ancora a lu cavallu un'altra infirmitati sutta lu capu #<…>@ di lu cavallu, in lu magru di lu nervu darretu, e fa una inflaciuni pir la lunghizza di lu nervu et indigna lu nervu omni iornu e danna. Et inpirzò kistu nervu poco minu ki tuttu lu capu di lu cavallu susteni e regi, e pir kista lesiuni è bisognu ki lu cavallu di zopiki in lu so andari, la quali infirmitati aveni quandu lu cavallu iuvini si cavalca malamenti comu nun divi. E poi spissi volti li aveni pir troppu grandi carricu ki li è misu e plui ki nun pò suffiriri pir la tinniriza di la sua etati; e pir lu troppu carricu lu nervu è bisognu ki diventi curtu, e pirzò kista infirmitati è dicta curba pir la sua operaciuni. % Remediu. Remediu. A la quali infirmitati cun kista cura li si subveni cun salvamentu, zoè quandu kistu nervu lesu è dampnatu, si comincirà a chicari da lu capu di lu garretu in iusu, appressu la parti darretu di la gamba, oi crixi plui ki nun è usatu; allura incontinenti la inflaciuni di lu nervu, cussì pir longu comu pir traversu, la cochi cocturi cunvinivili e cochenti. E poi chi fa killa cura ki dissi di supra in lu mali di la giarda. E sachi kistu, ki in qualunqua parti di la gamba tu fai cocturi, fa pir longu e pir traversu, comu lu pilu di la gamba di lu cavallu dixindi in giusu, in pirzò ki li cocturi, pir longu e pir traversu conposti comu divinu, maiurimenti si coprinu da li pili, e poi minu parinu, e minu fannu mali a lu cavallu si cochino alcunu nervu a lu cavallu li dicti cocturi facti pir longu. %Di la spinella oi skinella. Cap. XXXV. Di la spinella oi skinella. Cap© #XXXV@. Fassi un'altra infirmitati sutta lu garretu, in pressu li iunturi di ll'ossu di lu dictu garretu da l'una parti e da l'altra; et a l'una fiata, da l'unu latu tantu, genera li supra l'ossu duru a modu di grandiza di nuchilla, e quandu plui e quandu minu lu quali suprossu tantu costringi la dicta iunctura ki lu cavallu multi fiati si ndi costringi di zopiccari; la quali infirmitati simiglantimenti aveni a lu cavallu comu fa lu mali di la curba ki di supra dicta è; kista infirmitati è dicta vulgaramenti spinella oi skinella. % Remediu. Remediu. A kistu suprossu duru lu quali è dictu, cutali curi si divinu fari, zoè ki a li dicti skinelli digi fari cocturi forti e dulurusi, cunvinivili pir longu e per traversu, e poi cura li cocturi comu è dictu di supra. E sachi ki, cun zò sia cosa ki lu focu sia dirritanu remediu e cura di tutti li midichini di li cavalli, sempri li righi di li cocturi si divinu fari cunvinivilimenti profundi, sì ki, da ki li ài facti una fiata, non sia bisognu a turnarili poi da capu a farili una altra fiata. % Di lu suprossi di li cavalli. Cap. XXXVI. $597$ Di lu suprossi di li cavalli. Cap© #XXXVI@. Fannusi multi e diversi suprossi in li gambi di lu cavallu per diversi caxuni, li quali veninu all'ossu di li gambi a la fiata pir caxuni di firita di cavallu, altru di calchi, et a la fiata quandu da calchi in alcunu duru locu; e kisti percussiuni tantu su nuchivili a lu cavallu quantu illi parinu, e su plui succi a vidiri, e kisti vulgarementi sunu dicti suprossi. E nun sulamenti aveninu kisti suprossi in li gambi, ma ancora aveninu in li altri ossa di lu corpu di lu cavallu, li quali suprossa avinu pocu minu ki incuminzamentu di inflaciuni. % Rimediu. Rimediu. A li quali tutti suprossa, cussì di li gambi comu a l'altri cosi, si chi divi dari remediu, com zò sia cosa ki tutti li suprossi ki dicti sunu di supra si acumenzanu comu una callusitati di carni, la quali aveni pir alcuna firitura ki aveni all'ossu. Intantu ki tu vidi viniri kista callusitati, incontinenti la radi tutta intornu; e poi pigla