%1 $97$ #............ti.................................i......indi@ di llà ............ soi killu abominabili sì si cru& affligiasi om&Kn&ki iornu p&Ker&k fina ki di me&Kn&kti li passau om&Kn&ki te&Km&kptacioni carnali, &Cet&c rumasi quietu i&Kn&k lu s&Ker&kviciu di #...................................................................... .....................................................................................cu. @ %2 &ss& dui frati carnali monachi, et andaru a la chitati vi& p&Kro&kff&iri tucta l'opira ki avianu factu tuctu l'a&Kn&knu. Et a&Kn&kda&Kn&kdu i&Kn&kse&Kn&kbli et alliberga&Kn&kdu i&Kn&k una casa, &iu ki u&Kn&ku f&Kra&kti sì ischiu unu iornu p&Ker&k &cattarisi alcuni cosi necessarii e l'autru rumasi sulu i&Kn&k lu ospiciu oi i&Kn&k lu fundacu, et op&Kir&ka&Kn&kdu lu dimoniu kistu fr&Kat&ki sì comisi fornicacioni cu una meret&Kri&kchi. Turna&Kn&kdu sou fr&Kat&ki a lu fundacu, &Cet&c illu dixi a killu fr&Kat&ki: «Eccu ki avimu vindutu zo ki pu&Kr&kta&Km&kmu; turnamuni&Kn&kdi a la chella n&Kost&kra». Rispusi killu fr&Kat&ki &Cet&c $98$ dixi: «Eu no&Kn&k pozu turnari». Et killu alt&Kru&k p&Kri&kgandulu &Cet&c dichenduli: «Fr&Kat&ki, a&Kn&kdamu et no&Kn&k dubitari; &Cet&c p&Kir&kkì fai kista novitati di diri "No&Kn&k voglu viniri"?». Et killu li cu&Kn&kfissau la virtati &Cet&c dixi: «Eu sì su cadutu i&Kn&k fornicacio&Kn&ki &Cet&c i&Kn&kp&Ker&kzò no&Kn&k voglu viniri». Et killu fr&Kat&ki, vule&Kn&kdu guadagnari e salvari l'anima di killu sou fr&Kat&ki, p&Kri&ksi, &Cet&c iurau, &Cet&c fichi sacram&Ken&ktu &Cet&c dixi cussì: «Et eu mi partivi da ti p&Ker&k andari ad accatari alkuni cosi necessarii, cadivi i&Kn&k fornicacioni &Cet&c fichi lu simili. Ma veram&Ken&kti andamu a la chella n&Kost&kra e fazamu pinite&Kn&kcia di kistu piccatu. Ca om&Kn&ki cosa si è a Deu possibili, di darini p&Kir&kdunanza di pe&Kn&ktirini di kistu piccatu, azò ki no&Kn&k siamu aflicti &Cet&c tormintati i&Kn&k lu focu et&Ker&knu di lu i&Kn&kfernu, du&Kn&kdi no&Kn&k si pò fari nulla pinitencia ma chi su semp&Kri&k torm&Ken&kti ardenti di focu ki mai no&Kn&k cessanu». Et tantu lu priau &Cet&c p&Kri&kdicau ki a&Kn&kdaru &Cet&c turnaru a la #............ca...a@, &Cet&c andaru a li s&Kanc&kti pat&Kri&k &Cet&c gi& a terra a li pedi loru cu&Kn&k gra&Kn&kdi suspiri, &Cet&c lacrimi &Cet&c gemitu &Cet&c cu&Kn&kfissaru comu appiru lu piccatu gra&Kn&kdi &Cet&c caderu i&Kn&k lu piccatu di la fornicacioni; et zo ki li s&Kanc&kti pat&Kri&k li cuma&Kn&kdaru ki divissiru fari di pinite&Kn&kcia, om&Kn&ki cosa si offersiru di fari &Cet&c fichirula. Et killu frati ki no&Kn&k avia factu lu piccatu cussì fachia la pinite&Kn&kcia comu illu ai&Ks&ksi piccatu, &Cet&c kistu era p&Ker&k la grandi caritati ki illu avia. Vide&Kn&kdu lu nostru Signuri la caritati di killu fr&Kat&ki et la fatiga