@@NT %% [Prologo] %1 Cum so cia cosa ki Deu &Kcri&k&ssi tucti li besti in serviciu di li homini, vulisi ki llu cavallu fussi plui bestia nobili intra li altri bestii, di lu quali om&Kni&k gintili homu plui si adillecta et mustra sua nobilitati. %2 In perzò ad utilitati di li cavalcaturi ki volinu iustrari, curriri oy cu&Km&kbatiri, eu, Mastru Jordanu Ruffu di Calabria, cavaleri di lu a&tu inperaduri Friderico, dirrò in kistu libru di la manischachia, secundum meu sapiri, comu eu aiu curatu et vistu per experiencia di tucti li &Kcon&kdicioni et di tucti li infirmitati naturali oy accedentali di lu cavallu &Cet&c a&Kli&kia. %3 La quali opera eu conpilay ad utilitati di tucti li maniscalchi ki raxunivilimenti volinu operari loru bona mastrìa. %4 Inp&Kri&kmarame&Kn&kti idest comu divi essiri ingindratu. %5 Secundum comu divi essiri prisu et adomatu. %6 Tercio di la sua guardia et bona dotrina. %7 Quartu di lu canuximentu di tucta la p&Ker&ksuna. %8 #&. V &.@ di li infirmitati naturali et accedentali. %9 #&. VJ &.@ di li midichini et di li remedii. %% [ I ] %1 ingindrari di lu cavallu divi essiri cussì ordinatu: in primu lu *1stalluni*/ sia studiatamenti guardatu et cavalcatu di unu cavalcaturi suavamenti, senza travaglu, et poy lu mini a muntari la iumenta et nu·llu lassi muntari incontinenti, azokì la iumenta, sintendu lu stalluni, allargi plui lu corpu et per lu grandi amuri si imp&Kren&kya plui tostu et conchipi&di plui grandi pultru;et lu stalluni no&Kn&k divi essiri multu grassu. %2 In lu t&Kem&kpu ki esti muntata, la iumenta , ca lu so corpu è plinu di grassiza est plui strictu e lu pultru non poti essiri conchiputu grandi, e divi essiri la iumenta non magra, kì per lu pocu nutricamentu ki aviria lu pultru farrianisili et suctili li menbri et difictusi;ma divi essiri conpitentimenti grassa %3 et divi essiri muntata in tali tempu qui, quandu illa figlirà, aia erba assay ki poza nutricari ambundivilimenti lu pultru. %4 Et lu pultru poza cu&Km&k ambundancia passiri i· llocu pitrusu et mu&Kn&ktusu, perkì soy me&Kn&kbri si pochanu formari et per fari li ungni plui forti et per usarisi a giri a muntati et pindini et sì nutriki li soy menbri plui forti. %5 Et divi tucari sua matri salvaiu, infini ki avi dui anni, ki pur&Kr&kiarsi apriri oy farisi altru mali, et poy per dillectu di sua matri purria mu&Kn&ktari et si putissi passiri, ki no&Kn&k mu&Kn&ktassi infini a li tri anni, crixiria plui salvu. %% [II] %1 Dictu di lu ingindrari et di la guardia di lu pultru, est a vidiri comu divi essiri prisu et allazatu et adumatu. %2 Quandu divi essiri allazatu, sia lu lazu di la lana et postu a lu collu di lu pultru suavimenti et cum bonu aiutu et sulicitu, et divi essiri lu t&Kem&kpu tandu friscu oy nibulusu per plui sicurtati di lu pultru. %3 Et misu lu capistru, sia muratu i·llocu quietu cum cu&Km&kpagna di altru cavallu, et sia ligatu in la maniatura, et sia inpasturatu, perzo kì stachi plui sicuru, et aia senpri co&Km&kpagna fini ki sia beni ama&Kn&ksatu et sia tuccatu per tucti soy menbri planamenti et no&Kn&k