la herba blanca e la vitriola, e li achi, e la branca ursina, killu ki è tenniru, e pistali cun la sunza di lu porcu veccha quantu abisogna, e mittili tutti insembli convinivilimenti, e cocti tantu caldi quantu lu cavallu li pò sustiniri, li mitti supra la callusitati ki dissi di supra, e liganchili supra. E sachi ki kistu emplastru mollificativu ki è dictu multu vali a tuti li inflaciuni di li gambi ki aveninu pir alcuna firitura oi urtatura. Ancora vali a kista midesma callusitati, ki a postutu la dislegua e distringi, kistu altru emplastru: la radichi di lu bonaviscu, e la radichi di li gigli, e tassi barbassi, e pista cun la assungia porchina, e, cocta, poi stendi kistu emplastru supra una peza, e poi lu mecti supra la callositati; e rinova kistu emplastru supra killa callositati spissi fiati. Et ancora chi è bona la chipulla pistata beni cun lumbrichi, e miscata cun l'oglu, e poi cocta mittili calda kista coctura; e chaunu iornu, dui fiati lu iornu, divi rinuari supra killa callusitati ki dicta è kisti emplastri. E si kista callusitati nun sia frisca ma sia veccha e dura, rasa in prima beni, comu è dictu di supra in kistu medesmu capitulu, kista callusitati; convinivilimenti la veni scalfandu, ki si insanguini quantu si sia e poi pulveriza supra kista grafignatura lu sali pistatu e la gruma equalimenti pir tutta la callusitati, ligata in prima beni, plui ki pòi, cun una peza fini a lu terzu iornu; e poi la xogli et ungila cun lu burru oi cun altra cosa untuusa. A kistu midemi mali chi è bonu: rasa in prima la callusitati comu è dictu di supra; pigla lu ovu e cochilu supra li carbuni fini ki illu è duru, e mundalu, e poi lu mitti caldu supra kista callusitati, e ligandulu a lu modu beni strictu, cussì fa fini a lu terzu iornu, oi lu rinova spissu dui fiati lu iornu e plui, si ti pari ki sia bisognu. Et ancora chi esti bonu lu stercu di li crapi cun la farina di l'oriu e cun la crita miscata cun forti achitu; e poi chi la mitti, e ligala stricta a lu modu e rinovala comu dictu è. E si kista callusitati oi inflaciuni dura e non minima pir kisti emplastri e midichini oi cocturi convinivili, li cochi, kì esti lu ultimu remediu e dirritanu. % Di incisiuni et attintu. Cap. XXXVII. Di incisiuni et attintu. Cap© #XXXVII@. Si altra lesiuni per avintura aveni in lu nervu di la gamba dananti e danna forti pir la dicta inflaciuni, la quali indignamenti legiamenti aveni in $598$ li soi andamenti, oi pir morsu, oi quandu cavallu lu feri cun lu pedi darretu in la gamba dananti in lu nervu, ki dictu è, undi lu cavallu pir forza è bisognu ki zopiki, lu quali mali è dictu attintu. % Rimediu. Rimediu. A kistu nervu dannatu pir la predicta caxuni fachi kista cura: quandu lu vidi inflari et amalari, allura li leva sangu di la vina usata ki è supra lu ginocchu di la parti dintru, ki i humuri scursi a lu locu dulurusu si voitanu per kista sagnia, zoè livarili sangui; e poi #<…>@ lu infrascriptu mollificativu et humectativu, lu quali vali contra lu indignamentu e la inflaciuni di li menbri. Pigla lu fenu gregu, e la linusa, e chipullaza, e tirmintina, e la radichi di lu malvaviscu equali misura e pistali insembli; e poi li cochi, e quandu sunu cocti beni, kistu emplastru mitti caldu supra lu nervu, tantu quantu lu nervu lesu esti longu e ligalu cun una peza ampla; e rinovali kistu emplastru caldu dui fiati lu iornu. Et è bonu kistu emplastru assai: la chipulla arrustuta e pistata cun lumbrichi terrestri, e cun lumachi cun lu burru liquefactu insembli; e cochili kisti cosi insembli a modu di unguentu et ungi lu nervu. E si kistu nervu esti attintu, leva sangui a lu cavallu di la vina usata, la