sua, infra pocu te&Km&kpu sì mu&Kn&kstrau a li s&Kanc&kti pat&Kri&k la causa comu killu fr&Kat&ki, p&Ker&k la gra&Kn&kdi caritati ki illu a&a, p&Ker&k beni ki no& avissi piccatu, ill& affligia p&Ker&k la saluti di lu sou fr&Kat&ki, azò ki killu avissi p&Kir&kduna&Kn&kza lu quali avia piccatu. Et kistu fu factu sta&Kn&kti ki è sc&Kri&kptu i&Kn&k lu Evangelus: #"Maiore&Km&k caritate&Km&k nemo h&Kabe&kt ut $99$ a&Knim&kas suas ponat quis p&Kro&k amicis suis", @" "No&Kn&k pò aviri omu maiuri caritati di kista, di dari l'omu la vita sua p&Ker&k la saluti di lu amicu &Cet&c di lu sou frati &Cet&c p&Kro&kximu". Et cussì liberau et salvau killu fr&Kat&ki ki avia piccatu p&Ker&k la caritati di killu ki n&Kon&k piccau. %3 Di kistu viciu di la carni a&Kn&kcora si ndi fu te&Km&kptatu unu altru fr&Kat&ki. Et essendu vexatu gravusam&Ken&kti, &Cet&c illu si ndi andau ad unu antiqu multu approbatu &Cet&c sì lu prigau &Cet&c dixili cussì: «Patri s&Kanc&ktissimu, eu ti p&Kre&kgu, agi cura &Cet&c p&Kre&kga a Deu p&Ker&k mi, ca la passioni di la furnicacioni multu gravusam&Ken&kti mi ti&Km&kpesta &Cet&c affligimi». Sinte&Kn&kdu zo, lu patri &Cet&c illu atentam&Ken&kti sì orava &Cet&c prigava a Deu p&Ker&k killu fr&Kat&ki nocti &Cet&c iornu. Da capu riturnau killu fr&Kat&ki &Cet&c p&Kri&kgavalu ki plui sullicitam&Ken&kti illu prigassi a D&Ke&ku p&Ker&k sì, et killu cu&Kn&k gra&Kn&kdi sollicitudini prigava a D&Ke&ku per killu fr&Kat&ki. Et vide&Kn&kdu killu patri ki lu monacu vinia cussì freq&Kue&kntim&Ken&kti ad sì e ki la oracioni sua n&Kon&k era exauduta, multu si meraviglava &Cet&c at&Kri&kstavasi&Kn&kdi. Et una nocti &Cet&c D&Ke&ku li revilau a lu pat&Kri&k comu killu monachu si &Kn&kchi era i&Kn&k causa &Cet&c p&Ker&k colpa sua di killu ca era pigru &Cet&c negligenti, &Cet&c richipe&Kn&kdu li cogitacioni i&Kn&kmundi, &Cet&c illu si nchi delictava i&Kn&k lu cori sou. Et vidi kistu pat&Kri&k i&Kn&k sp&Kirit&ku sidiri killu monacu &Cet&c lu sp&Kirit&ku di la fornicacioni sì li iucava dana&Kn&kti i&Kn&k div&Ker&ksi formi &Cet&c figuri di fimini, &Cet&c killu si delectava i&Kn&k killu iocu ki li fachia lu dimoniu; et poi vidia lu a&Kn&kgilu di D&Ke&ku stari i&Kn&kdignatu co&Kn&ktra di killu fr&Kat&ki gravim&Ken&kti, &Cet&c i&Kn&kp&Ker&kzò ki q&Kuand&ku avia killu te&Km&kptacioni si delectava i&Kn&k illi &Cet&c no&Kn&k si livava i&Kncon&ktine&Kn&kti, nì si mictia i&Kn&k t&Ker&kra i&Kn&k or&Kaci&koni a p&Kri&kgari a D&Ke&ku. Et &ti kisti cosi p&Ker&k revilacioni foru mustrati a killu s&Kanc&ktu pat&Kri&k et $100$ canuschia ki p&Ker&k culpa sua &Cet&c p&Ker&k neglige&Kn&kcia sua illu avia killa temptacioni &Cet&c kistu s&Kanc&ktu pat&Kri&k no&Kn&k era exauditu i&Kn&k li soi or&Kaci&koni. Et i&Kn&kta&Kn&kdu li dixi lu pat&Kri&k: «Inp&Ker&kzò ki p&Ker&k tua culpa esti, frati, ca