@@NT %%% % 1 Quistu esti unu altru libru di maniscalchia lu &li fichi unu rey cum la regina. %% [Ricetta 1] %1 Unguentus bonnum a mali di ganba: accipe sivu di crastatu et chira nova e termintina, et fandi unu unguentu; multu vali a mali di ganbi. %% [Ricetta 2] %1 Pulviri bona a ccorrudiri lu chelzu: prindi fluri di granata et galla et fandi pulviri et lava lu chelzu cu&Km&k aiqua frisca, et poy micti di supra frisca&[u&] pulviri et mirabilimenti opera, et p&Kro&kbatum est. %% [Ricetta 3] %1 Pulviri bona a rristringiri sangu: prindi li scorchi di li ova et fandi pulviri, et micti supra la vina et sirrà stagnata, et probatum est. %% [Ricetta 4] %1 Inplastru bonu a li cr&Ki&kpaci e lli grappi: prindi sucu di sa&bucu et meli, e rimolta e pista e micti ssu, et lassa stari tri iorna e vidirai mirabilia, et p&Kro&kbatum est. %% [Ricetta 5] %1 A lu cavallu ki fussi firutu a lu cannarozu: prindi e scorya la pelli di lu cannarozu, et cussi la pelli et sirrà sanu, et p&Kro&kbatum est. %% [Ricetta 6] %1 A rristringiri lu sangu: prindi fogli di oliva, et fandi pulviri e micti supra la vena; e&t bonu ad homu ki li nississi di nasu. %% [Ricetta 7] %1 Pulviri a ctorrudiri lu cancru e la fistula: accipe aurus pumentum, calchi viva dui parti e squaglali, e poy micti om&Kn&ki cosa intru una pingnata nova e copirila beni cum pasta, e micti intru unu furnu beni arssu &Cet&c lassa beni ardiri la pulviri ki torni a cculuri di chiniri; %2 Est bona a mal di ficu et di chelzu. %% [Ricetta 8] %1 Pulviri acorrusiva a crancu et fistula: prindi unu corvu e mictilu dintru una pingnata cum tucti li pinni e li stintini, et stuppa la bucca di la pingnata cum pasta, et poy fa' ardiri i&Kn&k lu fu&Kr&knu beni e micti quista pingnata intru, tantu ki sia arssa et factu lu corvu pulviri, e quila pulviri mecti supra lu cancru et a la fistula mirabilimenti. %% [Ricetta 9] %1 Pulviri bona a cu&Kn&kziari lu stomacu: prindi la simenza di lu cuglandru e mictila intru unu cuncumu plinu d'achitu fortissimu, fallu beni bulliri; poy ki è bullutu, nexi la simenza e mictila a lu suli, et poy ki eni assucata la simenza, e tu la pista minuta e cernila quilla pulviri, e mictila a la guidanda quandu mania tucta la furiusitati di lu stomacu. %% [Ricetta 10] %1 Pulviri a rristringendum sanguinem: ponem farina di fabi &Ksupe&kr vinam, accippe pinnis de gallinis. %% [Ricetta 11] %1 Inplastru blundu utili ad omni cosa. %2 Prindi marticu unc&Kia&k me&Kn&kza, rasa di pina unc&Kia&k menza, chira nova unc&Kia&k menza, pichi greca unc&Kia&k menza, oglu comunu unc&Kia&k menza, tucti li cosi ki si ponu pistari sianu pulvirizati. %3 Poy agi unu pignatu novu e misunchi primu lu oglu e la chira, et poy chi micti tucti li altri cosi e lassali bugliri, e poy agi unu rugangnu cum aiqua, e passalu cum unu pangnu di linu et farandi una furma; esti multu bonu. %% [Rubrica] %1 #j@ Di la nacioni di lu cavallu. %2 #ij@ Di la guardia di lu cavallu. %3 #iij@ Di la doctrina di lu cavallu. %4 #iiij@ Kista esti la forma di li freni. %5 #v@ La billicza di li cavalli. %6 #vj@ Li cavalli quandu naxinu cu&Km&k dui cudi. %7 #vij@ Inplastru di furme&Kn&ktu et pulcara. %8 #viij@ Kisti su li jorni difisi di l'annu. %9 #ix@ Lu zarmu di l'arayatu. %10 #x@ Di lu vermi ki si fa a lu pectu oy a la coxa. %11 # xj@ Di lu vermi volativu. %12 #xij@ Di l'anticori. %13 #xiij@ A kista predicta infirmitati. %14 #xiiij@ Pulviri a ristringiri lu sangu. %15 #xv@ Pulviri a rristringiri lu sangu. %16 #xvj@ Lu jarmu di lu vermi. %17 #xvij@ Di lu strangugluni. %18 #xviij@ Di li vivuli. %19 #xix@ Duluri di sangu superchu. %20 #xx@ Duluri di vintositati. %21 #xxj@ Lu vermi ki si nchi fachi a li cogluni et guardasinchi spissu. %22 #xxij@ Duluri di multu maniari. %23 #xxiij@ Duluri di ventri. %24 #xxiiij@ Ancora duluri di ventri. %25 #xxv@ Ancora duluri di ventri. %26 #xxvj@ A lu cavallu ki avi unflatu la ventri. %27 #xxvij@ A lu cavallu ki non pò isfumari. %28 #xxviij@ A duluri di aurina quandu no&Kn&k istallari. %29 #xxix@ A duluri di arina. %30 #xxx@ A cavallu quandu no&Kn&k poti &Cet&c avi unflati li testiculi. %31 #xxxj@ Di infunditura. %32 #xxxij@ D'infunditura. %33 #xxxiij@ Di pulziu. %34 #xxxiiij@ Ancora a kistu mali di pulciu. %35 #xxxv@ Ancora a kistu mali di pulciu. %36 #xxxvj@ Di infistitu. %37 #xxxvij@ Inplastru di ganba. %38 #xxxviij@ Ancora a kistu mali di lu infistitu. %39 #xxxix@ Di lu scalmatu. %40 #xl@ Di tucti li difecti et mancamenti di li cavalli. %41 #xlj@ Ancora a kistu mali a 'ngrassari li cavalli. %42 #xlij@ Rugitu di ventri. %43 #xliij@ A kista p&Kre&kdicta infirmitati. %44 #xliiij@ Di lu passmatu. %45 #xlv@ Di la chimoyra. %46 #xlvj@ Ancora a kistu mali di la chimoyra. %47 #xlvij@ Ancora a lu mali di la cimoyra. %48 #xlviij@ A lu cavallu ki stanca a la via. %49 #xlix@ Di fridiza di testa. %50 #l@ Ancora a fridiza di corpu. %51 #lj@ A mali di oculi q&Kua&kn&Kdu&k lacrimanu. %52 #lij@ Pulviri all'oculi q&Kua&kn&Kdu&k lacrimanu. %53 #liij@ Pulviri di oculi. %54 #liiij@ Unguentu bonu a li oculi. %55 #lv@ A mali di bucca. %56 #lvj@ Di l'anplastru a li gingy. %57 #lvij@ Di li faucelli ki si fan&Kn&ku a li labra apressu di li denti di lu cavallu. %58 #lviij@ Di li barbuli ki si fan&Kn&ku a lu palataru. %59 #lix@ Di mali di lingua. %60 #lx@ Ancora a lisiuni di lingua. %61 #lxj@ A mali di dossu q&Kua&kndu si fan&Kn&ku plagi per la sella oy per altru. %62 #lxij@ Ancora a lu dictu mali di lu dossu. %63 #lxiij@ Di cornu. %64 #lxiiij@ Ancora a lu dictu mali di lu cornu. %65 #lxv@ Di lu pulmuni ki si fa a lu dossu. %66 #lxvj@ Di spalati ki si fa a la spalla zoè di supra. %67 #lxvij@ Di barbuli oy di carbunculi in lu dossu. %68 #lxviij@ Pluritu di collu. %69 #lxix@ Di lu sangu q&Kua&kn&Kdu&k abunda a lu cavallu: kisti su li singni. %70 #lxx@ Di lu cavallu q&Kua&kn&Kdu&k avi rungna a lu dossu. %71 #lxxj@ Di lu cavallu q&Kua&kn&Kdu&k abunda lu sangu kista esti ancora la can&Kn&kuxenza. %72 #lxxij@ A mmalfirutu. %73 #lxxiij@ A lu cavallu ki avi ructi li rini. %74 #lxxiiij@ A lu mali di li spalli et di li anki. %75 #lxxv@ A lu mali di la falchi. %76 #lxxvj@ A gravusu pectu. %77 #lxxvij@ Di la yarda bussica. %78 #lxxviij@ Di li ispavani ki fan&Kn&ku a li garreti da intra et unu pocu sucta. %79 #lxxix@ Di la curba ki si fa a lu garrectu darreri. %80 #lxxx@ Ancora di spinula ki si fa a li lati di li garrecti di sucta. %81 #lxxxij@ A supra ossu. %82 #lxxxiij@ Ancora a supra ossu. %83 #lxxxiiij@ A supra ossu. %84 #lxxxv@ Actintura di nervi. %85 #@ Actintura di nerbij. %86 #lxxxvij@ Ancora di nerbi. %87 #lxxxviij@ De gallis. %88 #lxxxix@ De yarda. %89 #xc@ Di lli grappi. %90 #xcj@ Ancora a kisti mali di li grappi. %91 #xcij@ Di li cripazi ki si fa& in la curuna di lu pedi. %92 #xciij@ A la cripaza ki si fa intra la ungla et la carni. %93 #xciiij@ Di sturtellatura di pedi. %94 #xcv@ Di li ganbi quandu unflanu. %95 #xcvj@ A la gitura di lu pedi q&Kua&kn&Kdu&k chi feri spina oy scopu. %96 #xcvij@ Di lu mali di la forma. %97 #xcviij@ A lu cavallu ki avi #<…>@, ligasi a li pedi. %98 #xcix@ Di paena ki naxi apressu la gula. %99 #c@ Di chanclu. %100 #cj@ Di lu cancru a la fistula. %101 #cij@ Unguentu bonu a lu cancru et fistula. %102 #ciij@ Unguentu roctoriu. %103 #ciiij@ A ccancru et fistula. %104 #cv@ Unguentu bonu a ccancru et fistula. %105 #cvj@ Pulviri di li nurriti. %106 #cvij@ Pulviris ermodatuli. %107 #cviij@ De festula. %108 #cviiij@ di canuxiri la fistula esti kista. %109 #cx@ Pulviri corossiva. %110 #cxj@ Pulviri consoldativa. %111 #cxij@ Pulviri saldativa. %112 #cxiij@ Pulviri saldativa et siccativa. %113 #cxiiij@ Ponzonisi. %114 #cxv@ Pulviri corrassiva. %115 #cxv@ Supraposta ki fa sup&Kra&k la curuna di lu pedi. %116 #cxvj@ Di lu alaczari di la vina. %117 #cxvij@ Inplastru a ristringendum sanguinem. %118 #cxviij@ De moris, ki è unu mali di carni ki muta a la plaga. %119 #cxix@ Pulviri ki si micti a lu mali moris. %120 #cxx@ Unflaccioni di cutina a modu di pani. %121 #cxxj@ De s&Kupe&krfluitati di carni. %122 #cxxij@ Di ficu. %123 #cxxiij@ Di li lunbrichi. %124 #cxxiiij@ De scuma quandu lu cavallu no&Kn&k pò volgiri lu collu nì alzari la testa. %125 #cxxv@ Pluritu quandu lu cavallu si mania lu dossu cu&Km&k li denti. %126 #cxxvj@ Di lu nerbu puntu. %127 #cxxvij@ Quandu si guastanu li pili di la cuda di lu cavallu. %128 #cxxviij@ De