sia infullunitu per no&Kn&k prindiri alcunu vicium; et divisi alczari l'unu pedi ora l'altru, firenduchili alcuna cosa, ki a ppocu a pocu si asicuri et pozassi firrari. %4 Et quandu lu frenu chi sirrà misu, in lu primu sia cu&Km&k meli oy altra cosa dulchi, misu ki [sia] amicabilimenti lu tengna et richipa tuctavia. %% [III] %1. La guardia sia cussì mantinuta: in p&Kri&kmu cu&Km&k lu capist&u semper sia minatu, fini ki sia sicuru in lu guidari di lu frenu; in la stal&a sia conservatu nectu et aia bona lictèra di fenu oy di pagla. %2. Et om&Kn&ki matina sia furbutu, cu&Km&k la strigla, beni per tucti
  • et sia minatu a biviri i·llocu ubi sia tanta aqua per so vassiu; et divisi passiari in l'aqua, ki l'aqua li vengna a li ginocha, et stari fini a tri huri; esti plui utili l'ayqua salsa, ca li disicca om&Kn&ki mali amuri di li ganbi. %3. L'aqua ki divi biviri sia aqua grossa, calda et un pocu turbida, kì om&Kn&ki altra aiq&Ku&ka, salvu si est molla et pocu salsa di natura, lu cavallu manteni m&Ku&kltu mag&Kr&ku. %4. Et quandu sirrà ritornatu i&Kn&k casa, no&Kn&k sia missu in la stalla infini ki l'aiqua di li ganbi sia beni assucata, ca si cum li ganbi bangnati fussi misu in la stalla, di la caldiza di la stalla solinusi fari galli et altri multi mali amuri. %5. Lu so maniari e&Kst&k erba, fenu oy pagla, et oriu oy domesticagina; la sua maniatura sia baxa in terra, ki si adusi a prindiri la pruvenda et distenda beni lu collu, et lu capu per longu usari diventali plui suctili et plui acconzu di infrinarisi: lu baxu passiri lu collu si asuctigla, lu pectu si li ingrossa, li coxi e li gambi %6. Et si est juveni, lu cavallu poti maniari oy fenu cu&Km&k oriu inse&Kn&kbli quantu voli et noli nochi; et si e&Ks&kt juveni, mangi cu&Km&k tinpiranza et mantenili la carni sua plui forti a sustiniri la fatiga sua. %7. Et est p&Ker&k lu meglu di lu cavallu no&Kn&k essiri multu grassu nì multu magru; la grasiza fa dissi&diri multi amuri a li ganbi et no&Kn&k purrà senza p&Ker&kiculu fatigari, bastali ki poza purtari la sua graxiza. %8. Et lu contrariu li farà la multu magriza et lu cavallu, poi ki è in sua etati firma, mangi om&Kn&ki annu per spactiu di unu misi firragina oy altra erba frisca, et tandu staia in locu cupertu et cu&Km&k bona guardia et cura; et issu copertu sia senpri di una carpita grossa, ki no li sia c&Kon&ktrariu lu grandi friscu di la erba, et quandu divi essiri adoriatu sì li sia datu lu oriu beni mu&Kn&kdatu et nectu di omni pulviri, kì la pulviri li farria aviri tussi oy altra infirmitati. %9. Ancora esti multu ki la bucca li sia spissu multu lavata cum bonu vinu caldu et forti et poy fricarinchila cu&Km&k sali, p&Ker&kzò ip&Ks&ku bivirà vulinteri. #@ %10. Fallu firrari co&Kn&kvinivilimenti &Cet&c sia mantinutu lu pedi ritundu, li ferri ligeri suni plui utili a lu cavallu et maxime quandu avi molla et fragili la sua ungla. %11. Et quantu plui adimura lu pultru ad essiri firratu, tantu fachi plu la ungla forti et dura. %12. Qua&Kn&kdu lu cavallu esti multu sudatu, no li sia datu a biviri nè a