quali iachi intra la iunctura e lu pedi da lu latu dintru oi di fora; e poi chi fa killi midichini, usanduli pir alcuni iorni si ni miglura pocu oi nun miglura nenti, allura radi intornu a lu nervu e fanchi kistu stricturi di pulviri russa e di blancu di ovu cun farina, sicundu ki aiu dictu di supra in lu capitulu di lu mal firutu. E la gamba vesti kista lesiuni pir longu cun pannu di linu, oi di cannavu, involutu di kistu stricturi, e nun di lu livari kistu stricturi infini in capu di novi iorni passati. E poi di leva kistu stricturi da la gamba, convinivilimenti a lu plui ki pòi, ungendu lu nervu cun alcuna cosa untuusa; e si kista cura nun valissi, succurri cun cucturi ki a kistu mali sianu valivili. % Di lu mali di li galli. Cap. XXXVIII. Di lu mali di li galli. Cap© #XXXVIII@. Ancora si genera galli apressu li iuncturi di li gambi apressu li pedi, avegna ki naturalimenti avegnanu comu dissi. Ma spissi fiati aveni pir grandi fumusitati di la stalla, e li gambi di lu cavallu bagnati e scaldati, li homuri naturalimenti si dissolvinu; et a li fiati aveninu pir malvasu e disordinatu cavalcari, quandu lu cavallu iuvini si cavalca. % Remediu. Remediu. Usanu alcuni li galli cochiri in kistu modu: findendu cun la lanceta lu locu di la galla e kista vissicca oi inflaciuni in la quali è cumbuglata di la cavanu fora, scarnandula cun li unghi, et ingignusamenti di la stripanu e cavanu. Et una altra cura chi fanu: findinu lu coyru cun la lanceta, e supra la galla pulverizanu lu risalgaru e fanulu rudiri e distrudiri. Ma eu Barthulumeu Spatafora pruvai a pustutu una altra cura, inpirzò ki li predicti curi nun valinu, kì, distrutta e distirpata la galla di la iunctura di lu cavallu cun risulgaru, li homuri scurrinu a la iunctura comu sulianu in prima, et altri galli chi fa generari da capu. E cussì nun beni e cunvinivilimenti si curanu, e cussì li predicti curi eranu multu rei e periculusi, inpirzò ki lu locu di li iuncturi di li gambi è forti intrizatu e plinu di nervi e di vini, atrai dintru, inpirzò $599$ è da timiri di farichi taglatura in alcunu modu. Ma kista cura ki è scripta di sutta si nchi fazza, la quali plui salutivili pruvai, zoè ki lu cavallu gallusu infini a li ginochia, pir grandi hura di lu iornu lu matinu e la sira, in l'acqua fridda e currenti lu digi tiniri; e cussì fa pir alcuni iorni fini intantu ki kisti galli si stringinu pir loru midesmi e minimanu pir lu costringimentu di l'acqua fridda e currenti; e poi tuttu intornu li iuncturi turniati di kisti galli chi fa li cocturi pir longu cunvinivili, e poi li cura sicundu ki esti dictu di supra. E cussì, pir la dicta caxuni e pir lu costringimentu agrissimu di li cocturi, li dicti galli nun potinu poi crixiri, anci veninu minimandu. % Di lu mali di li grappi. Cap. XXXVIIII. Di lu mali di li grappi. Cap© #XXXVIIII@. Ancora aveni una altra infirmitati appressu li iuncturi di li gambi e appressu li pedi, e rumpinussi lu coyru e la carni pir longu, e quandu per traversu fendinu; e pir kisti findituri mandanu fora spuza oi acqua, et afflicciuni grandi dannu a lu cavallu continuamenti di arduri, sì ki lu cavallu è bisognu ki ndi zopiki et affligisi. Aveni pir la superchitati di li mali homuri ki dixindinu a li gambi, usatu e dictu di supra, e kista infirmitati è dicta grappi. % Remediu. Remediu. Contra kisti grappi salutivilimenti li si fazza kista cura, ki inprimamenti li pili di la giuntura di lu cavallu universalimenti in kistu modu si ndi pilinu. Pigla tri parti di calchina viva e quarta parti di oripimentu, e pistali beni insembli, e cun la acqua beni calda li misca e minali insembli e tantu li cochi ki la pinna di la