farcìna, ki alcuni lu clamanu vermi pirò ca ru&Km&kpi la carni e la cutica. %129 #cxxix@ De lu ristivu. %130 #cxxx@ Di lu cavallu ki no&Kn&k si voli affrinari. %131 #cxxxj@ A mali di dossu et di garresi. %132 #cxxxij@ Di lu mali di la tigna. %133 #cxxxiij@ Unguentu a la ru&Kn&kgna. %134 #cxxxiiij@ A lu cavallu c'avi sangui a la gula. %135 #cxxxv@ A lu cavallu ki avi la tussi. %136 #cxxxvj@ A lu cavallu ki no&Kn&k paxi p&Ker&k multa grassiza. %137 #cxxxvij@ A lu cavallu ki è unflatu multu. %138 #cxxxviij@ A lu cavallu ki è multu grassu. %139 #cxxxix@ A lu cavallu ki avi fora lu cularinu. %140 #cxxxx@ A lu cavallu ki avi pulminara. %141 #cxlj@ Idem capu morbu. %142 #cxlij@ A lu cavallu ki fussi ructi a la gula. %143 #cxliij@ A lu cavallu ki avi lu tarsu. %144 #cxliiij@ A rristringiri lu sangu. %145 #cxlv@ A lu cavallu ki pocu anda. %146 #cxlvj@ A lu cavallu ki avi siti. %147 #cxlvij@ De infundutu. %148 #cxlviij@ A lu cavallu arrifridatu. %149 #cxlix@ A lu cavallu ki scorfeu. %150 #cl@ A lu cavallu c'avissi maniatu serpenti. %151 #clj@ A lu cavallu ki fussi firutu di sagipta intussicata. %152 #clij@ Polviri bona a rristringiri lu sangu. %153 #cliij@ A lu cavallu malfirutu. %154 #cliiij@ A duluri di lu flancu. %155 #clv@ A lu cavallu ki avi lu stranguilluni. %156 #clvj@ A lu cavallu ki avi duluri a li pedi. %157 #clvij@ A lu cavallu ki appi supra ossu. %158 #clviij@ A lu cavallu ki no&Kn&k poti ingurdari. %159 #clix@ Quandu voi crast&Kr&kari lu cavallu. %160 #clx@ A lu cavallu ki avi panu a li oculi. %161 #clxj@ Lu cav&llu ki avi la cymoyra. %162 #clxij@ A lu strangugluni. %163 #clxiij@ Puntura di nervu. %164 #clxiiij@ A la taglatura di lu nervu. %165 #clxv@ A li altri mali ki aveninu a nervi. %166 #clxvj@ A lu cavallu ki mania et no&Kn&k appaudissi. %167 #clxvij@ Si voy fari baczanatura a lu cavallu. %168 #@ A lu supra ossu. %169 #clxviiij@ De ispinula. %170 #clxix@ Unguentu bonu a sseta. %171 #clxx@ Unguentu poponaci intractu. %172 #clxxj@ A lu cavallu ki pulza. %173 #clxxij@ A ffari li altedi. %174 #clxxiij@ Pulviri a le fistula. %175 #clxxiiij@ A lu cavallu at&Kri&kticu. %176 #clxxv@ De pulmu&Kn&kcellu. %177 #clxxvj@ A li cavalli incurvati. %178 #clxxx@ Di ficu ki si fa sucta la sola di lu pedi. %179 #clxxxj@ Nobili risilgaru. %180 #cxxxij@ Idem altri risilgaru. %181 #cxxxiij@ De spuntatura. %182 #cxxxiiij@ A ctassatura di pedi. %183 #cxxxv@ De mu&[&Kn&k&]taccioni di unguli. %184 #cxxxvj@ Unguentu bonu a ssuldari %185 #cxxxvij@ La carni et la sola. %186 #cxxxviij@ A ffari li ungli forti et duri %187 #cxxix@ Pulviri bona a rrudiri lu grancu. %% [Prologo] %1. Cum so ccia cosa intra li altri tucti li besti da Deu, sum&Km&ku mastru, magnifestamenti a lu usu di lu hu&Km&kanu lignaiu su posti, nullu sia di lu cavallu gintili, perzò ca, per ipsu, li rigi, li principi et li grandi homini sun&Kn&ku spartuti da li altri. %2. Et cussì, no&Kn&k ip&Ks&ku tramiganti li signuri, intru li altri nobili et li rustiki no&Kn&k sirria diferenzia. %3. Per zo alcuni cosi da ip&Ks&ku, sicu&Kn&kdu la opinioni mia, p&Kro&kpusi c&Kon&kpilari, nu&Kn&kc si poza tucti cosi ki appa&Kr&kteninu a la sua generacioni vidiri, ma pura virtati, dirictamenti sicundu ki eu p&Kro&kvay multu fiati, mi asccustiraiu pocu inanzi, raxuni viraya dimustrandu. %4. Undi primarame&Kn&kti de la generaccioni da diri, et poy di la guardia di lu cavallu, et poy di la doctrina, et cu&Kn&ktandu di la billicza di lu corpu et di li menbri, et poy di la infirmitati di lu corpu, tantu naturali quantu accidentali, ultimamenti di li midichini et di li remedii cumvinivili a la infirmitati di lu te&Km&kpu. %%[I] Di la criacciuni di lu cavallu #@ Di la criacciuni di lu cavallu %1. Lu cavallu si divi ingindra& da lu stalluni studiusamenti guardatu, pocu oy nenti cavalcatu, cum mancu fatiga, a ssua dilictaccioni ess&Kiri&k cavalcatu, et divi crupiri la iumenta a la stalla, ca conplutamenti gepta la spina. %2. E llu cavallu si divi ingindrari in tal te&Km&kpu di multa erba, pe&Kr&kzò ki la matr& passenti darrà a lu pultru, so figlu, abundantia di lacti; et kista esti verosimili co&Kn&kstanti di lu so naxiri in grandi copia di lacti et di erbi, li soi carni fan&Kn&ku plui solidi e lu corpu e li menbri plui grandi. %3. Ma quandu la matri e&Kn&kp&Kr&kenya no&Kn&k troppu magra, no&Kn&k troppu grassa, ma pocu teni di l'unu. %4. Ma, si eni multu grassa, la grassiza st&Kri&kngi lu locu di lu figlu, et la p&Ker&ksuna e li menbri p&Ker&k la ventri de la matri no&Kn&k po&Kr&kran&Kn&ku dilactarisi, et p&Ker&kzò sirria pichulu. %5. Et si siria multu magra, per la magriza no&Kn&k purrà diviari nutrimentu convinivili a lu pultru. %6. Perzò, poy ki virrà lu te&Km&kpu di lu naxiri, lu cavallu nasca in locu muntusu, kì lli ungli si fannu plui duri et li ganbi migluri p&Ker&k la forza di lu muntari et di lu dissindiri di lu munti, ca, si di lu so nassiri sirrà in locu pitrusu et muntusu, multu sirrà poy migluri in li pedi et in altri buntati, et la sua natura per forza opera a miglura&za di li ganbi et di li pedi. %7. Ma la matri di lu cavallu per nullu modu si cluda di jornu overo di nocti, azò ki lu figlu sicuta la matri per lu bon pasciri di erba pir dui anni et no&Kn&k plui, ca, passatu lu te&Km&kpu di dui anni, naturalime&Kn&kti munta, et cussì sicutiria la matri oy altra jumenta et purriasi guastari ligeramenti. %8. Ma, si putissi stari fini a li tri anni senza iumenta nixuna, plui sanu si tirria, perzò ki in li canpi et in lu ayru dimurandu continuamenti, li menbri si fan&Kn&ku plui forti et plui grossi, e specialimenti li ganbi. %% [II] Di la guardia di lu cavallu #@ Di la guardia di lu cavallu %1. Lu cavallu si divi allazari cum lazu grossu et forti di lana, perzò ca la lana esti plui convinivili per la sua molliza, oy di linu, ca&Kn&knapu, et in te&Km&kpu friscu, ca, si in tempu caldu si allaza et in siccitati, multu fatigkiria et purria ligeramenti incurriri di li me&Kn&kbri oy di lu corpu. %2. Et poy ki esti prisu, ponisi in la sua testa unu capristu di cannabu, et in cu&Kn&kpagna di alcuni &valli dumati quandu si mina a lu locu uvi divi stari, comu dirraiu infra li #<…>@. %3. Et divisi dumari cautamenti, zoè ki sia ligatu da boni retini, in tali modo ki, per la sua dumacciuni, di li dicti retini no&Kn&k li poza nuchiri infini ki perseveri la sua crudilitati. %4. Et àya cu&Kn&kpagna di unu cavallu dumatu, ki plui sicuramenti si poza accustari per tuccarisi tucti li menbri. %5. Ma contra lu cavallu in lu principiu per nulla manera turbari, nè forte alcunu viciu incurra, ma humilmenti et dulchimenti ama&Kn&ksa fini ki sia domatu. %6. Da li ma&Kn&ky in tali modu si lassa tangiri tuctu, spisialimenti li pedi, livandu ip&Ks&ki et fere&Kn&kduli a modu di fir&Kr&kari. %7. Et lu cavallu no&Kn&k si divi dumari fini ki no&Kn&k esti di etati, zoè di dui anni et plui, perzò ki, quantu esti plui juvini per la fatiga multa poti incurriri lisiuni di li ganbi. %% [III] Di la doctrina di lu cavallu #@ Di la doctrina di lu cavallu %1. Tali guardia si divi fari a lu cavallu: unu crapistu si divi fari di coyru mollu et punirisi in sua resta, et cum boni retini si divi ligari in la maniatura e li pedi di ananti si liganu cu&Km&k una pastura di lana; si liga ki no&Kn&k poza fugiri, et zo si fa per sanitati di li ganbi. %2. Et lu locu lu quali durmirà lu cavallu sia senza mundiza e di jornu e di nocti, ki li si faza lu lectu di pagla longa oy di fenu, fini a li ginochi. %3. Et da beni matinu si ndi leva et scuyasi lu dossu e li menbri cum boni forbituri, et poy si mini a biviri all'aqua planamenti et tenisi in aqua dulchi, fini in tri uri in lu matinu et la sira fina in li ginochi, oy in aqua di mari, perzò ki la fridiza di la aqua dulchi et la sictitati di la aqua marina dissiccanu li ganbi et ristringinu li umuri e li malicii disindenti a li ganbi di lu cavallu. %4. Et poy ki torna alla stalla, no&Kn&k trassa intra fina ki li ganbi no&Kn&k sianu beni assucati, ca la caldiza e la fomositati di la stalla soli fari galli et mali umuri in li ganbi amulchati. % 5. E no&Kn&k ti diminticari ki lu cavallu mangi senper, ma[y] tantu in iusu ap&Kre&kssu li pedi davanti, ki a grandi pena poza prindiri la pruvenda cu&Km&k la bucca, ki furzandusi ste&Kn&kdirisi &u collu e lu capu a prindiri lu cibu sianu suctili naturalimenti, massimamenti ca si