maniari infini ki cessi lu so sudari, ma sia minatu cuvertu cu&Km&k unu pan&Kn&ku. %13. Lu cavallu no&Kn&k sia cavalcatu di nocti, azo kì si esti sudatu no&Kn&k si poti allura assucari nì ripusari per putiri usari la p&Kro&kvenda in la hura costumata, et inperzò lu saiu cavalcaturi in la sira cavalki cussì octimpiratamenti ki da sì si arrifrisca anti ki perve&Kn&kgna a lu albergu; lu cavalcari di la matina è plui di laudari. %14. In la estati sia cupertu cu&Km&k unu pan&Kn&ku di linu p&Ker&k lu incrissimentu di li muski et stanchi plui sicuru, et in la virnata sia cup&Ker&ktu di pan&Kn&ku di lana grossu. %15. Et no&Kn&k sia cavalcatu ultra so vuliri ad so incrissimentu da mezu ju&Kn&kgnetu infini ad agustu et da dichenbru infini a ginnaru, per la distenperanza di lu tenpu. %16. Per sua sanitati, et #<...>@ sia sa&Kn&kgnatu una fiata in la estati, in la vi&Kr&knata, in lu octu&Kn&kgnu et in la primavera di la vina di lu collu. %17. Et lu cavallu, si esti beni custodutu et mantinutu, vivirà boname&Kn&kti anni #xx.@ %18. Dictu di la guardia, ora dichi comu divi essiri *2infrinatu*/ e di la manera di li freni. %19. Lu p&Kr&kimu a lu pultru sia leiu et misu cu&Km&k om&Kn&ki suavitati, comu e&Kst&k dictu di supra, ki no&Kn&k prinda pagura et sia cussì usatu ki vulinteri vaya ap&Kre&ksu l'omu. %20. Et cum una virga pichula , cussì è ta&Kn&ktu usatu ki si giri ora in una ganba, ora in l'autra, et ki senza spiruni sia sulliatu ad andari. %21. Et a lu so dumari sia cavalcatu p&Ker&k loki plani et senza cumpagna et di matinu fini a t&Ker&kcia, p&Ker&k iorni #xv@ a&minu. %22. Et la sella, quandu li sirrà misa, sia misa suavimenti, senza nulla aspiriza, ki no &Kn&kdi prinda vicciu. %23. Quandu homu voli cavalcari, fazasi in unu locu altu ad utilitati di lu pultru oy di lu cavallu, no.lu lassi moviri fini ki sigi acconzatu di li pan&Kn&ki in la sella p&Ker&k bonu, cussì lu cavallu p&Kri&kndirà bonu husu. %24. Quandu sirrà di cavalcarilu, divi tiniri lu cavalcaturi li retini justu &Cet&c fazalu turctari p&Ker&k canpi laborati in la matina, in t&Kem&kpu friscu, suavimenti et vulglendulu a vichenda spisi fiati et in p&Kri&kmu di la dricta manu; et tengna la retina di la destra plui curta, inperzò ki lu cavallu arre&Kn&kdi plui di la sinestra. %25. Et cussì sia usatu a lu frenu ki si poza ritiniri senza frenu, p&Ker&k lu bonu usari, lu tructari in lu campu laburatu, lu adusi ad alzari li pedi et giri plui livatu. %26. Et poi sia cavalcatu p&Ker&k mu&Kn&kthichelli et pindinelli, ki sia nutricatu plui forti et plui amaistratu a lu andari et plui sicuru, poi sia misu a lu galoppu p&Ker&k loki laborati &Ket&k azinosi, a ppocu a ppocu fazi alcuni saltichelli senza ricrissimentu; %27. et quandu lu cavallu sir&Kr&kà mossu a ffari alcuna p&Kro&kdiza, lu cavalcaturi tengna beni li retini baxi, sur lu collu stricti, et tenga beni lu cavallu lu so capu et la bucca in lu pectu, ca plui aiustatamenti et plui vidi lu cursu et vandi plui acconzatamenti cu&Km&k so frenu. < De forma freni > %28. La forma di li freni divi essiri in