tu ti dilecti i&Kn&k li cogitacioni i&Kn&kmundi, i&Km&kpossibili è ki si parta da ti lu sp&Kirit&ku di la fornicacioni, et no&Kn&k chi vali li or&Kaci&koni mei nì di li alt&Kri&k, exceptu ki tu mide&Km&kmi no&Kn&k pri&Kn&kdi affa&Kn&knu &Cet&c diiuna &Cet&c p&Kre&kga &Cet&c vigla. Cu&Kn&k grandi pla&Kn&kti p&Kre&kga a la m&Kisericordi&ka di D&Ke&ku ki ti dugni aiutu la gra&Kcia&k sua, azò ki poci risistiri a kissi mali cogitacioni ki tu ài. No&Kn&k sai tu ki li medichi co&Km&kp&nu la medichina p&Ker&k li n&Kost&kri corpura &Cet&c fannu o&Kmn&ki cosa cu&Kn&k gra&Kn&kdi dilige&Kn&kcia, azò ki pozanu curari li n&Kost&kri infirmitati? Ma veram&Ken&kti si killu ki è i&Kn&kfirmu no&Kn&k si voli astiniri di li cosi co&Kn&ktrarii et di killi cosi ki solinu nochiri &Cet&c lediri a lu i&Kn&kfirmu, tucta la cura et la diligencia di lu medicu no li iuva nienti. Et cussì è lu simili a li i&Kn&kfirmitati di l'anima: p&Ker&k beni ki li s&Kanc&kti pat&Kri&k, li q&Kua&kli su medichi sp&Kirit&kuali, cu&Kn&k tuctu lu cori &Cet&c cu&Kn&k tucta la i&Kn&kte&Kn&kcioni loru p&Kre&kganu a la m&Kisericord&kia di D&Ke&ku n&Kostr&ku Sa& &KCrist&ku p&Ker&k kisti ki dima&Kn&kdan&iri aiutati p&Ker&k loru or&Kaci&koni ....... &Cet&c ki no&Kn&k farra&Kn&knu tantu p&Cer&c op&Kir&ki q&Kuan&ktu p&Ker&k inte&Kn&kcioni di la m&Ken&kti killi cosi ki plachinu a D&Ke&ku, nulla cosa li iuva li or&Kaci&koni di li s&Kanc&kti a killi ki su neglige&Kn&kti &Cet&c labili ki no&Kn&k si curanu di la saluti di l'anima loru». Aude&Kn&kdu killu fr&Kat&ki kisti paroli, &Cet&c illu fu tuctu co&Km&kpu&Kn&ktu i&Kn&k lu cori &Cet&c cu&Kn&k grandi sollicitudini sicu&Kn&kdu la doctrina di quistu pat&Kri&k poi tantu i&Kn&k diiunii q&Kuan&ktu i&Kn&k or&Kaci&koni &Cet&c in vigilii si affligiu, i&Kn&k tali modu ki illu amiritau di aviri la m&Kisericord&kia di D&Ke&ku &Cet&c la gra&Kci&ka, &Cet&c da illu si partiu om&Kn&ki cogitacioni &Cet&c passioni inmunda. %4 Comu unu frati, fornicandu cu una fimina, fu liberatu per consiglu di unu altru antiqu, lu quali vidi li dimonii ki fachianu grandi festa a killu dimoniu ki l'avia factu cadiri in piccatu. Recita mis&Kser&k s&Kanc&ktu Ieronimu ki fu unu monacu lu quali habitau i&Kn&k lu des&Ker&ktu. Et una fimina iuvini di lu sou lignaiu &Cet&c di lu sou sangui, chirca&Kn&kdu a kistu sou pare&Kn&kti p&Ker&k multu te&Km&kpu, finalm&Ken&kti poi di plusuri an&Kn&ki &Cet&c illa sappi du&Kn&kdi kistu monacu habitava i&Kn&k lu des&Ker&ktu, et kista, op&Kir&ka&Kn&kdu lu dimoniu, andau $101$ ad illu in lu des&Ker&ktu. Et truvandulu, illa intrau i&Kn&k la chella sua et affirmava &Cet&c dichiali comu illa era di lu sou lignaiu &Cet&c di la sua parintela. Et rumane&Kn&kdu kil& cu&Kn&k kistu monacu, op&Kir&kandu lu dimoniu illi si piccaru i&Kn&ksenbli. Unu altru monacu vichinu di