p&Kre&kmi supra li ganbi davanti. %6. Ancora, lu cavallu divi maniari erba di ordiu et pagla et avena et spelta e sekia, ca kisti cosi sun&Kn&ku naturalimenti pruvenda. %7. Zo esti: si eni juveni mani[a] erba et fenu cu&Km&k ordeu oy altri cosi s&Kimi&kli, ca la erba e lu fenu dilatanu la ventri e lu corpu e li menbri per la umiditati. % 8. Ma si llu cavallu sirrà p&Ker&kfectu in conplita etati, mangi ordiu et pagla amesuratamenti, ca, p&Ker&k la seclutati di la pagla, lu cavallu no&Kn&k ingrassa ma sta in conpitenti carni, si riteni, et po'&[i&] sicuramenti et plui sanamenti fatigari. %9. Ca no&Kn&k divi ess&Kir&ki multu grassu lu cavallu: li umuri sup&Ker&kflui dissindinu a li ganbi et per zo sunnu malati. %10. Et si p&Ker&k vintura subitanamenti fatigasi da multi infirmitati accidentali. %11. Basta aviri la sua amisurata grassiza. %12. Et si sirrà multu multu magru, mankiranu li forzi et esti laydu a vidiri et p&Ker&k la sua grandi magriza multi infirmitati inopinati cu&Kn&kcurrinu. %13. Lu cavallu, poy ki sirrà in perfecta etati, ma&Kn&kgi erba domestica a ppu&Kr&kgari, zo esti in la primavera p&Ker&k ispaciu di unu misi, no&Kn&k stia fori di lu ayru, ma sucta lu copertu cu&Km&k una grossa copertura di lana, ca la erba supra dicta esti naturalimenti frida, et si lu cavallu no&Kn&k esti copertu, purria ligerame&Kn&kti rifridarisi et inccurriri a grava malatia. %14. La aiqua, la quali bivi lu cavallu, divi essiri mobil& et unu pocu salata et clara, ca l'aqua p&Ker&k la mulliza et p&Ker&k la grassiza plui nut&Kri&kcanu et grassanu. %15. Et sachi ki l'aqua quantu plui esti frida &Cet&c cur&Kr&kenti tantu plui nutrica et ingrassa. #@ %16. Sachi ki llu cavallu si divi firrari da ferru rutu&Kn&kdu convinivili a modu di ungla, ma la estremitati di lu ferru divi essiri stricta et ligera, ca, quantu plui esti ligera li ferri, tantu plui lu cavallu leva li pedi, et quantu la ungla esti plui stricta actornu di lu ferru, tantu plui si fa grandi et forti. %17. Guardariti di no li dari a maniari a lu cavallu sudatu oy multu caldu, ma, cupertu di alcunu pan&Kn&ku, minarisi divi unu pocu, fini ki lu suduri e lu caluri si perda. %18. Tandu divi sapiri ca lu multu et fasti&usu cavalcari di la sira no&Kn&k fa prudi allu cavallu, ca a grandi pena la sira poti disudari, comu è bonu ki lu cavallu àya la pruvenda. %19. E lu ayru di la nocti esti plui fridu ca quillu di lu jornu et purriasi rifridari ligieramenti, et pro lu cavalcari di lu matinu esti milluri. %20. Fa misteri a lu cavallu aviri continuamenti una cuperta di linu item p&Ker&k lu caldu et p&Ker&k li muscki, et in te&Km&kpu fridu cuperta di lana. %21. Et divi sapiri ca lu cavallu beni guardatu si co&Kn&kserva sanu per ispaciu di vinti anni in buntati. %22. In principiu di la doctrina %23. In lu principiu di la doctrina di lu cavallu si trova frenu debili, levi quantu si pò truvari, et quandu li si mecti lu morsu di lu frenu si divi indulcari da meli oy di alcuni cosi dulchi. %24. Dissi frenu levi et debili, ca, q&Kua&kndu esti inp&Kri&kmu, esti minu mali , tantu manca pena avirà et sustinirà, ca tastatu imprimu lu dulchi frenu, vulinteri una altra volta richipi lu frenu, et poikì richipi lu frenu senza dif&cultati, richipirallu domani o di sira. %25. Et p&Ker&k alcuni jorni si mina a manu lu matinu e la sira, kì secuti lu so gua&Kr&kdianu, e poy senza scurssu et senza sella planamenti si cavalca et cum brevi passu si mina a destru et a mancu vultandu. %26. Et si fa misteri #<…>@ quillu ki lu mina da beni in matinu om&Kn&ki jornu, fina a menza t&Ker&kza, per li locura plani et no&Kn&k pitrusi, fini ki lu scuderi lu mina undi li parirà senza cu&Kn&kpagna. %27. Et quandu lu cavalkirà per ispaciu di unu misi, mictasili la sella planamenti et poy si cavalca cum la sella tuctavia. %28. E lu cavalcaturi, poy ki avirà lu cavallu mu&Kn&ktatu suavimenti, lu mova fina ki purrà firmamenti cavalcari. %29. In te&Km&kpu fridu lu divi adoctrinari, zo esti lu cavalcaturi faza ip&Ks&ku per magisi e per canpi amensuratamenti curriri, vultandu a destru et a sinestru, perkì lu cavallu plui vulinteri va a. la parti destra, et mutatu frenu per lu forti, ki ligeramenti ki si ritengna p&Ker&k li aratati. %30. Dissi ca per li valli e li mu&Kn&ktichelli di lu aratizu accustumasi convinivilimenti livari li pedi e p&Ker&k li altri locura plui siccuru anda. %31. A ppocu a ppocu p&Ker&k &Kcon&kvinivili spaciu di te&Km&kpu a destru &Cet&c a ssinestru cum saltu pichulu quantu purrasi minari, et galoppasi no&Kn&k troppu i·llu jornu, ki lu cavallu no&Kn&k si fatigki lu caloppari, e lu cavallu purria per la fatiga multa farisi ristivu. %32. Ma una causa esti utili, ki lu cavalcaturi a lu cursu intantu tira li retini di lu frenu cu&Km&k li manu, inver di lu dossu in visu, ki lu cavallu, plicandu lu collu, inclina la testa intantu ki appo&Kr&kti app&Kre&ksu lu pectu. %33. E kistu si faza i&Kn&k lu principiu a ppocu a ppocu comu meglu parrà et sirrà misteri. %34. Tamen cu&Km&k gra&Kn&kdi caut&Ke&kla et quistu siguramenti, ca, quandu lu cavallu porta la testa app&Kre&ksu lu pectu, plui apertamenti &nu li soy anditi e mellu si volta a lu destru et a lu sinistru et ligeramenti si riteni et meglu va supra li pedi soy, et perzò fa misteri di diri lu modu et la manera di lu frenu e di affrinari. %% [IV] Quisti suni li formi di li freni #@ Quisti suni li formi di li freni %1. Est una forma di frenu, la quali si dichi a barra perzò ca per dui barri pri traversu, una per longu, esti conposta; lu quali esti plui levi e plui abili di li altri a lu cavallu. %2. Esti una altra forma di frenu ki si dichi vulgaramenti me&Kn&kzu morsu et avi li retini per traversu, barra una solamenti, e l'autra p&Ker&ktica durice, plui forti &Cet&c plui ritinivili di lu autru supra dictu. %3. Ma sunu oy maruni, dicti a me&Kn&kzu morsu, similimenti cu&Km&k falli senza plani in lu morsu di lu frenu, post& in menzu di lu anellu frabicatu; lu quali esti plui forti di li altri sup&Kra&k dicti. %4. Et ancora esti unu altru, dictu caraldu, ubi si mictinu multi falli in lu morsu, lu quali esti plui forti di tucti li altri freni. %5. Ma sunu altri freni forti li quali usanu li privinziali, orribili et durissimi senza modu, di li quali no&Kn&k plui dicu. %6. P&Ker&k la duriza et mulliza, tucti mastri divinu vidiri la duriza, et la mulliza di la bucca di lu cavallu, et sicu&Kn&kdu la qualitati di la bucca, tali frenu ki si micta, ki di in tucta satisfaza lu cavalca&Kn&kti. %7. Comu dissi supra parti, li cavalli si divinu cavalcari senza forti cursu. %8. Li cavalli si cavalcanu continuamenti. %9. Utili cosa esti cavalcari lu cavallu a ppassu a ppassu per la chitati spissamenti, uvi sunu firrari oy uvi soli essiri grandi scruxi et grandi rimuri, ca per li grandi scruxi li cavalli prindinu grandi sicuritati et no&Kn&k suni pagurusi. %10. Et dubita passari per tali loki, no&Kn&k li isforzari cu&Km&k grandi bactitura di virga oy di spiruni, ma si mina cu&Km&k co&Kn&kvenienti bactitura, ligeramenti lusingandulu, ca pur sirria li bactitura fracassi a viniri, per lu sonu e lu scrussu et cussì lu cavallu sirria spagnusu. %11. Fa misteri a lu cavalcaturi in lu jornu muntari a lu cavallu spissamenti et dissindiri suavimenti et ligeramenti sicundu lu putiri, ki si accustumi pri lu muntari et per lu dixindiri stari quietu et in pachi. %12. Et zo ki dissi supra parti, si divi observari studiusamenti fina ki li denti di lu cavallu sirranu mutati, ca si dichi lu cavallu di chinqui an&Kn&ki, cu&Kn&kplitamenti mutati li denti, purrà di la ganga suptana arrazari quatru denti, zo est: dui di l'una parti et dui di l'autra parti, li quali su dicti scagluni et plani, contrarianti a lu morsu di lu frenu continuamenti. %13. Et kistu factu, si lu cavallu avirà dura bucca, ava&Kn&kti ki si arrazanu li denti, lassa inprimu sanari li plagki, et poy si li mecta lu frenu a bbarri, perzò ca esti levi. %14. Ma, si avirà la bucca tinira et molla, similmenti in lu secundu e lu t&Ker&kziu jornu poy ki sun&Kn&ku arrazati li denti, si li micta lu frenu a barra e cavalcarilu om&Kn&ki iornu, affirmandusi, cavalcandu am&Km&kisuratamenti, ca lu cavallu plui timi per la tiniriza di la bucca et di li plagi, et usandu lu frenu continuamenti la carni si fa dura et callussa. %15. Undi la bucca di lu cavallu divi essiri