tali modu: in primu esti frenu abarra f&Ka&kc&Kt&ku cum dui barri, kis&u esti plui ligeri et plui dulchi di tucti li altri freni. %29. L'altra forma si est a mezu morsu, et kistu e&Kst&k plui forti et ritheni meglu lu cavallu; %30. l'altra maynera e&Kst&k a chamo &Cet&c &Ka&kvi lu morsu plui longu di li alt&Kri&k et basu su a lu palataru, et est plui forti et ritinenti plui di li altri. %31. Ancora sun&Kn&ki boni freni p&u&i&ciali multi orribili et forti, et inperzò est da considerari la mulliza e la duriza di la bucca di lu cavallu et, secu&Kn&kdu lu essiri di la bucca, cussì li sia postu lu frenu et per nulla causa cu&Km&k lu frenu li sia firuta la bucca et sia, in li plazi et in locu ubi sia genti et sonu, spisi fiati minatu kì si assicuri a vidiri la genti et audiri sonu et no&Kn&k si ndi spaventi. %32. Et homu voli fari saltari oy curriri lu cavallu, in primi li dimustri lu saltu oy lu cursu, ki vaya com&Ku&k, ubi et quantu divi operari. %33. Et si per alcuna causa oy sonu si spagurassi et no&Kn&k fachissi lu to boliri, no&Kn&k lu inaspiriri, no&Kn&k lu aminazari, ma alt&Kr&ka bolta cu&Km&k alcuna sicuritati oy in viamentu di altru cavallu li fa' operari sicu&Kn&kdu lu so essiri &Cet&c to voliri, et in altru modu divintiria ristivu oy di altru vicciu. %34. Ancora beni sia custodutu comu esti dictu, conplitu li quatru oy chincu anni, divi lu cavallu essiri scaglunatu, zo esti sianu livati dui denti, li dicti scagluni, et duy denti, zoè li plani; et poi ki la bucca serrà ben saldata, mectili frenu a barra, ki no&Kn&k si li runpa la carni tenira, et poy com&Ku&k si porta di la bucca, cussì li micti lu frenu forti, ki la bucca sia mantinuta nì multu forti nì molla et kì no&Kn&k si li machagni per nulla causa. %35. Et quandu esti cursu, no&Kn&k sia ritinutu infini ki esti apressu lu fini di lu cursu et sempri quandu est cu&Km&k cumpagna sia misu 'nanti, ca prindi maiuri confortu di andari e di curriri si illu prindi alcunu avantaiu. %% [IV] %1. La billiza e lli menbri di lu cavallu, per putiri aviri opera bona, divinu essiri considerati cussì: lu cavallu di& aviri corpu longu et grandi e ki l'unu menbru rispunda a lu altru. %2. Secu&Kn&kdu lu corpu, lu capu suctili magru et longu, convinivilimenti li ochi grandi et vivi, la bucca stivarchata, li nascli grandi, li aurichi pichuli &Cet&c pizuti, et irtu lu collu et longu et veri suctili inp&Kre&ksu lu capu et largu inp&Kre&ksu li spali, li massili suctili et siki, li ingringni pocu et plani, lu pectu grossu et ritundu, lu garresi altu et stisu, lu sclunali altu, convinivilimenti li lu&Km&kbi ritundi e grossi, li cossi grossi, li flanki buini, lu ventri stisu, la gruppa longa et ampla, la cuda grossa cum pocu incitu, li garreta ampli et stisi et siki, li fa&chi curvi et ampli cervini, li ganbi beni ampli, pilusi, grosi, li junti grossi et curti, et magri, p&Kro&kpinqui all'u&gli comu boy, li pedi e li ongli grossi, li posti larki, li pedi duri et vaca&Kn&kti, convenivilimenti la ungla virdi et sicca oy molla. %3. Lu cavallu naturalime&Kn&kti divi essiri