gallina, misa intru, incontinenti si dipili; e di cutali cochitura habundivilimenti la iunctura dannata ungi, tantu caldu quantu pò sustiniri lu cavallu e tantu la lassa kista midichina supra la iunctura lesa, sinkì legiamenti li pili di la iuntura lesa si ndi pilinu; e poi cun aqua calda cunvinivilimenti lava li iuncturi, ki li pili a postutu cadanu; e poi lava li cripaturi cun l'acqua di la cochitura di li malvi, e di la simula di lu granu, e di lu sivu di lu muntuni e di la loru substancia; liga poi cun una peza ampla tuta intornu la iunctura dannata da lu matinu fini a la sira e poi da la sira a la matina. E poi chi fa kistu unguentu di sivu di crastuni oi di muntuni, e di chira nova, e di risina, e di tirmintina, gumma arabica, tantu di ll'una quantu di ll'altra di kisti cosi. E bugli insembli e misca di kistu unguentu un pocu scalfatu dui fiati lu iornu; ungi kisti cripaturi cun una pinna di gallina sufficientimenti. Lava in prima li findituri di li cripacci cun lu vinu forti tepidu, e poi, beni scaldati li unghi cun lu dictu unguentu, uncti finkì sunu suldati li cripaci guarda lu cavallu di la spuza e di ll'acqua. E suldati li fissuri di li cripacci, allaza e tagla la vina mastra du lu latu di la coxa, comu in lu capitulu di li spavani si conteni la cura. Livatundi lu sangui di la vina comu si cunveni, la iu&ctura lesa di li grappi cotidiani cocturi e cunvinivili universalimenti la cochi, e poi cura li cocturi convinivilimenti, sicundu ki è dictu di supra. Sacchi ki tali infirmitati, zoè grappi, di li cripaturi a pena convinivilimenti oi perfectamenti si ponu curari, zoè non si ponu curari perfectamenti. % Di lu mali di li cripaturi oi cripaci. Cap. XXXX. $600$ Di lu mali di li cripaturi oi cripaci. Cap© #XXXX@. Aveninu infirmitati similimenti intra la iunctura e la unghia, e rumpinu lu coyru e la carni a simiglanza di rugna, e fannu multi fiati a lu cavallu arduri, la quali infirmitati esti pir fumusitati di la stalla la quali dissi di supra: rilintati li gambi e cun discunvinivili fogli dessiccati. Solinu multi fiati viniri kisti cripacci, e cussì cripacci vulgaramenti sunu dicti. % Remediu. Remediu. A li quali killa midesma cura dicu ki si diia fari in tutti cosi sicundu ki dissi di supra, salvu ki la dicta vina in nixunu modu si diia allazari nin taglari, e non si divinu li cripacci di alcuni cocturi cochiri; ma fanchi kistu unguentu supra li dicti curi, lu quali contra li cripacci maraviglusamenti opira; kistu unguentu è in la dicta cura di li grappi. Pigla di la fuligini dragmi #V@ e tri di verdirami, et una dragma di oripigmentu e tantu di meli liquidu quantu di tucti li predicti cosi insembli; e cochili comu fussi unguentu, mictenduchi unu pocu di calchina viva, e sempri miscandu beni insembli, ki sia factu comu unguentu. E kistu unguentu un pocu caldu dui fiati lu iornu ungi kisti cripacci in killu modu ki è dictu di supra, guardandu sempri kisti cripaci di spuza e di aqua. E nota ki lu unguentu predictu nun si divi mictiri supra li dicti cripaci fin intantu ki nun l'ài axucati di la lavatura di lu vino multu beni. Et ancora vali assai si li dicti cripacci avirai a fricari cun lu araniu, e lavarili cun la urina di lu citellu. #<…>@ e cun lu pumu coctu, finkì sunu disfacti, e poi di frica li dicti cripaci spissu. Et a kistu mali vali, et è bonu, si p[rov]i di tiniri lu cavallu lu matinu e la sira pir grandi hura in la acqua marina, e cussì lu cavallu avirà a miglurari di li cripacci medianti alcunu medicamentu di li predicti. Ma nota kistu, ki lu unguentu di lu verdirami e di la fuligini li cripacci solda e costringi. % Di la sturtiglatura. Cap. XXXXI. Di la