troppu dura nì troppu molla, ma divi essiri tinira lu mediu. %16. Ca perzò lu cavallu guarda altri utilitati, a ssapiri ki, lu dictu arrazari di li denti, lu cavallu ingrassa et ingrossa et perdi la salvaiumi e la superbia. %17. Et poy si cavalca cum salti pichuli, muvendulu, scu&Kn&ktrandu spissamenti li cavalli altri et cavalcanti, intrandu et essendu, azò ki si acostumi intrari et issiri da ip&Ks&ku. %18. Mutandu frenu forti et mancu, forsi ki sirà misteri ca per lu spissu mutari di li freni la bucca di li cavalli si soli guastari ki p&Ker&k lu longu usu si sachanu affrinari. %19. Lu cavallu si divi curriri di lu bon matinu una fiata om&Kn&ki simana, unu pocu per via bona, plana e rinus&, per ispaciu di quarta parti di miglu et fini a la terza di lu miglu, ca quandu lu cavallu am&Km&kisuratamenty e spissu curri, fachissi agili &Cet&c plui correnti per lu grandi usu. %20. Una causa li nochi a lu cavallu, ca, currendu, perdi una grandi parti di affirmarisi. %21. Tamen no&Kn&k divi adiminticari ki, avanti ki llu cavallu perfectamenti sia insignatu, no&Kn&k per prigriza lu cavalcanti galuppa&Ks&ki lu cavallu amisuratamenti currendu et salendu, ca lu grandi riposu fachi prigriza. %% [V] La billicza di lu cavallu #@ La billicza di lu cavallu %1. &a billicza di lu cavallu si canuxi per kistu modu: inprimu divi aviri grandi corpu et longu, ki li menbri rispundanu a lu corpu comu conveni. %2. La testa pichula, sicca et longa convinentimenti. %3. La bucca grandi e li nascki gra&Kn&kdi et inflati. %4. Li oculi grossi et pichuli aurichi. %5. Collu longu et suctili app&Kre&kssu la testa. %6. Pocu gringnu et planu. %7. Pectu grossu et quasi ritu&Kn&kdu. %8. Dossu curtu. %9. Lumbi grandi e grossi. %10. Testi grossi, flanki boni. %11. Supta la ventri àya longiza. %12. Anki longi, stisi et ampli. %13. Ampla et longa cardatu, pocu gringni et plani. %14. Li cossi lati et beni carnusi. %15. Garrecti ampli assay et beni siki. %16. Li falchi curvi. %17. Cruppa beni ampla. %18. Li ju&Kn&kturi di li ganbi grossi app&Kre&kssu di li pedi. %19. Li ungli e li pedi ampli et duri et cavati. %20. Et sia plui altu di arreri ca davanti comu chervu. %21. Lu collu divi purtari alevatu, zo esti la grossiza la q&Kua&kli esti app&Kre&kssu lu pectu. %22. Ki dirictamenti voli vidiri la billicza di lu cavallu, fa misteri a l'altiza quantu a la longuiza, cum p&Kro&kpiu &Kcon&kviniri di lu pilu dictu, ki a mi pari divi essiri pilu bayu jaso. %23. Zo sia ca multi e div&Ker&ksi sentinu div&Ker&ksamenti e bayu scuru est plui di laudari et dari sempri, ca lu fazuni di lu cavallu e la billicza meglu si canuxi in lu cavallu magru ca i·llu grassu. %% [VI] Di li malatii di lu cavallu, li quali sonu di loru naxiri #@ Di li malatii di lu cavallu, li quali sonu di loru naxiri %1. Di li malatii di lu cavallu, li quali son&Kn&ku da lu so nassiri oy da lu ingindrari, alcuni procedinu per vicciu oy erruri di la natura, comu lu cavallu quandu naxi cu&Km&k dui cudi oy cum unu oculu oy alcunu menbru plui grandi di lu altru oy quandu avi li ganbi torti. %2. Et quandu naxi cu&Km&k li jardi oy cu&Km&k li galli, aveni per lu patri et per la matri jardusi. %3. Alcuni malatigi aveninu poy ki llu cavallu esti natu, comu lu vermi et multu duluri. %4. Ca multi malatii si potinu subviniri cum medichina, pensa si naxi cu&Km&k una autra anka plui grandi di l'autra. %5. Alcuni altri mali, spicialimenti quandu s'intraferi l'unu pedi cum lu altru in lu andari, oy infra parti di li cossi, oy di li ganbi, oy app&Kre&ksu li testiculi, si divi cochiri cum ferri convinivili. %6. Ma si divi cochiri fachendu tri virguli in l'una cossa et l'autra pri trave&Kr&ksu et poy tuctavia si cavalki, ca, fricati l'una cossa cu&Km&k l'autra, spissamenti tuccandu l'una a l'autra, sco&Kr&kchasi et per lu scurchari lu cavallu senti arduri et forzasi andari cu&Km&k li ganbi aperti. %7. Et si si intraferi cu&Km&k li pedi oy cu&Km&k li ganbi aperti, fazanusili li cucturi da intru parti in li lacerti et intra li ganbi. %8. Similimenti si avirà li ungli oy li pedi torti, firrandulu spissamenti si purranu accunzari a fforma rotu&Kn&kda. %9. Et divi sapiri ca, si lu cavallu si intraferi cu&Km&k li pedi, si divinu parari da fori plui ca dintru oy li ferri plui stricti da intru parti ca da fora si ferranu. %10. Ma lu cavallu a lu quali tali mali supravini poy ki esti natu oy grandi, alcunu esti incurabili et alcunu curabili, comu lu mali di lu vermi et altri simili di li quali inte&Kn&kdinu ora di diri. %11. Remedium %12. Di malva lirvi dui, simili di furmentu libra menza, di pichi greca libra una, di vinu blancu libra menza, di termintina unc&Ki&k tri, di aloy sturtina unc&Ki&k #ij.@ confichi et cochi la malva in l'aiqua e cochila beni e cocta cum aqua a lu murtaru et similimenti di origanu li radicati beni pistati et cun sungna et simula cum lu vinu &Cet&c m&scatu mictilu in alcunu vasscellu. %13. Di poy tri jorni, poy bulli lu oglu in alcunu vasscellu beni stangnatu, et quandu incuminza a bulliri, jungi la pichi a ppocu a ppocu, fina si disolva tucta in lu oleo la pichi squaglata, et misca supra lu focu, fina ki beni s'incorpira&Kn&ku. %14. Poy ki ajungi la termintina, poy jungi l'aloy facta pulviri et misca, et poy rifridata leva di lu focu et sirrà factu. %15. Et poy lu puni in unu vasscellu et usa a la opera tua. %% [VII] Inplastru #@ Inplastru %1. Ancora: prindi libra una di furmentu, inpastalu cum sucu di pulcara et cu&Km&k sucu di erba blanca e di aprotanu. %% [VIII] Li jorni difisi #@ Li jorni difisi %1. Quisti suni jorni piriculusi e boni, li quali li nobili maistri turbaru per la nu&Kn&kciaccioni di &CJhesu Christu&c, ca killu duluri si ricalca, no&Kn&k si livirà, et si si leva, cum grandi fatiga si livirà. %2. E ki nassi no&Kn&k vivirà et si vivirà rumarà in paup&Ker&ktati. %3. Et ki prindirà mugleri, et no&Kn&k vivirà per longu te&Km&kpu cu&Km&k illa; et si sirrà cu&Km&k illa in bona pachi et no&Kn&k sirrà fidili oy no&Kn&k si amarà lu maritu cu&Km&k la mugleri; et si serrà, in paupertati rumaniran&Kn&ku p&Ker&k tuctu tempu, ca issirà di la casa et ad altru locu andirà, turnirassi per cu&Kn&ktrariu et alcunu periculu avirà. %4. In quisti jorni no&Kn&k vindiri, no&Kn&k acca&ri, no&Kn&k murari, no&Kn&k plantari, et nulla causa digi operari, no&Kn&k digi continuari ca, si llu farray, senza dubiu aviray dan&Kn&ku. %5. Quisti suni li jorni li quali no&Kn&k vindiray ki suni a li #xxxij@. %6. I· llu misi di Januariu suni jorni #vij@: l'unu, #iij@, lu chincu&Km&k, #vj@, #x@, #xv@, #xx@. %7. In lu misi di Fribaru suni jorni tri: #xxj@, #xvij@, #xviiij@. %8. In lu misi di Marzu suni jorni #iiij@: #xv@, #xvj@, #xvij@, #xviiij@. %9. In lu misi di Aprili suni jorni #ij@: #vj@, #xv@. %10. In lu misi di Mayu suni jorni #ij@: a li #vij@, #xvij@. %11. In llu misi di Iugnu esti unu sulamenti et #vj@. %12. In lu misi di iugnetu suni #ij@: #xvj@ et #xviiij@. %13. In Agustu suni jorni #ij@: #xix@, #xx@. %14. In lu misi di Sictenbru jorni #ij@: #xv@, #xvij@. %15. In lu misi di Octubru suni #j@: #xvj@. %16. In lu misi di Novenbru suni #ij@: #xv@, #xvj@ . %17. In lu misi di Dichenbru jorni #iij@: #vj@, #vij@, #viij@. %18. Et in quisti jorni nullu divi operari maniscalchia et guardisi di tucti cosi. %% [VIIIa] Jorni tri di l'an&Kn&ku Jorni tri di l'an&Kn&ku %1. Tri jorni su i. ll'an&Kn&ku li quali si divino observari, zo esti: lu primu luni di Aprili, in lu quali Cayni achisi lu frati so Abel&. %2. Lu p&Kri&kmu luni di Agustu, in lu quali Sodoma e Gomorra foru suffundati. %3. Lu altru lunidì esti l'ultimu di Dichenbru, in lu quali Juda fui natu. %% [IX] A la rayatura d'unu cavallu #@ A la rayatura d'unu cavallu %1. In nomine Domini. Amen. %2. Maux, ornex, ostrix, ostrex et astoritex hore. Patrax #+@ agla #+@ Magla #+@ tagla. %% [X] Accidentali infirmitati di lu vermi. Capitulo #@ Accidentali infirmitati di lu vermi. Capitulo %1. Accidentali infirmitati esti la quali si dichi ve&Kr&kmi vulgaramenti, et accumenza da lu pectu da lu cavallu oy da li cossi intru li testiculi, et poy dissindi a li ganbi prichandu li carni spissi plagi. %2. Lu quali vermi si cuminza di mali umuri caldi et superfluitati per longu tempu cum criati et cum cursi, poy si fanu cu&Km&k una grandula, la quali avi lu cavallu i·ll'una et l'autra parti di lu pectu, app&Kre&ksu lu