plui altu di arretu ki non di avanti, lu collu porta altu et livatu, lu pilu bayu, brunu comu casta&Kn&kgna, esti plui convinivilimenti bonu, lu pilu maurellu e&Kst&k plu male&Kn&kcolicu, ma omni pilatura di sulu so culuri, zo est oy tuctu blancu oy tuctu russu claru, esti omni utili; ma si avi miscatura oy balza&turaspara esti plui signu bonu. %% [V] %% [VI] %% [Rubrica I] %1 #j@ La f&Kr&kebri di lu cavallu. %2 #ij@ Di la chimoyra humida. %3 #iij@ Di la chimoyra sicca. %4 #iiij@ Di la chimoyra facta int&Kr&ka pelli. %5 #v@ Di la chimoyra in li exstremitati. %6 #vj@ Di la unflazuni di la busica. %7 #vij@ Di lu no&Kn&k potiri stillari. %8 #viij@ Di lu duluri di la ventri. %9 #viiij@ Di tuctasimi. %10 #x@ Di &Kcon&kstip&toni oy abuctatura. %11 #xj@ Di rivultatura di budellu. %12 #xij@ Di duluri di lu ficatu. %13 #xiij@ Di anticori. %14 #xiiij@ Di li enoprisi. %15 #xv@ Di arrivatura oy flusu di ventri. %16 #xvi@ Di disintiria. %17 #xvij@ Di lu giptari di lu sangui p&Ker&k lu fundamentu. %18 #xviij@ Di la infunditura. %19 #xix@ Di lu mictiri in la furragina. %20 #xx@ Di ingrassari lu cavallu. %21 #xxj@ Di la magriza di lu cavallu. %22 #xxij@ Di lu sangnari. %23 #xxiij@ Di lu ristringiri di lu sangu. %24 #xxiiij@ Di tussi. %25 #xxv@ De equo asmato, zoè pulziu. %26 #xxvi@ Di la epelesia, zoè . %27 #xxvii@ Di la marva, zoè < di lu rayatu>. %28 #xxviij@ Di la cardiaca, zoè . %29 #xxix@ Di la lepra, zoè elefancia. %30 #xxx@ De scurchitura di collu oy tortura. %31 #xxxi@ Di la rungna. %32 #xxxii@ Di unflazuni comu glanguli. %33 #xxxiij@ Di lu vermi. %34 #xxxiiij@ Di lu pasimu. %35 #xxxv@ Di la morsura. %36 #xxxvi@ Di omni duluri. %37 #xxxvij@ Di nervi dolenti p&Ker&k fatiga. %38 #xxxviij@ Di curi di nervi. %39 #xxxix@ Di apostimati di aurichi. %40 #xxxx@ Di octalmia. %41 #xxxxi@ Di vulveri di ochi. %42 #xxxxij@ Di blankicza di ochi. %43 #xxxxiij@ Di ungia di ochi. %44 #xxxxiiij@ Di scrufuli. %45 #xxxxv@ Di strangugluni. %46 #xxxxvi@ Di sclisq&Kui&knalchia. %47 #xxxxvii@ Di plaga facta in la bucca. %48 #xxxxviij@ Di purritudini di bucca. %49 #xxxxix@ Di pollipu di nasclii. %% [ I. 1 ] Di la frebri .j. Di la frebri #.j.@ %1. Quandu la frebri i&Kd&k &Cest&c veni a lu cavallu, esti canuxuta per tali singni: lu capu inclina in terra et no&Kn&k lu poti sublevari, et li ochi li suni obscuri, et turbati et no&Kn&k bandunati, et so respirari est caldu et gravusu. %2. Et curasi in tali modu: siali tractu sangu di la vina di li ganbi oy di lu collu; sia tinutu in locu caldu; %3. lu p&Kri&kmu jornu biva aiqua calda et poi sia minatu pocu; quandu parirà essiri migluratu, sia a passirisi si esti te&Km&kpu, et si no&Kn&k est te&Km&kpu, sia nutricatu cu&Km&k erba sicca; et lu oriu siali datu scurticatu et factu comu farru et no&Kn&k assaturatu. %4. Et si teni lu capu intru, et avi li ochi clari, et avi alcuni di li p&Kri&kdicti singni, et quandu poti, lu runcinu si solliczita a biviri et mania quandu li esti datu ki maniari, intandu no&Kn&k avi frevi, ma est lu so mali per multa fatiga ki avi; et si avi frebri per multa fatiga ki avi, et intandu no&Kn&k divi essiri sangnatu. %5. I&Kd&k &Cest&c la cura: prindi grana di lauru et pistali cum meli di pisu di t&Ka&kr&Kì&k #.x.