kistu, sta&Kn&kdu i&Kn&k lu dis&Ker&ktu &Cet&c vine&Kn&kdu l'ura di ma&Kn&kiari, vulendusi recriari, micte&Kn&kdu l'acqua ad unu vasu oi ca&Kn&knata di t&Ker&kra, la quali avia kistu p&Kre&kparata p&Ker&k biviri, comu si assictava a la me&Kn&ksa cussì killa ca&Kn&knata d'acqua p&Ker&k sì mide&Km&kmi si girava oi vultava &Cet&c spa&Kn&kdiasi tucta killa acqua i&Kn&k t&Ker&kra. Kistu factu sì si fichi &uni io&a a maniari. Et #i...........................ati@ kill&su, et illu cog&u sou vichinu mona& p&Ker&k #........irlu@ di kistu factu ki lu sou vasellu di l'acqua ad hura di ma&Kn&kiari &Cet&c illu sì si v&Ker&ksava i&Kn&k t&Ker&kra &Cet&c no&Kn&k putia biviri. Et anda&Kn&kdu p&Ker&k lu caminu &Cet&c essendu in via tarda hura, illu d&Ke&kclinau in unu te&Km&kplu a&Kn&ktiqu durrupatu, lu q&Kua&kli era statu di ydoli, p&Ker&k durmiri illocu. Et standu killu fr&Kat&ki #.........atu@ i&Kn&k killu locu p&Kre&kdictu, &Cet&c illu audiu parlari li dimonii i&Kn&ktra di loru &Cet&c dichianu ki i&Kn&k kista nocti avianu dirrupatu killu monacu i&Kn&k fornicacioni. Et aude&Kn&kdu zo kistu fr&Kat&ki, &Cet&c illu si meraviglava di zo ki li &monii dichianu di killu monachu. Et factu iornu &Cet&c kistu fr&Kat&ki sì andau &Cet&c p&Ker&kvi&Kn&kni a la chella di killu monacu &Cet&c truvaulu multu t&Kri&kstu, et dixili cussì: «Ki fa&u, fr&Kat&ki, ki in killa hura ki eu &i voglu recriari #............. implu@ una ca&Kn&knata a&ri, &Cet&c comu la mectu &u a la m&Ken&ksa i&Kn&kcontinenti &Cet&c si v&Ker&ksa p&Ker&k $102$ sì mide&Km&kmi &Cet&c spa&Kn&kdisi killa acq&Ku&ka &Cet&c poi no&Kn&k aiu ki poza biviri?». i&Kn&ktandu sì li rispusi lu monacu &ili cussì: «Tu sì vinutu a &ntarimi ki la tua ca&Kn&knatella si versa &Cet&c spa&Kn&kdisi l'acq&Kua&k, &Cet&c eu ki aiu a ffari ki in kista nocti aiu cadutu i&Kn&k fornicacioni?». Rispusi killu fr&Kat&ki &Cet&c dixili: «Eu ià lu sappi». Dixili killu monacu: «Et dundi lu putisti zo sapiri?». Et killu li dixi: «I&Kn&k kista nocti vule&Kn&kdumi pusari i&Kn&k unu locu, &Cet&c eu audivi li dimonii ki parlavanu intra loru &Cet&c avantavanussindi di lu casu tou. Eu fuindi multu dulenti &Cet&c tristu». Et i&Kn&kta&Kn&kdu rispusi lu monacu &Cet&c dixi: «Eccu ki eu mi &Kn&kdi voglu andari a lu mundu». Et aude&Kn&kdu killu fr&Kat&ki kisti paroli, sì lu p&Kri&kgava &Cet&c dichiali cussì: «Fr&Kat&ki meu, no&Kn&k fari zo ki tu dichi, ma susteni pacientim&Ken&kti &Cet&c rumaniti in kistu locu; ma cac&amu kista fimina &Cet&c turna&a a la casa sua. Ma&ta&ti appari kista sia stata arti di &a& et opiracioni di lu dimoniu, et &zò a ti cu&Kn&kveni di stari i&Kn&k kistu locu in affliccioni di lu tou cori &Cet&c di lu tou corpu. Et cu&Kn&k grandi suspi&ri &Cet&c cu&Kn&k multi lacrimi p&Ker&kfina &a morti tua digi p&Kri&kgari a la mis&Kericord&kia d&u n&Kost&kru