cori et intra li cossi intornu li testiculi. %3. In alcuni duluri ki aveni ablacasi, cu&Kr&kru&Kn&kpi illà li spiriti e li humuri, du&Kn&kdi, cu&Kn&kcurrendu li umuri per lu duluri, killa gra&Kn&kdula unfla et poy unfla lu pectu e li ganbi et poy, unflati li ganbi di arreri oy dananti, fa misteri curriri li umuri et ru&Km&kpiri lu coyru et far&Kr&kà via et multi pertusi a ccachari la purata da fori. %4. Et si no&Kn&k si siccurri cu&Km&k cura co&Kn&kvinivili, lu cavallu gictirà la umiditati per li ganbi et per li plagi. %5. Remedium %6. Contra la infirmitati di lu vermi, di dari midichini convinivili diraiu. %7. Ca si pari lu pectu di lu cavallu cu&Km&k li coxi et app&Kre&ksu di li testiculi granduli ki unflanu et plui ca solinu crixinu, mantinenti lu cavallu si divi sangnari da la vina comuna sucta di lu collu app&Kre&ksu la testa et di li accustumati vini da l'una a l'autra parti di lu pectu oy di li cossi, et mancasi lu sangu fini a la dibilitati di lu corpu, et poy si mictanu convinivili sictuni in lu pectu &Cet&c in li cossi. %8. Tamen li sictuni no&Kn&k si divinu minari si no&Kn&k per ispaciu di tri jorni, cussì ki dui juveni om&Kn&ki fiata di matinu e di sira si fatiganu. %9. May lu cavallu si divi cavalcari cu tardu passu et pocu, et omni jornu si fatiga. %10. Et guardalu ki non mangi erba nì fenu, di li altri cosi mangi p&Ker&k richipiri forza, ca, per lu maniari di la erba e di lu fenu, li umuri di lu vermi plui crixinu. %11. Et per ripusari in la nocti in locura fridi continuamenti conchide&Kn&kdu. %12. Ma si quilla oy lu vermi per lu sictumi oy per la sangnia l'autra no&Kn&k crixi, may li humuri superflui abundanu et unflanu kili granduli oy lu vermi, in tali modu si traynu sucta lu coyru p&Ker&k longu e la carni, finkì trovi lu vermi oy quili granduli e, dispostu lu ferru oy la lancteta, killi granduli cum li unguli di li manu si strannu et arraganusi di fori cu&Km&k la radicata comu meglu parrà, nì ruma&Kn&kgna di lu p&Kre&kdictu vermi alcuna causa. %13. Et arrazati cu&Km&k la radicata, stuppa necta, amullata sufficientimenti in lu blancu di lu ovu, inplisindi la plaga, et poi la plaga si cusi, ki la stuppa no ndi poza issiri. %14. Et si esti lu mali in lu pectu, ligasi per la ventri cum una pezza di linu oy di lana davanti lu pectu. %15. E la plaga fini a lu t&Ker&kzu iornu no&Kn&k si divi mutari, da tandu inna&Kn&kchi in lu iornu dui fiati si muta la stuppa amuglata in lu oleu et in lu blancu di lu ovu minatu, et inprimu la plaga beni lavata cu&Km&k vinu caldu, et tali cura usa per spaciu di #viiij@ jorni. %16. Passatu poy, la plaga lava dui fiati in lu jornu cu&Km&k unu pocu di vinu tepidu et micti in la plaga stuppa minuta involuta in la pulviri, la quali pulviri si faza di calchina viva et di meli. %17. Prindi la calchina viva et tantu di meli liquidu et miscasi inse&Kn&kblame&Kn&kti, ki si ndi poza fari una guastella, et quilla guastella si micta a focu intantu ki si faza carbuni, et facta pulviri usala finkì la plaga sia suldata. %18. E lu cavallu no&Kn&k si divi fatigari et cavalcari fini a lu t&Ker&kzu jornu poy ki lu vermi sirrà arrazatu. %19. Et poi ki lu coyru sirrà fisu e lu vermi tractu, micti risilgaru pulvirizatu cumvinivilimenti, pisu di t&Ka&kr&Kì&k tri et plui, et asp&Ker&kgasi supra lu locu di lu vermi cu&Km&k lu cuctuni e cussi la bucca di la plaga ki no&Kn&k poza essiri la midichina da la plaga, per la quali lu vermi per ispaciu di novi jorni mangisi fortimenti et pri forza. %20. Et maniatu lu vermi fini a la radicata e distructa, usa la cura continuame&Kn&kti la quali supra dissi in lu trayri di lu vermi. %21. Et si p&Ker&k kisti cosi li umuri no&Kn&k si potinu ristringiri et dissiccari, quandu li pirtusi dissindinu a li ganbi comu pichuli vissiki oy pichuli plagi, tandu, cu&Km&k ferru ritu&Kn&kdu i· llu cappu, quili plagi oy vissiki fundalimenti si cochinu, inprimu cochendu la mastra vina di lu pectu per trav&Ker&ksu, la quali vai a lu locu di lu vermi in iusu fini a lu pedi, et poy, cocti li pirtusa di li ganbi, micti in li plagi la calchina viva dui fiati in lu iornu. %22. Et nota ca la scur&na ki rumani in la ganba in tali modu si divi subviniri, zo e&Kst&k ki si rrada intornu la unflazuni et poy, tractu lu sangu cu&Km&k li sangissuki quandu ·di pur&Kr&kà exiri, enplastra tuctu cu l'achitu e la cricta blanca insenbli minuta, oy la teni in l'aqua frida di matinu et di sira, e kistu si faza finkì li ganbi torninu suctili. %23. Ancora, lu cavallu ki avi la ganba unflata per ve&Kr&kmi oy per nervi oy per altru mali: prindi la radicata di lu filichi e pistalu e, tractu lu sucu, micti altru tantu meli e di asunza, et misca, et puni i&Kn&k unu vasscellu et fallu caldu, et di killu inguentu ungi la ganba di lu cavallu. %% [XI] Di lu vermi volativu #@ Di lu vermi volativu %1. Alcuna fiata aveni, per accaxuni di lu vermi, ki si fanu plagi in lu corpu di lu cavallu multu av&Ker&ksi e specialimenti in la testa di lu cavallu, fachendu unflazuni in la testa, fachendu umuri comu aiqua exiri p&Ker&k li nascki e kistu si dichi vulgaramenti vermi volativu. %2. Remedium %3. Contra kistu vermi volativu mu&Kn&ktati a la testa di lu cavallu, cu&Kn&kgreganti li umuri curructi sicu&Kn&kdu la costumanza, in tal maynera ki li humuri dissindinu da la testa in jusu, mictanusi sictuni sucta la gula poy ki esti sangnatu da li veni consueti di li templi, tractu sufficienti lu sangu inprimu. %4. Di lu minari di lu sictuni et di lu maniari et di lu cavalcari et usari in loki fridi, ffachassi comu dichi da supra di li altri vermi. %5. Ma si lu vermi bulativu si to&Kr&kna in chimoyra, la quali causa solia viniri, fora sì comu si fachissi in so locu infra parti. %% [XII] De anticori #@ De anticori %1. Haveni eciamdeum qui killa grandula, dictu vermi, stay in lu pectu di lu cavallu app&Kre&ksu lu co&Kr&ki in tali ki, alcuna fiata, per li umuri discursi dalla fini a li ganbi, conv&Ker&ktinusi in postema, zo esti ki è vichina assay a lu cori et est contrariu continuamenti. %2. Et si no&Kn&k siccurri tostumenti a lu cavallu pacienti a lu cori li purria nochiri e lediri da la pustema a quista infirmitati, si dichi anticori, a contra cori. %3. %4. Contra la infirmitati di lu anticori, inco&Kn&ktinenti ki parinu li granduli &Cet&c crixinu subitamenti plui sulianu essiri, in lu pectu unfla senza tardanza quilla grandula, cum grandi prexa si arraza fori di lu pectu et in tali modu si arraza comu dissi in lu arrazari di lu vermi. %% [XIII] #@ %1. E quista infirmitati oy pustema troppu apropinqua a lu cori, divisi cum grandi studii arrazarisi. %2. Et si alcuna vina si ruppi in lu arrazari oy in lu scarnari, mantinenti la vina predicta cu&Km&k li manu, stricta, ligasi cu&Km&k filu di sita. %3. Ma, si per la bundanzia di lu sangu la vina no&Kn&k si poza piglari, mictanusi dui parti di inchensu e terza parti di alloy epatica e pulvirizasi comu si conveni et minanusi cu&Km&k sufficienti blancu di ovu et poy si miscanu cu&Km&k pili di lepru sufficienti et poy si micta ambundatamenti in la plaga, zo esti sup&Kra&k la vina. %4. zo vali lu stercu cavallinu miscatu cum cricta et minatu cu&Km&k achitu fortissimu. %5. Et li dicti midichini fini a lu t&Ker&kzu jornu oy lu sicundu&Km&k nu si divinu moviri di la plaga, comu supra dichimu di lu ve&Kr&kmi, comu di li sictuni, di lu maniari et di lu cavalcari et di li locu fridu, di li quali per nullu modu si dibia guardari. %%[XIV] #@ %1. Stercu purchinu friscu oy caldu puni in la plaga di supra la vina taglata et mantinenti lu sangu cissirà. %2. A stangnari lu sangu zoè pone&dulu sup&Kr&ka la vina taglata. %%[XV] #@ %1. Ancora a rristringiri lu sangu: prindi li frundi di la vujolu, volu, mictili in la plaga e lu sangu stangnarà. %%[XVI] #@ %1. Ad auchidiri lu vermi di': #+ in nomine Patris et Filij et Sp&Kiritu&ks S&Kan&kcti, amen.@ %2. #Mortus est iste vermis.@ %3. #Ad viro vos vermis, per P&Kat&kre et Filium et Sp&Kirit&ku S&Kanct&ku, et per suam sanctam magestatem et per Dey S&Kanct&kam Trinitatem et per suam sanctam passionem &Cet&c per suam s&Kan&kc&Kt&kam ressurreccio&Kn&kem et per tua&Km&k nomina, ip&Ks&kius quibus se clamare fecit ut in nisto e di qui verme&Km&k non rege&Km&k, mo&Kr&ktus est iste vermis, quia vincit leo de turba Juda, radix David, virga Iesse, stella sp&endida matutina, &CChristus&c passus, &CChristus&c crucifissus, <&CChristus&c> mortuus, &CChristus&c sepultus, &CChristus&c surrexit, &CChristus&c salvi fac, &CChristus&c vincit, &CChristus&c regnat, &CChristus&c imperat.