@, di bonu vinu di pisu di t&Ka&kr&Kì&k # .xx.@, di aqua pisu di tarì #.xx.@, et miscali tucti beni gecta&Kn&kchili p&Ker&k la bucca. %6. Prindi la simenza di li achi pistati et misca cum vinu pisu di tarì #.xxxj.@ e di aqua tarì #.xxxx.@; mescati beni, mectichila per la bucca et si lu vidirai dormiri oy jachiri fallu fari andari per ispaciu di tri oy #.iiij.@ migli, et lassalu stricari et passilu cum oriu ubi sia misitatu la radicata di rafanu minuzata et fogla di lauru. %7. Conveniti sapiri ki lu cavallu ki avi frevi esti di sustinirila infini li tri jorni, si no&Kn&k avirà aiutu di zo mu&Kr&krà. %8. Prindi ancora tri ova et oglu rosatu unci dui et vinu bonu et odoriferu unci tri, et mictilu in lu cornu et gectachili p&Ker&k la bucca, et fa' zo una oy dui oy tri fiati in lu io&Kr&knu; prindi ancora lacti caprini livri sei a modu quantu esti necessariu, ova #.iiij.@ et miscati mictichila per la bucca. %9. Ancora, prindi crorey russi unc&Kia&k una et nitru unc&Kia&k una, zucaru unc&Kia&k una et di aqua rusata quantu basta et miscati mictichili per la bucca, ma in te&Km&kpu di estati. %% [I.2] Di la chimoyra .ij. Di la chimoyra #.ij.@ %1. Di la chimoyra umida, la quali esti plui gravusa infirmitati di tucti li infirmitati, kisti suni li singni: jepta per lu nasu homuri umidu et blancu in lu principiu di lu mali; prindi l'aq&Ku&ka et lavindi a ppocu a ppocu et cadinu li &anki, no&Kn&k leva lu capu, né l'aurichi, li ganbi arreri no&Kn&k si poti moviri. %2. Et quandu li movi cussì et killu ki jepta per li nascli esti jalnu et grassu et fitenti, et tandu esti incurabili; et quandu no&Kn&k feti esti di curarisi. %3. Prindi tri ova, vinu coctu, pipi, oglu rusatu, vin&Ku&k veteri quantu esti necessariu, et miscali, mectichilu cum lu cornu in la nasca et poy li teni lu capu bassu, ki jepti per li nascli, et sia nutricatu di tucti chivi ki soli. %4. Ancora, prindi croci, cassie soturnecina, momi per la octava p&Kar&kti di una unc&Kia&k, tucti pistati beni, e&Kt&k ju&Kn&kgichi grana di lauru et simenza di achi et cum kissi jungi bonu meli unça una et vinu bonu unçi tri, et mictichilu per la nasca sinistra per mudificari la put&edini; et per umidari la artiria, prindi simenza di linu et pistala beni cu&Km&k vinu, et lu sucu li micti per la nasca sinistra. %5. Ancora, prindi la radichi di l'aristologia, et pista et miscala cu&Km&k lu vinu odirifaru et mictichilu per la nasca. %6. Ancora, prindi lu pumu teragnu pisu di t&Ka&kr&Kì&k #.xxij.@ pistatu, &Cet&c miscalu cum bonu vinu et mectichilu p&Ker&k la nasca et fallu passiri incu&Kn&ktinenti. %7. Et similimenti quandu esti lu aptari fetidu, falli kista cura et mictichila per la bucca, zoè prindi la centaura, herba blanca, pencedainu, et bullili beni cu&Km&k vinu, et culali et mictichilu per la bucca. %8. Et quandu illu gecta omuri humidi per li nascli et blancu, mectichili per la nasca lu vinu bullutu cum ruta et cum riganu colatu. %% [I.3] A la cymoira .iij. A la c&ymoira #.iij.