sturtiglatura. Cap© #XXXXI@. Aveni ancora a li fiati ki la iunctura di la gamba, directu appressu lu pedi, si danna e patixi duluri pir forti percussiuni ki fa in alcunu locu duru, oi quandu lu cavallu in lu so andari inzanpa cun lu pedi oi in lu curriri, oi a la fiata lu cavallu premi lu pedi inversu la terra stravulgendulu; et inpirzò ki la giuntura di la gamba, apressu lu pedi, esti locu nervusu e delicatu, et intrizatu di artirii pir la coniunciuni di ll'ossu di lu cavallu, pir la dicta caxuni di zopica in lu andari, e quandu kistu li aveni, è dictu vulgarimenti sturtiglatura. % Remediu. Remediu. A lu quali mali cussì si subveni: fa pulviri di la simula e miscala cu& lu achitu forti e cun lu sivu di lu muntuni sufficientimenti; li quali cosi fa bugliri fini ki diventa spissu comu unguentu, miscandu insembli, e poi, tantu caldu quantu lu pòi sustiniri supra la iunctura, e ligala cun una peza tutta intornu e kista pultigla oi unguentu dui fiati lu iornu lu rinova. E si la iunctura avirà al&una cosa di inflaciuni pir lu indignamentu di li nervi, $601$ fanchi kistu emplastru di fenu grecu, e di linusa, e di skilla, zoè chippullaza, e di altri cosi, comu si conteni in lu capitulu di supra, e poi lu mitti supra la iuntura dolenti. E si pir caxuni di kista sturtiglatura lu ossu di la iunctura alcuna cosa da lu so locu si movi, lu pedi di lu cavallu, zoè lu sanu ki è cunpagnu di killu ki zopica, leva susu in altu e ligalu a la cuda di lu cavallu, comu pòi lu meglu e poi mina lu cavallu, comu pòi lu meglu, infini a unu locu montuusu. Andandu planamenti pir lu munti, lu cavallu primendu lu pedi inversu la terra pir forza lu ossu di la giuntura ki esti rimotu alcuna cosa #<…>@. <…>@ % Rimediu. Rimediu. Cura kistu cancru in kistu modu: pigla lu succu di li asfodilli, zoè li cugluni di li purraci dragmi #VII@, di la calchina viva dragmi #IIII@, di auripigmentu pistatu dragmi #II@; e kisti cosi misca insembli, e poi li mitti in unu vaxellu invitriatu, cupruta la bucca ki non di poza ixiri lu vapuri nì lu fumu, e lassalu bugliri tantu a lu focu ki conplutamenti torninu in pulviri; e kista pulviri micti in lu cancru sufficientimenti dui fiati lu iornu, finkì lu cancru sia mortu, lavandu in prima sempri lu cancru cun lu achitu forti; e mortu lu cancru comu divi, cura poi la firita cun lu blancu di ovu e cun li altri cosi, comu si amaistra di supra in li cocturi di la firita in signa ki sia mortificatu kistu, quandu la firita di lu cancru tutta intornu infla. A kistu cancru vali lu stercu di lu homu pulverizatu, miscatu cun altra tanta gruma arsa in kissa midemi misura. Ancora chi vali la gumma arsa, miscata cun sali minutu e misunchili; ancora kistu mortifica lu cancru, ki è meglu: lu aglu pistatu cun pipi pulverizatu, e cun piratru, et un pocu di assungia di porcu vecchia, e pistati insembli, mittili in la firita di lu cancru, e ligalu strictu, e dui fiati lu iornu #<…>@; e poi chi fa di la firita comu dictu è. E nota ki la pulviri di li asfodilli è plui forti di li altri, e li supra dicti pulviri usari si divinu in locu nervusu e venenusu et intrizatu di artirii, in pirzò ki in kisti loki è da timiri farinchi taglaturi oi cutturi in alcunu modu. Ma in li loki carnusi cochi sicuramenti senza pagura, et inpirzò maiurmenti si pò curari lu cancru, e plui legiamenti e plui tostu in loki carnusi, e cun taglaturi e cun cocturi ki cun li pulviri oi cun li dicti medicamenti. % Di lu mali di la fistula. Cap. XXXXV. Di lu mali di la fistula. Cap© #XXXXV@. Aveni, a la fiata, pir antica firita naxi unu mali dintru la firita e rudi e cava la carni in la firita fini all'ossu, lu quali mali aveni pir