@ %4. #Per signu&Km&k Sancte Crucis + mortus est iste vermis.@ %%[XVIa] Ancora a rristringiri lu sangu Ancora a rristringiri lu sangu %1. Domine s&Kanct&ke Job, qui primu imceritu tuo ve&Kr&kmis abusy et non sunt in nomine Domini et mortui sunt, int&Ker&kcede ad do&Kmi&knum n&Kost&krum &Cjhesum&c &Cchristum&c. %2. #Per tuam s&Kan&kc&Kt&kam int&Ker&kcessio&Kn&kem ut isto equo qui talem pilum nullam faciam lisio&Kn&kem s&Ked&k in &[n&]isto equo ubi natus est, ibi arrescat nec crescat nec in capud eius assendat nec in pedibus eius dessendat et no&Kn&k valet recetero; mortus est iste vermis +@ %3. #In nomine P&Kat&kris et Filii et Sp&Kiritu&ks S&Kan&kc&Kt&ki, amen.@ %4. #S&Kan&kc&Kt&ke Gregorius bricus brisco, friscus frisco, p&Ker&kcupit ego p&Kro&k ago vermis gallide rumine per eni die, orcon, chercon, fixus, infixus et ansursum, tra&Kn&ksursa.@ %5. #Opera Patris et Filius Patris S&Kan&kc&Ktu&ks S&Kan&kc&Ktu&ks S&Kan&kc&Ktu&ks. Oremus.@ %%[XVIb] Hoc est bonu zarmu ad v&Ker&kme Hoc est bonu zarmu ad v&Ker&kme %1. Alabiat #+@ Aroboy #+@ buriseru #+@ cretropoy #+ + +@ vie. %%[XVII] #@ %1. Su&u a&cuni altri granduli intornu di la testa di lu cavallu, nasscenti intornu lu canarozu di lu cavallu lu quali si inflama, et crexinu accidentalimenti per li umuri di la testa rifridatu dissindenti da la testa a li dicti granduli, per la grussiza e la unflazuni di li quali tuctu lu canarozu si unfla et constringinusi lu pirtusu di lu canarozu, undi lu cavallu a pena poti rispirari comu conveni et malamenti poti maniari e biviri, e quista infirmitati si dichi strangugluni. %2. %3. Contra lu morbu predictu tali midichina si puni: ca q&Kua&kndu quilli gra&Kn&kduli si talianu parinu [si mictirisi] supta la gula a lu cavallu subitamenti crixiri oy plui ki sulianu unflari, incontinenti sictumi convinivuli subta la gula di lu cavallu si mictanu, mina&Kn&kduli la sira e la matina sufficientimenti comu ki sirrà misteri. %4. Et mictasili in la testa una coperta di pan&Kn&ku di lana, ungendu multu fiati tuctu lu canarozu cu&Km&k lu burru, spicialimenti lu locu di lu strangugluni et usandu in locu caldu continuamenti. %5. Ma si li granduli per lu motu di li sictuni frequenti et spissu no&Kn&k ma&Kn&kcanu comu &Kcon&kveni, arrazanusi a modi di vermi et estracti cu&Km&k la radicata, la plaga di lu stra&Kn&kgugluni curasi comu la plaga di lu vermi, comu dissi, oy cu&Km&k la pulviri di lu risilgaru quilli granduli si arrazanu oy si distringinu p&Ker&k lu modu ki dissimu supra parti. %6. Eccia&Km&kdeu di diri esti ka la pulviri in om&Kn&ki tallatura di carni oy ractatura s&Kupe&kr suprapuni, si no&Kn&k sirrà tinpirata cu&Km&kvinivilimenti, mania e distrudi la carni, comu fussi focu adurica. %7. Lu risilgaru divisi mictiri cu&Km&k gra&Kn&kdi cautella. %% [XVIII] Di li vivuli #@ Di li vivuli %1. Sunu altri granduli li quali nascinu intru lu collu e la testa, zo e&Kst&k subta la massilla et l'autra et unflanu li strimitati dinanti di lu canarozu, in tali modu ristringenu, ki llu cavallu no&Kn&k poti maniari, no&Kn&k biviri, nì rispirari, in tali modu ki si li siccuri concurrinu, concludinu a lu pectu e li arteri di lu canarozu, undi lu cavallu si gepta in terra et truza tantu la testa in ter&Kr&ka ki a grandi pena oy jamay si leva da terra; li quali suni dicti vivuli. %2. Remedium %3. Contra li vivuli predicti tali esti la cura: ki incontinenti li parinu unflati comu ova oy plui, mantinenti c'avi la punta di lu ferru caldu, fundalimenti si cochinu oy si aprinu cum lancepta acucta per longu, si tallanu fundalimenti oy si rrazanu cautamenti di l'una parti di l'autra di li massilli. %4. Arrazati da fori li vivuli p&Kre&kdicti et medicanusi fini ki sulda la carni. %% [XIX] #@ %1. Quista è un'altra infirmitati, la quali infirmitati intru lu corpu di lu cav&llu si gendra accidentalime&Kn&kti et fachi duluri et tarcumi div&Ker&ksi p&Ker&k la sup&Ker&kfluitati di lu sangu corruptu inclusu intra li vini, et no&Kn&k unflanu li flanki, ma sulamenti per lu sangu curruptu unflanu sulamenti li vini et isforzalu a cadiri in ter&Kr&ka. %2. Remedium %3. Contra lu duluri ki si fachi p&Ker&k la s&Kupe&krfluitati di lu sangu s&Kupe&krflui et p&Ker&k li mali humuri, quandu lu cavallu pari fatigatu da intra parti senza unflaccioni di li flanki, cordendu spissamenti li flanki minari di qua e di là, sangnalu di la vina singulara di l'una parti e l'autra di lu corpu, zo esti di li vini di li quali purria aviri sangu, et poi lu mina a manu cu&Km&k pichulu passu. %4. Si umita beni di la nasca. %% [XX] Di pulzivu #@ Di pulzivu %1. Fachissi una altra infirmitati accidentalimenti a lu cavallu inveri a lu plumuni ki oppila li pirtusa di lu rispirari, per la quali opilactioni a grandi peni lu cavallu poti flatari comu cu&Kn&kveni; et di zo si fay grandi sufflari di li flanki. %2. Et zo aveni ligerame&Kn&kti a lu grassu cavallu e per multa fatiga subitu supravinenti, ca li arteri di lu cavallu oy i&Kn&k alcuna parti di lu pulmuni si opilanu pri la scalfari di la grassiza squaglata; [in] kista infirmitati esti dicta pulsiva. %3. R&medium %4. Contra la infirmitati di lu cavallu pulsivu trova cosy caldi ad isquaglari la sustancia di la grassiza quaglatu intru lu pulmuni. %5. A lu quali mali prindi di li garofali drami #iij@, scorcha di nuchi muscati, zinciparu, galanga, cardamuni, tucti di pisu equali, unc&Kia&k #j@ di caruya, di chiminu, simenti di sinoculi in maiuri quantitati, et tucti kisti cosi, dui fiati pulvirizati, cu&Km&kvinivilimenti minati cu&Km&k bonu vinu blancu, in bona qua&Kn&ktitati distinperanusi minanduli insenbli, et a tantu mintichi russi di ova quantu sirrà tucta l'autra midichina e minali li ova cu&Km&k li altri cosi cu&Km&kvinivilimenti. %6. Ma la midichina sia tantu liquida qui ligieramenti si poza gluctiri. %7. La quali vivenda, richiputa in unu cornu plinu dui oy tri fiati, tinendu lu cavallu la testa e la bucca alta et aperta inveri lu ayru senza frenu, mictisi in la gula di lu cavallu cu&Km&k lu cornu predictu, cussì ki beni glucta, beni la testa standu alta per spaciu di una hura ki la bivenda scurri per li budella. %8. Et poy si mina a manu cu&Km&k passu tardu, si cavalca unu pocu ki si lli corpura la bivenda, ki no&Kn&k rigecta per la bucca la dicta bivenda. %9. Et no&Kn&k biva nì mania per unu iornu et una nocti, kì per lu accaxuni di lu maniari e di lu biviri si inpedica la bivenda. %10. Ma lu sicundu iornu dàli a ma&Kn&kiari erba frisca oy frundi di canni, kì per la fridiza di li erbi lu caluri di la bivenda unu pocu si tenpera. %11. Si la infirmitati sirrà nova, curala cum kista cura, ma si esti antiqua esti incurabili. %12. Tamen alcuna fiata trovasi remediu, zo esti intrambi li flanki si cochinu cu&Km&k ferri convinivili a modi di cruchi fachendu dui lingna, kì p&Ker&k lu ristringiri di lu focu la pulsaccioni di li flanki manca. %13. E li nasck& si fundanu bonamenti per longu, ca ligeramenti a rrichipiri . %% [XXI] #@ %1. Ancora a quistu pulcivu: prindi una erba la quali si dichi fenu grecu, smichiria oy purchillana et cu&Km&k lu vinu micti in la bucca &Cet&c iecta in ventri di lu cavallu et fa' una di ferru caldu sucta lu canarozu et una altra sucti li nasclki. %% [XXII] Item a quistu pulzivu #@ Item a quistu pulzivu %1. Ancora, prindi di agrifollu &Cuncia&c #i@, &Cunci&c #v@ di sime&Kn&kti di nastruzu, &Cunci&c #iiij@ totinasy, sinepis &Cunci&c #ij@, di erba epatica manata una et lava in la aqua novi fiati alessandrini, assagiani di fuligini unu pungnu et di sali unu pungnu, ova dilisati fini #x@ e bullanu a li quartu, e dàli a biviri. %% [XXIII] Di infistitu #@ Di infistitu %1. Est una altra infirmitati actraenti li nervi, fachenti multu mali pri li menbri, et alcuna fiata unflanu unu pocu, sikì coyru tiratu a grandi peni si poti stringiri cu&Km&k li digita et andandu cadi comu cavallu infusu et canuxichi quandu li ochi lacrimanu. %2. E zo aveni quandu lu cavallu esti sudatu et multu iscalfatu et poy postu in locu fridu oy vintusu ca, per li pori aperti per lu scalfari trasi lu ventu per li menbri et fachisi actraziuni di li nervi, ca lu mali inpedica li menbri, et andari no&Kn&k poti lu cavallu et vulgarimenti si dich& infistitu. %3. %4. A lu cavallu infistitu: accippe li altedi et crippia et olio di lauru et burru di vacca et simi di crastuni, et falu unguentu et micti supra li nervi &Cet&c a.llui fachimu calidu, et sirrà tostu sanu. %5. A lu quali mali in tali modu divi stari a llocu caldu, et fa' novi petri caldissimi et punili sucta la ventri di lu cavallu in terra, et puni unu pan&Kn&ku grossu di lana et cropilu per latu &Cet&c per longu, dui homini unu da l'una parti e lu altru da l'altra tine&Kn&kdu lu pan&Kn&ku supra lu dossu, spissamenti gectandu aiqua calda supra li d&Ki&kc&Kt&ki petri, kì killa fumositati scaldi lu capu di lu cavallu e torni a lu primu statu, e li menbra e li nervi sudan&Ku&k. %6. Et involuctu lu cavallu cu&Km&k lu d&Ki&kc&Kt&ku pan&Kn&ku, chingalu fortimenti fini ki risuda et, partutu lu suduri, ungilu di burru oy di oglu oy di sagimi cu&Km&kvinivilimenti caldu e spissamenti i· lu iornu fricari