@ %1. &a chimoyra sicca cussì esti canussuta: lu cavallu assuctigla et li nascki teni aperti et gravusamenti espira; quandu esti tiratu, tuctu si storchi et non si poti rivultari, et maniandu oy bivendu am&Km&kagrissi et no&Kn&k ama alcunu chivu, li &anki soy suni unflati comu tinpanu, la pelli di lu sclunali in lu principiu e&Kst&k molla, in la fini esti dura; et kista esti incurabili, inperzò ca lu pulmuni si ndi guasta in la parti destra. %2. Ma kistu rimediu poy fari incontinenti lu incumenza a ctussiri: prindi pulviri di inchensu drama una, et vinu odoriferu unc&Ki&k #.ix.@ et mectichilu per la nasca sinistra. %3. Ancora, prindi lu raphanu et miscalu cu&Km&k lu oriu, et dasillu a maniari. %4. Ancora, sicu&Kn&kdu li antiqui maystri, chimoyra per fumu cussì factu guarissi: agi una pignata nova, e mitichi braxa et in lu copertoriu sia unu pertusu di ubi nexa lu fumu, et micti in la dicta pignata riganu teniru di mu&Kn&ktagna et cupertu lu capu richipa killu fumu, et zo fa' tri jorni continuu. %5. Ancora, prindi prucidana pistata unc&Kia&k una et tantu di aristolagia et mictichilu per la nasca oy la bucca per jorni #.vij.@, et si est t&Kem&kpu passa erba virdi oy altra erba; et si lu pultru avi alcuna infirmitati di kissi, cura la mat&Kre&k comu è dictu et killa bestia ki fussi malata no&Kn&k staya cu&Km&k li altri, ki ligeramenti co&Kr&kru&Kn&kpi li altri. %6. Ancora, prindi lu sucu di lu cucumaru salvaiu quantu scorcha di unu hovu et vinu coctu, ova dui et oglu comuni, et pistali et mictichili per li nascli; et zo fa' in te&Km&kpu caldu et in primi ungi cum la p&Kre&kdicta midichina la fronti et li rini. %% [I.4] Di la chimoyra vulativa #.iiij.@ Di la chimoyra vulativa #.iiij.@ %1. Si la chimoyra sirrà intru la buc&a, spira fetidu odoratu et putritu, et tussi, et amagrissi, et in la bucca si fanu plaghi et exindi purata. %2. Prindi lu cazunellu et occisu fallu beni pilari cum aqua calida et coctu dillissatu ki si spulpicula killu brodu, et in killu brodu cochi tissana di oriu et mictila per la bucca; et si no&Kn&k poy aviri cazunellu, fa' zo di una gallina; et si fussi comu la rungna, kissa infirmitati curala comu la rungna et sachi ka li b&en& di la prima suni utili ad kista li arte&Kr&ki. %% [I.5] Di la chimoyra facti in li arteri .v. Di la chimoyra facti in li arteri #.v.@ %1. Di la chimoyra facta in li arteri kisti suni li singni: azopica di subitu, ogi di unu pedi domani di l'autru et li ginochi avi duri, gepta per li naschi amuri grassu et comu aqua et no&Kn&k puti andari et girasi infistulutu. %2. Sia sangnatu di li vini di li massilli, di la fachi et di lu pectu et di li ganbi, et chivalu di omni chivu. %3. Poi prindi lu pectrodanu, erba blanca, centaura et cochili in lu vinu odoriferu et culali, et mictichilu p&Ker&k la nasca. %4. Ancora, prindi la simenza di l'acio quintida egepciata la terza parti di una uncia, et taglata et pistata beni, misca cum vinu unc&Ki&k #.ix.