Salvaturi, azò ki poci truvari gra&Kcia&k &Cet&c mi&Ksericordi&ka i&Kn&k killu iornu t&Kir&kribili gra&Kn&kdi di lu iudiciu di Deu». Aude&Kn&kdu zo, killu monacu rumasisi i&Kn&k killu locu, &Cet&c crischiu plui i&Kn&k la sua abstinencia &Cet&c la vita sua cu&Kn&k m&Ku&klti lacrimi &Cet&c afliccioni si l'affligya p&Ker&kfina ki fu restitutu i&Kn&k lu p&Kri&kmu gradu ki avia ana&Kn&kti ki avissi comisu kistu piccatu, &Cet&c i&Kn&k kistu modu afflige&Kn&kdusi salvau l'anima sua. %5 Comu unu frati, temptatu di temptacioni di carni, supirau et vinxi la passioni per fatigy corpurali per opiri di terra. Unu fr&Kat&ki fu i&Kn&k lu boscu &Cet&c stava i&Kn&k killu locu ki à nomu Cellia, et &Kcon&ktinuam&Ken&kti si lu cu&Kn&kbactianu li dimonii di viciu di fornicacioni. Kistu fr&Kat&ki sì era mastru di pignati et di opira di crita oi di lutu. Et ave&Kn&kdu kisti te&Km&kptacioni, &Cet&c illu pinsava intra lu cori sou &Cet&c dichia cussì: "Forsi ca mi cu&Kn&kveni di fatigari $103$ plui, azò ki sia plui maturu lu meu corpu et no&Kn&k poza recalcitrari?". Et livausi, &Cet&c fichi di killa crita oi lutu una forma di una fimina et dixi cussì a li soi cogitacioni: "Eccu la tua mugleri; a cti cu&Kn&kvenirà affa&Kn&knari plui ki tu la pozi nutricari". Et poi di alcuni altri iorni &Cet&c illu si formau una figura pichula comu una citella et dixi a li soi cogitacioni: "Eccu ki tua mugleri sì à factu una figla fimina di #............ura@ sì ti co&Kn&kv&a& assai plui, azò ki pozi nutricari &Cet&c vistiri a tua mugleri, &Cet&c a tua figla &Cet&c a ti". Et i&Kn&ktra ki op&Kir&ka&Kn&kdu p&Ker&k la grand&ma &ati&tandu macera&rpu ki no&Kn&k putia plui fatigari cussì, &Cet&c &a&Kn&kdu dixi a li soi cogitacioni: "#Ki....... si@ sì pò plui sustiniri ta&Kn&ktu affa&Kn&knu &Cet&c... non chircari plui fimina". Et Deu, vide&Kn&kdu kistu ferventi p&Kro&kpositu &Cet&c comu cu&Kn&kbactia virilm&Ken&kti p&Ker&k la &stitati, sì li livau tucta la molestia di la &ni et di la batagla di lu dimoniu, et illu laudava semp&Kri&k a lu Signuri di tanta gra&Kcia&k ki li avia co&Kn&kcessa, et p&Ker&ksevirandu i&Kn&k la gra&Kcia&k di D&Ke&ku trapassau i&Kn&k pachi di kistu mu&Kn&kdu fragili. %6 Comu a l'abati Apollo sì revocau unu frati ki era opatu di lu viciu di la carni et andava a lu mundu sicundu ....... a lu cunsiglu ki avia avutu da unu altru antiqu. Recita s&Kan&kctu Ieronimu ki fu unu fr&Kat&ki &Cet&c era multu sollicitu di la saluti di l'anima sua. Et essendu kistu fr&Kat&ki unu iornu multu te&Km&kptatu da lu dimoniu $104$ di la fornicacio&Kn&ki et tuctu p&Ker&kturbatu, partiusi &Cet&c a&Kn&kdausindi ad unu a&Kn&ktiqu &Cet&c narrauli tucta la sua cogitacioni &Cet&c la te&Km&kptacioni carnali ki patia. Et killu antiqu, aude&Kn&kdu zo, fu turbatu &Cet&c dichia a killu fr&Kat&ki comu era mis&Ker&kabili &Cet&c no&Kn&k era dignu di purtari adossu lu habitu di li monachi, i&Kn&kp&Ker&kzò ki illu avia richiputu killi cogitacioni i&Kn&kmu&Kn&kdi i&Kn&k l'anima sua. Audendu kista #ref.........i@ killu f&Kra&kti &Cet&c illu si disp&Kir&kau, &Cet&c lassau la sua chella &Cet&c anda&ndi a lu mundu. Et sicu&Kn&kdu la dispensacioni divina anda&Kn&kdu kistu fr&Kat&ki cussì dispiratu a lu mu&Kn&kdu, &Cet&c eccu ki lu ascuntrau abbati Apollo, et vide&Kn&kdulu cussì turbatu &Cet&c m&Ku&kltu tristu illu lu spiau &Cet&c dixili: «Figlu, ki ài ki sì cussì tristu &Cet&c ki è la causa di kista tristicia ki mustri?». Et killu f&Kra&kti p&Ker&k la gra&Kn&kdi &Kcon&kfusioni &Cet&c vergog&Kna&k nie&Kn&kti. Et p&Kri&kgatu m&Ku&kl& da killu abbati Apollo ki li dichi&Kssi&k zo ki patia, &Cet&c killu li cu&Kn&kfissau la ........................................... &cacioni ........................... cu&Kn&kfissa& pat&Kri&k antiqu &Cet&c se&Kcun&kdu ......... iamai no&Kn&k aiu spiran& ma disp&Kir&katu rivaiu sulu a lu mu&Kn&kdu». Et audendu zo, lu pat&Kri&k Apollo, comu saiu medicu, multu lu p&Kri&kgau et amunialu et dichia: «Figlu, non ti maraviglari, non ti dispirari di ti ki sì iuvini! .... in kissa mia etati cussì antiqu comu sugnu, ancora &u multu molistatu di li carnali. Figlu, no&Kn&k #...i.........icari .........@, no&Kn&k ti disp&Kir&kari p&Ker&k kisti cogitacioni ki no&Kn&k sulam&Ken&kti si po&Kn&knu curari p&Ker&k &ana solichitudini ma chi voli la misericordia divina. Eu ti p&Kre&kgu, &chedimi sulam&Ken&kti ogi zo e #da.......@ unu iornu torna&Kn&kdu a la chella tua». Fichi killu fr&Kat&ki comu s&Kanc&ktu A&lo li dixi &Cet&c turnau a la sua chella. Abbati Apollo si partiu &Cet&c a&Kn&kdausi&Kn&kdi a la chella di killu antiqu ki &
  • a datu lu mal cu&Kn&ksig& da fora sì p&Kri&kgau a Deu cu&Kn&k g& et dixi cussì: «O Signuri, &i a li h&Komin&ki li te&Km&kptacio&Kn&ki p&Ker&k loru utilitati, co&Kn&kv&Ker&kti killa batagla ki susteni killu $105$ fr&Kat&ki i&Kn&k kistu antiqu, azò ki p&Ker&k exp&Ker&kiencia i&Kn&k la sua senectuti &a zo ki no&Kn&k i&Km&kp&Kri&ksi i&Kn&k lo&Kn&kgu te&Km&kpu, ki altra fiata aia co&Km&kpassioni a killi ki di tali te&Km&kptacioni su molestati». Et cu&Km&kplita kista or&Kaci&koni, &Cet&c kistu s&Kanc&ktu Apollo sì vidi unu d&Ki&kmoniu in forma di unu sclavu nigru di Ethiopia stari i&Km&kp&Kre&kssu la chella di killu antiqu &Cet&c gictava sagicti co&Kn&ktra di killu antiqu, &Cet&c killu fr&Kat&ki, tuctu p&Ker&kforatu di killi sagicti, i&Kn&kco&Kn&ktine&Kn&kti comu i&Kn&kbriacu di vinu &Cet&c illu andava ora izà ora illà. Et non pute&Kn&kdu plui sustiniri, &Cet&c illu ischiu di la sua chella &Cet&c p&Kri&kndi la via pri andarasindi a lu mu&Kn&kdu. &CEt&c l'abati Apollo sinte&Kn&kdu zo ki era factu, sì lu ascu&Kn&ktrau &Cet&c accustandu ad illu sì