  • lu cavallu. %7. Et fa' una dicocciuni di pagla di furmentu, di resta di allu et di chiniri di malva, et tantu calda quantu purrà suffiriri. %8. Spissamenti si amollachanu
  • a lu cavallu intra alcunu locu caldu, usandu a maniari cosi caldi fini ki torni a lu primu statu. %% [XXIV] #@ %1. Ancora, puni lu cavallu in aqua frida supra ginochi et, poy ki issi fora, currilu et no&Kn&k posa fini ki scalfa, ca li nervi di li ganbi per la fridura suni plui duri ki sulianu infini ki lu caluri si riscalfanu. %% [XXV] #@ %1. Fachisi una altra infermitati in li budelli dissicati lu corpu et fachi fituri lu so stercu comu stercu di homu et plui et trovasi i·llu fundamentu di lu cavallu vermi russi oy blanki, ki aveni a lu cavallu p&Ker&k magriza et per pocu maniari et prochedi ispissu iscalfari, unde lu cavallu no&Kn&k poti ingrassari, nu&Kn&k prindiri carni conpitenti. %2. E kistu mali si dichi a homu vel a ffimina ki spandissi sangu per la persuna. %3. Prindi una buffa e ffandi pulviri et micti in una peza et mictila oy portala di supra e nu &Kn&kdi issirà. %4. Si lu vui probari, ligalu a lu collu di unu gallu et poi li tagla la testa et no ndi issirà sangu, et probatum e&Kst&k. %% [XXVI] #@ %1. Ancora a 'ngrassari lu cavallu magru et siccu, prindi tri tartuki oy chincu oy septi, sicu&Kn&kdu la grandiza, e falli bulliri multu beni ki exanu et fanusi li osa da li pulpa, et gepta li ossa et prindi la ca&Kr&kni, et pistala multu beni et ponala a la caldara et bulla beni ki cochisi et trayla et pistala cu&Km&k multu especcij, zo e&Kst&k canella, zinziparu, caruya, spica, calanga, atuariu, garofali di canella et di caruya in bona quantitati et di altri ava pocu, chascunu multu caldy. %2. Et poy ki sirranu tucti cocti, lassali unu pocu rifridari quantu purrà sufficienti dàli a biviri cu&Km&k quista dicoccioni: prindi pocu vinu bonu bla&Kn&kcu una fiata, unu pocu tepidu, dàli a biviri et poy lu cropri multu beni, forsi torna in suduri. %%[XXVII] #@ %1. Ancora una altra infirmitati ki si fachi in lu ventri di lu cavallu, fachendu rugitu in lu budellu, e spissamenti va, assella la guidanda no&Kn&k digesta e lliquida comu aiqua. %% [XXVIII] #@ %1. Tamen alcu&Kn&ka fiata di li flanki i&Kn&k iusu i&Kn&k la virga fachis&[s&]i una pichula unflatura, e spissamenti lu ritiniri multu di la urina. %2. %3. Contra lu quali truvay multu rimedii et truvay scriptu: la radicata di lu sparachu et di lu brustu, p&Ker&k quantitati buglutu insenbula i·lla aqua convinivilimenti cum una fasscha anpla et longha, misca intornu la virga quisti cosi caldi, la dicta faxa minandu da lu dossu in iusu, sicu&Kn&kdu ki meglu ti parrà, riscalfandu tuctavia et punendu da rricapu. %4. A zo vali assay si la virga di lu cavallu si trai cu li manu unti di oglu et poy si frica cu&Km&k lu oleu tepidu conpitentimenti; et poy pista unu pocu di aglu cum pipi et puni cum lu digitu pichulu intra *2lu*/ *3pirtusi*/ di la virga. %5. Ancora vali a zo ki li chimici pistati et coti unu pocu in lu oleu si mictanu intru *1lu pirtusu*/ di la virga. %6. A zo vali mirabilimenti si lu cavallu libru si lassa andari per la stabla cu&Km&k una jumenta, ca la natura sua si prubukirà ad aurina. %7. Et nota ca l'ultimu remediu di la jumenta contra lu du&ri supra dictu si trova utili, ca la vuluntati di lu muntari duna forza a la natura aiutanti si sforza. %%[XXIX] #@ %1. Quandu lu cavallu no&Kn&k poti orinari &tandusi dictasi et esti mancu allegru ca soli et appari unflatu in la anginagla et dimostra periculu di la vita. %2. Ma aveni quandu lu cavallu multu anda, poykì avirà appetitu di orinari alcuna fiata p&Ker&k subita fridiza, per lu multu caluri, per alcuna unflacciuni ki da intru p&Ker&kvini. %3. %4. Contra unu pugillu di coru, lu quali si dichi fluri croctu et fendi longi f&Ka&kc&Kt&ki in modu di cultelu, et unu pocu di ebulu et unu di egrimonia, unu di frundi di apy oy di trifoglu, et cochanusi in aiqua di funtana. % 5. Poy dui cocti oy tri, plini di killa aqua tepida, intra la gula di lu cavallu si micta, qui. ll'aglucta et poy si mina p&Ker&k unu canpu cu&Km&k minzanu a ppassu a ppassu, finkì inco&Km&kminzanu a ssudari. %6. Et poy subta lu ventri e li flanki si frica fortimenti et in lu locu undi solinu li besti urinari, et beni cupe&Kr&ktu lassalu stari finkì urina. %7. Et poy a planu oy quasi da fe&Kr&kmu factum. %8. Et alcuni sangnanu di la vina ki pari infra di li ganbi di la bestia e.llassasi. %% [XXX] #@ %1. Fachi& ancora una infirmitati in li testiculi unflanu mirabilimenti, la quali aveni per sup&Ker&kflui umuri ki siccurrinu i·lla massilla. %2. Ispissamenti aveni quandu lu cavallu manya erba in la primavera, ca per la umiditati di la erba et per lu tenpu umidu li umuri conccurrinu infini undi li cavalli multi mali susteninu. %3. Et alcuna fiata aveninu per ismisurata fatiga, ki si rumpi una pellicula la qual&Ki&k esti intra li budelli di lu cavallu, di lu quali similimenti li testiculi si unflanu e lu cavallu stay periculosamenti. %4. %5. Li quali remedii pruvati: prindi achitu fortissimu, crita blanca pistata et minata tantu insenbula ki si faza molla comu pasta, et mischachi di lu sali beni pistatu et tali pasta puni in li testiculi ligandu per dui oy tri fiati lu iornu riminandu la pasta. %6. A zo vali si lu cavallu sta lu matinu e la sira in aqua frida currenti, sikì li testiculi si amollanu. %7. A zo vali la ba&Kr&krba iscuriata et beni cocta cu&Km&k insunza di porcu, e micti da supra unu pocu calda per la unflacciuni predicta. %8. Ma si &[i&]llu unflari di li testiculi senza issindiri di li budella, crasta lu cavallu et mictanusi li budella da intru in lu so locu, et cochi li testiculi et poy intornu di la ruptura cu&Km&k ferru latu si cura convinivilimenti. %9. E la plaga si cura comu si curanu li burzi di li tisticuli di lu cavallu crastatu in tali ruptura di la pellicula supra dicta, la quali si dichi si fac&, la quali esti incurabili. %% [XXXI] #@ %1. Esti una altra infirmitati ki aveni a lu cavallu per lu multu biviri et ma&Kn&kiari et alcuna fiata p&Ker&k multa fatiga, ca per li superflui humuri lu sangu s&Kupe&krfluamenti crichi, sikì dissindi a li ganbi e ki pedica in lu so andari et rancu anda di unu pedi oy intranbu li pedi et in lu andari movi li ganbi gravusamenti et in lu so bolgiri si avi gravusamenti. %2. per fatiga inmodirata li umuri e lu sangu superflui ligeramenti discurrinu a li pedi oy a li ungli di lu cavallu, si tostamenti non . %% [XXXII] #@ %1. Ancora si fanu alcuni excorrucciuni oy rupturi in lu dossu per alcunu carricu, comu dissi, oy per alcunu baurilu oy tranbunculu, p&Ker&k suprafluitati di sangu nassenti in lu dossu. %2. %3. Si divi radiri m&Ku&kltu beni intornu et poy si puni tuctavia pulviri di calchina viva cu&Km&k lu meli miscata, comu si dichi in lu capitulu dictu supra parti, lavati tuctavia li plagi cum vinu caldu oy cu&Km&k achitu usandu. %4. Et guardalu di la sella, finkì li dicti plagi sirranu sani bonamenti. %5. Ma divi sapiri ca, sirrà la unflaccioni in lu dossu, senp&Ker&k si divi radiri, et poy cu&Km&k lu inplastru di farina di furmentu cu&Km&k lu blancu di lu ovu si divi subviniri, comu è dictu di supra. %6. Et in tucti plani lisiuni, scor&Kr&kuccioni suldati, divi puniri subscripta pulviri d& murtilla sicca pulvirizata oy galla leia pulvirizata. %7. Et a zo vali peza arsa di linu oy filtru arssu