longa vichiza di firita non midicata. A la fiata aveni pir caxuni cancru non curatu comu $602$ divi; in pirzò ki lu cancru legiamenti diventa fistula, si non si cura kista firita non curata esti dicta fistula. % Di la cura di la fistula. Remediu. Di la cura di la fistula. Remediu. Si la cura di la firita invecchia in lu cancru, diventa poi fistula. Usanchi li dicti pulviri: agi tantu oripimentu quantu di calchina viva, azò ki sia plui forti di killa di supra. Et a kista fistula mortificari, agi kista plui forti, zoè agi di la calchina viva et altrutantu oripimentu e fandi pulviri; e misca cun lu succu di lu aglu e di la chipulla e cun lu succu di lu ebulu, equali misura, insembli; e buglili cun tantu achitu quanti sunu li predicti suki, miscati insembli omni cosa fini ki è comu unguentu; di kistu unguentu mitti in la fistula dui fiati lu iornu, e ligala, e, si bisognu esti, lava in prima la fistula cun lu achitu forti. Et ancora chi vali l'orpimentu, virdirami, la calchina viva, kisti cosi tantu di ll'una quantu di l'altra; e pulverizati e miscati insembli cun lu succu di lu piritru e cun pulviri di lagusta, e miscanchi tantu meli quantu di forti achitu E cocti insembli un pocu kisti cosi, miscandu sempri insembli sicundu ki dissi di supra in kistu midesmu capitulu, li mitti in la fistula in modu di una amendula dui fiati lu iornu; lava in prima la firita cun lu achitu, e kistu ki esti plui forti di tutti li altri, risalgaru pulverizatu beni e mischatu cun la saliva di ll'omu digiunu, e mittilu in la fistula temperatamenti; e poi cura la firita comu dictu è di supra di li altri firiti di supra. E si li fistuli si creanu in loki carnusi, tuttu killu chi fa pir tutti cosi ki in li curi di lu cancru ki è di supra si conteni. % Di lu mali di ponsonisi. Cap. XXXXVI. Di lu mali di ponsonisi. Cap© #XXXXVI@. È una altra infirmitati ki aveni primamenti in li bulesi di li unghi, undi esti *1li carni vivi e l'unghi si coniunginu*/, la quali veni et inpacha lu andari di lu cavallu comu fa lu mali di lu infusu; e quandu esti kistu mali in lu unu pedi, quandu esti in tutti universalimenti. E sachi ki si aveni in l'unu pedi, tantu, si incontinenti nun lu succurri, aveni poi in tutti li altri pedi, lu quali mali aveni legiamenti pir mali humuri chi su scursi pir caxuni di la predicta infirmitati; ma plui legiamenti, pir troppu usanza di aqua, e di spuza, di sucu e lordura di stalla, l'acqua, e la spuza, e la terra dessiccata a li gambi comu nun divi, li quali cosi portanu lesiuni, oi ki la lingua di lu cavallu sia lesa, la predicta infirmitati legiamenti si canuxi, pir la quali infirmitati è chamata da multi pirsuni mali di ponsonisi. % Rimediu. Rimediu. Lu quali mali cura cun lu infra scriptu modu, zoè ki li unghi dannati di lu cavallu, infinkì sia assutiglatta di ssutta la sola di lu pedi, primamenti la conza, e poi cun rosineta di ferru la bullucica da li pedi fini a lu vivu di ll'unghia, sì ki kista bullusitati poza da omni latu plui aptamenti exaltari; poi da l'una parti e da l'altra di la bullusitati si leva sangui convinivilimenti, ki li homuri discursi locu si voytanu pir kista sagnia, zoè midichinari cun ferru pongenti beni caldu dall'una parti e da l'altra a ffundu, guardandu sempri li pedi lesi dall'acqua e di la spuza, nì non sia fatigatu in nixunu modu. Poi #<…>@ $603$ la pultigla di la simula, e di lu achitu e sivu, comu si conteni in lu capitulu di lu sturtiglatu, e kista pultigla, tantu calda quantu la po&i patiri, in una ampla peza la stendi, e tutu intornu la micti a lu pedi lesu, e ligala, e dui fiati lu iornu la rinova. E guarda ki lu cavallu nun mangi herba, maniandu di altri cosi poki, finkì è guaritu di kistu mali, #<…>@ li herbi e li multi vidandi homuri adukinu. A lu mali di la lingua ki si danna pir la dicta caxuni dicu ki, andatu via lu mali di li pedi, li cochi di la lingua soldanu poi. % Di la infirmitati di li unghi. Cap. XXXXVII. Di la infirmitati di li unghi. Cap© #XXXXVII@. E dictu di supra di li infirmitati di li gambi di lu cavallu, da ora inanti resta a vidiri di la infirmitati di li unghi. % Di la situla. Cap. XXXXVIII. Di la situla. Cap© #XXXXVIII@. Aveni una altra infirmitati in li unghi oi in li pedi di lu cavallu fini a la casella dintru di li unghi, e fendi la unghia pir mezu e quandu pir latu traversu; la quali fissura si acumenza da la curuna di lu pedi e va in giusu pir longu fini a la extrimitati di li unghi di lu pedi, e spandi a la fiata pir la fissura sangui vivu; la quali cosa aveni pir lu mali di lu tuellu ki è dintru dall'unghia, e cun zò sia cosa ki la dicta infirmitati àvi cuminzamentu da kistu tuellu. Et a la fiata aveni quandu lu cavallu è iuvini, pir la tinnirizza di ll'unghia, firendu fortimenti in alcunu locu duru; e lu tuellu tenniru si danna comu dictu esti, undi lu cavallu di patixi duluri, e zopica quandu spissu si cavalca: kistu vulgaramenti dictu #<...>@ pir opira #<...>@. % Rimediu. Rimediu. A la quali si subveni cun lu infrascriptu midicamentu: riquedi in prima la radichi di la sita versu lu tuellu in pressu la curuna di lu pedi, intra lu vivu e lu mortu di ll'unghia, cun rosneta, taglandu di supra da l'ungha finkì sanguina; e poi pigla una serpi, e taglala a buccuni pichuli, e kisti buccuni di la serpi cochi in un vaxellu plinu di oglu di oliva tantu ki la carni di la serpi si disfaza in lu oglu e li ossa diventinu nudi, e fandi comu unguentu; e di kistu unguentu la radichi di la sita dui fiati lu iornu, caldu convinivilimenti, ungi; cutali unguentu usa finkì la dicta sita mori e l'ungha torni a lu statu di prima, e guarda ki lu pedi di la sita nun toki herba in alcunu modu. Alcuni maistri usanu di cochiri kista sita in kistu modu, ki taglata in prima $604$ la ungha di supra cun la rosineta fini a lu vivu com'eu dissi, la radichi di la sita fini a lu fundu cochinu cun ferru caldu. Et ancora mortificanu kista sita cun la pulviri di li asfodilli e cun li altri pulviri ki mortificanu li carni; poi fannu una confecciuni di inchensu e di mastica e, miscata beni, cocta cun lu sivu di lu muntuni e chira equali misura, e fazanundi comu unguentu, e di kistu unguentu usanu dui fiati lu iornu, finkì era suldata la carni e la unghia. Et eu Barthulu Spatafora, lu quali ò pruvata kista midichina e l'altra, maiurmenti aiu #<…>@ la midichina di lu serpenti ki kista di lu inchensu ki dicta è. E sachi ki li pecci di lu sirpenti taglati grossi e posti supra li carbuni allumati, misi in prima in unu spitu et arrustuti, tantu ki la graxa di lu sirpenti exa e culi, e cotta kista grassa, comu da lu focu si leva, mittili supra la fissura di la situla tantu ki basti. E poi ancora kista grassa supra lu pulmuni di ll'ossu dictu za dirretu maraviglusamenti in unu iornu &suma e distringi killu pulmuni. E guarda di kista grassa ki mitti supra lu pulmuni non di cada in alcuna parti di lu dossu di lu cavallu. %Di la infirmitati di li unghi. Cap. XXXXVIII. Di la infirmitati di li unghi. Cap© #XXXXVIII@. Fassi una altra lesiuni supra la curuna di lu pedi infra la carni viva e la unghia, e rumpi la carni; in la quali lesiuni, si invecchia, multi fiati e diventa cancru, e kistu aveni quandu lu cavallu poni lu pedi su l'altru e premilu susu, lu quali è dictu supraposta. % Remediu. Remediu. A lu quali mali cutali midichina usa: incontinenti ki firita si chi fa, intantu intagla cun rosineta la ungha appressu la firita, ki la ungha nun toki la carni viva, in pirzò ki lu primiri ki la unghia fa a li firiti di la carni viva non li è bona ma li è dannu, kì pir la opiraciuni di la unghia la firita nun pò suldari legiamenti. E taglata la unghia dintornu a la firita convinivilimenti, tutta intornu lava la firita cun vinu caldu oi achitu, e poi cura la firita cun killi cosi ki soldanu, comu di supra si conteni in li proximani curi. E guarda lu cavallu di ll'acqua e di la spuzza in finkì la firita è suldata; e si pir negligencia oi pir mala cura la firita torni in cancru, curissi sicundu ki dissi di supra in lu capitulu ki è dictu di supra. E si diventa fistula, cura e medica comu si cura fistula. % Di li inchovaturi ki toccanu lu vivu di li unghi. Cap. xlviiii. Di li inchovaturi ki toccanu lu vivu di li unghi. Cap© #xlviiii@. Di li inchovaturi ki toccanu lu vivu di ll'unghia di lu cavallu è da vidiri li maineri di li quali a postutu dritamenti pir ordini si spalisi&[nu&]. In prima si fa una inchovatura i&[n&] [lu pedi] la quali danna lu caseolu fini al $605$ fundu dintru. Esti una altra specia di inchiovatura ki non &[tocca lu ca&]seolu, ma tocca plui lu [vivu] di ll'unghia e da&[nna&]. [La] prima specia ki tocca &[fina a lu cas&]eolu assai è periculusa a lu pedi, in &[p&]irzò ki lu &[caseolu è u&]na tinniriza facta di ossa, facta a lu modu di l&[l&]' [unghia ki teni] #[...]@ li radichi di ll'unghia tutta intornu. % Remediu. Remediu. A la quali inchiovatura ki t&[occa&] [lu] [c]aseolu, si tropu è dampna&, aytarailu comu di ssuta si amaistra cun la cura di ll'unghi dissulati, quantu bisognu è. E si lu caseolu è pocu dannatu, discoprilu cun alcunu ferru cunvinivili la sola di ll'unghi intornu a la firita e d'intornu a lu mali, e tagla tantu di la unghia sicundu quanta la lesiuni va e discoprila; poi, a la inchovatura undi è attinta, sutigla la sola di la unghia tutta intornu e specialimenti appressu la lesiuni, e tagla tantu di la unghia ki sia spaciu, intra la lesiuni e la unghia, cunvinivili, sì ki la unghia non prema nin apogi a la lesiuni; e factu kistu, la firita empli di stupa bagnata in lu blancu di lu ovu, e poi cura la firita cun sali minutu et achitu forti, oi cun la pulviri di la calchina, oi la murtilla, oi di la lentichia, sicundu ki dissi di supra in lu capitulu ki è passatu. % [Di] li inchovaturi ki nun toccanu lu vivu di ll'unghia. Cap. L. [Di] li inchovaturi ki nun toccanu lu vivu di ll'unghia. Cap© #L@. Si la lesiuni di la inchiovatura è ki passi intra lu caseolu e l'unghia è minu periculusa di li altri, in pirzò ki non danna lu caseolu si non da lu latu. % Remediu. Remediu. A kista lesiuni #[…]@. Et agiungissi ki si attingi in prima la inchovatura #[...]@, la unghia di fora tagla fini a lu ca&[seolu&], ki non chi [intri] in illu spuza in alcunu modu. E sachi ki tutti li inchovaturi ki nun dannanu lu caseolu dintra, legiamenti si ponu curari. Attinta in prima a fundu la lesiuni comu divi, zoè cun li infrascripti cosi, unci in la firita sivu, chira, oi oglu, oi altru untuusu buglutu, et ancora cun lu sali, et ancora gumma pistata. Ancora chi vali a kistu mali la fuligini cun sali e cun l'oglu miscati insembli. Et ancora va&[li&] a kista lesiuni lu blancu di ll'ovu miscatu cun lu [achitu e] cun l'oglu a kistu modu midesmu; vali la pu&[lviri&] [di la] galla e di la linticchia [intra la] lesiuni, lavandu in prima la [lesiuni] cun ach[i]tu f[ortissimu]. E sachi quandu li lesiuni di $606$ li pedi e di ll'unghi casuni di chovi oi di #[…]@ dintru di di ll'unghia #[...]@ da la #[...]@ inchovatura #[...]@.