oy pulviri di lingnu. %8. La meglu esti la calchina e lu meli. %9. Ma ki li pili nassinu, suldata la carni, puni la pulviri di la nuchila oy di la tartuca arsa oy cuctuni arsu veteru pulvirizatu cum oleu. %10. Et nota ki lu sali infusu in l'aqua oy cu&Km&k meli i·llu achitu fortissimu consuma tucti li unflacciuni facti in lu dossu. %% [XXXIII] #@ %1. Ancora a lu dictu mali: prindi l'auru pumentu, argentu vivu e llardu et fa' unu unguentu et ungi la plaga. %2. Prindi la tartuca, et fandi pulviri, et calchi no&Kn&k stricta et meli, et fa' ungue&Kn&ktu jepta la supra dicta pulviri i·lla plaga. %3. Item a zo vali la pulviri miscata cu&Km&k lu meli et ungi lu dossu. %% [XXXIV] #@ %1. Fachisi una altra lisioni i·llu dossu di lu cavallu, cava&Kn&kdu lu dossu multu fiati fini a li ossa per li multi fiati di la sella oy per grandi carricu postu supra lu dossu inportunamenti, la quali lis&uni vulgaramenti si dichi cornu mortu. %2. %3. Contra quistu maledictu cornu prindi una frunda di cauli et cu&Km&k sunza vecha di porcu et pista beni et poni supra lu cornu et ponisi la sella oy lu panellu, la medichina continuamenti lu co&Kr&knu. %4. A zo vali la scabiosa oy la malva visca cu&Km&k la insunza vecha pistata et supraposta. %5. A zo vali la chinniri calda cu&Km&k lu oleu minata. %6. A zo vali la fuligini cum lu sali miscatu et oleu insenbli minatu. %7. A zo vali lu stercu di lu homu friscu. %8. Vali a zo ki lu cornu si unta cu&Km&k lu oleu caldu e spandi di supra di la farina di lu furmentu. %9. Et divi sapiri ki lu cornu tostamenti cadi cu&Km&k la radicata, si lu cavallu si cavalca cu&Km&k la sella, postu primu alcuni di li midichini p&Kre&kdicti, truvandu spissamenti li midichini. %10. Ma arrazatu lu cornu, puni la stuppa minuta cu&Km&k la pulviri di la calchina e di lu meli, lavatu beni inprimu la plaga cu&Km&k l'achitu oy cu&Km&k vinu forti tepidu, e fallu dui fiati lu iornu finkì la plaga sia suldata. %11. Et guarda ki nullu gravuri si li micta finkì la carni la plaga sia para cu&Km&k lu coyru. %% [XXXV] #@ %1. Ancora cornu esti dictu, perzò ca lu coyru indura comu cornu et soli aviniri quandu la carni di lu dossu per multu carricu si marcha et unflasi, ca lu cornu aveni pri multa fatiga. %2. Avanti ki lu cornu si leva in parti oy in tuctu oy murrà oy a ppena canpirà et perzò multi fan&Kn&ku unu pertusu in lu planellu et punilu intru la sella e lu dolu, ki lu gravuri tanga lu co&Kr&knu. %3. Cura %4. Radi li pili di lu cornu et puni lu sangu caldu cu&Km&k la pinna, et micti unu pezu di lardu unu pocu longu et sicctu di lingnu di salchi i&Kn&k unu capu, et in l'autru capu unu pichulu bastuni pocu acutu, et mictasi supra lu focu fini intantu ki lu dulactu&Kn&ki si ardanu e lu saymi curra per illi. %5. Et puni intru di unu vassellu et riservallu ad usu. %% [XXXVI] %1. Ancora lu cornu pirtusalu cum unu ferru caldu pizutu, et poy unu pan&Kn&ku grossu di linu oy di can&Kn&kabu di supra puni plui latu di lu cornu dui digiti intornu et unu pezu di lardu cussì apparizatu ki la gucta di lu sangu disccura pri lu pan&Kn&ku in tucti li pirtusa. %2. Et poy nu& livatu lu pan&Kn&ku si cavalca fini ki sudi. %3. Et poy cu&Km&k la sagimi untasi fini ki lu pan&Kn&ku si porrà ar&Kr&kazari. %4. Ancora li tartuki senza sca&Kr&kdi si frangin&, et factu unu enplastru punilu di supra quandu si cavalca. %5. Item la crusta di lu formagi& grassu et pisa in modu di coyru ki sia unu pocu plui lata di lu cornu, punila contra lu focu finkì la grassa isquagla e discu&Kr&kra et supra lu cornu, quandu esti multu caldu si ristringi e quistu si fa dui fiati lu jornu fini ki si poza arrazari. %6. Et si sirrà misteri cavalcarilu una calda crusta minu spissa e plui ligera. %7. Ma poy ki lu cornu sirrà assucatu, ubi sirrà la plaga inplisi suptilimenti cu&Km&k li tippi. %% [XXXVII] #@ %1. Fachisi una altra lisiuni i·llu dossu di lu cavallu multi unflacciuni e la carni gendra purata, la quali per lu multu premiri di la sella oy per multu gravuri supra lu dossu frinquintatu. %2. Ca la unflaccioni predicta alcuna fiata in lu dossu et fachi purata. %%[XXXVIII] #@ %1. #<…>@ e p&Ker&k la bucca et si vurrà, mangi di lu furmentu. %2. A zo va& una dicoccioni facta di puleu et di sabina richiputa per li nascklij cu&Km&k la testa cuperta. %3. A zo vali una peza di alcunu bastuni ligatata et poy ligata cum sapuni sarachiniscu et posta in li nascli quantu poti andari intra et poy si tragi. %4. Ca p&Ker&kzò lu cavallu per spissu fumigacciuni divacalu gictandu li umuri p&Ker&k li nascli liquidi oy aiqua, ca esti sua liberacciuni. %5. A zo vali lu burru miscatu cu&Km&k lu oleu laurinu postu intra li nascli. %6. Et guardalu di li cosi fridi, et usa cosi caldi &Cet&c bivi senpri aiqua cocta calda, comu esti sc&Kri&kptu in lu capitulu di li duluri. %7. Et in tali modu sirrà libiratu. %8. A zo vali una bivenda di alchi, di vinu et di russi di ova; et dàli a biviri. %% [XXXIX] < l > #< l >@ %1. Ancora a lu cavallu rifridatu da intru prindi la savina et la rosa marina et la erba blanca, vinu blancu, et punilu in lu ventri et sirrà sanu. %% [XL] #@ %1. Alcuna fiata ki per la dicta infirmitati oy fridiza li umuri di la testa si movinu et discurrinu a li oculi, et fan&Kn&ku lacrimari et caligini oy nubi et alcuna fiata pan&Kn&ku, per li quali lu cavallu no&Kn&k poti vidiri comu co&Kn&kveni. %2. %3. A li quali infirmitati si fachi tali midichini. %4. Inp&Kri&kmu si li oculi lacrimanu fa' unu stricturi in lu frunti di lu cavallu, zo esti di olibanu e di mastica pulvirizati di pisu equali, in lu blancu di lu ovu minati, supra una peza anpla quatru digiti et longa ki di l'una te&Km&kpla pri menzu la frunti fini a l'altra si exstenda. %5. Avi fa&tu inprimu lu letu ubi lu stricturi si divi puniri. %6. Cu&Km&k aiqua calda et oleo legerimenti si divi livari. %7. A zo v&li ki.lli dui vini di li te&Km&kpli si taglinu cu&Km&k lu focu cumvinivilimenti. %8. Ma si killi oculi sianu caligati, per firuta oy per scursioni di re&ma, puni supra intrambi li oculi a stilecti tantu quatru digita in visu, et poy sali pistatu suptilimenti si micta cum unu canolu spissamenti. %9. Ma si esti pan&Kn&ku in li oculi, prindi , tartaru et saligema a pissu equali e pistali suptilimenti et poi li puni in unu canolu et suffla a li oculi. %10. Ma nu puniri troppu ki li oculi si guastinu. %11. Ma si est pan&Kn&ku veteru ungi li oculi cu&Km&k la grassa di la gallina davanti li pinulari dui oy tri fiati. %% [XLI] #@ %1. Item a zo vali: prindi unu ovu et runpilu et micti da intru grana #.v.@ di pipi et grani di ordeu #.xv.@ et unu granu di sali, et cochili beni fini ki disicca &Cet&c poy lu ardi comu carbuni. %2. Et poy prindi granu unu di blankectu, vinu claru et incorpora insenbla et fa' pulviri et gepta intru li oculi malatu. %% [XLII] #@ %1. Item a zo vali: prindi unu ovitellu di ova cu&Km&k sali et fallu ardiri, et prindi rasa di bucti et ossa di sicha et fa' pistari insenbuli, et gepta in lu oculu et sirrà sanu. %%[XLIII] #@ %1. Item a lu cavallu ki avi morbi in capo prindi tartaru, nitru, ossa di sicha, pipi, stercu di homu arsu, et pista tucti cosi insenbula et cribella et miscali et micti in una scorza di ovu et puni i&Kn&k lu suli oy in lu fuculari caldu et minalu et fandi unguentu. %2. Et micti in lu oculu pipi, tartaru, galla, succu di apiu, sali, blancu di ovu tucta, et si equalimenti micti in li oculi lu succu di la radichi, succu di celidonia, feli di vulturi, scorcha di radichi di maracru et la simenta et meli et punisi in l'aiqua qui sianu molli et poy bullanu cu&Km&k li fluri di li rosi et poi li cochi, &Cet&c supra di lu ochi apertu si micta. %% [XLIV] #@ %1. Aveni ancora ki intraveni una infirmitati unflati oy granduli longi comu amenduli di l'una parti et d'altra di li massilli, da intru ristringenti, ki appena parinu ki lu cavallu malamenti poti passiri. %2. Et quandu p&Ker&k quista caxuni la bucca di lu cavallu esti unflata dintru, spicialimenti lu palataru, intandu unfla ki a grandi pena poti ma&Kn&kiari nì tiniri in bucca; e kista infirmitati si dichi vulgaramenti mali di bucca. %3. %4. A lu quali mali in tali modu si poti subviniri si tucta la bucca fussi unflata. %% [XLV] %1. Explicit liber. %2. Deo gra&Ktia&ks. Am&Ken&k. %3. Scrip&[s&]sit Joh&Kann&kes di Arena filius &Kcon&kdam noctari Petri civitas Arestane&Kn&ksis.