@, et culati mictili per la nasca destra. %5. Ancora, prindi cucumaru salvaiu pistatu et pulvirizatu unc&Kia&k #.j.@, cassa fistula unc&Ki&k #.ij.@, mirra unc&Kia&k #.j.@, aloes unc&Kia&k #.j.@, pistati cu&Km&k vinu veteru, mectichilu per la bucca. %% [I.6] Si la vissica esti unflata .vj. Si la vissica esti unflata #.vj.@ %1. Si la vissica esti unflata prindi sucu di finochu et di anitu et di achi et misca cum vinu caldu dulchi et ova aiq&Ku&ka tipida, et mictichilu p&Ker&k la bucca et sirrà sanu. %% [I.7] %1. Quandu tragi la virga et no&Kn&k poti stallari, avi dogla per la orina, kisti su li singni: dolussi comu avissi duluri di ventri et stringi la cuda fortimenti et tragi la virga comu volissi pissari no&Kn&k poti. %2. Prindi li porri cum li frundi et cochili et tragi lu sucu et miscalu cu&Km&k vinu odoriferu et oglu, et mictichilu per la nasca et incontinenti sia passiutu et stallirà. %3. Ancora prindi la erba blanca et achi salvaiu, bullilu cu&Km&k vinu odoriferu, et colatu d'aqui llu biva. %4. Ancora prindi opoponacu t&Ka&kr&Kì&k #.v.@ pistatu cu&Km&k vinu et da ki llu biva, dàli a maniari achi oy la simenza oy la erba. %5. Ancora prindi li chipulluchi salvagi #.v.@ et mictichili a lu fundamentu, et sia minatu et stallirà tostu. %6. Oriu no.li dari fini a li tri jorni. %7. Ancora li sianu facti calditudini supra lu sangui [vali] cu&Km&k canigla et achitu et ancora brodu di blecti e di malvi bugluti cum vinu, e darichili a biviri; oy sia cupertu et affumatu cum lu castroriu. %8. Sì untati la manu cu&Km&k oglu et mictila a lu fundamentu et tragi lu fumeri di lu corpu quantu poy, et mictichi sali et oglu et guarda no&Kn&k si mova isforzatamenti. %9. Ancora, minatu ubi solinu pissiari li altri bestii et di q&Kui&kllu tayu di la orina inpasta cu&Km&k la orina et cu&Km&k vinu, et culatu quillu sucu mictichilu per li nascky. %10. Ancora, assa fetida pisu di t&Ka&kr&Kì&k #.x.@ et miscata cum vinu getachila per la nasca, et juvali si esti spissu vangnatu cu&Km&k aiqua calida di supra per tuctu. %11. Sachi ka tri gravusi infirmitati ànu li bestii di suta lu corpu: una di ritiniri di urmuri, l'autra di rivoltatura di lu budellu et i·lla t&Ker&kza di duluri ventri. %% [I.8] A lu duluri di ventri .vij. A lu duluri di ventri #.vij.@ %1. Di lu duluri di ventri kisti suni li singni: suda in li cugliuni, unfla li flanki e lu ventri, et cava la terra cum li pedi, volgasi et sguardasi in li latura volendu mustrari ubi avi lu mali, et tr&a tuctu lu corpu, et muczicassi comu avissi rungna, et tirassi la pelli cum li denti et dolisi cussì ca no& poti paudiri; lu oriu ki mania lu gepta sanu in lu fumeri so et di killu oriu sanu ki li rumani in lu corpu, alcuni grani, poykì bivi, unflanu et pungnenu lu budellu, et lu cavallu bivi plui ki divi et avi multi turmenti et si non isfuma ligeramenti mori. %2. Primu, sia sangnatu da lu pectu, poy ùngiti la manu cu&Km&k oglu et mictila in lu fundamentu et tragi lu fumeri, ki sia mundatu lu locu beni, poy mectichi lu t&Ker&kzu di unc&Kia&k di sali ben suctili et isfumirà senza duluri et juvalu bagnari cu&Km&k aiqua calida di supra. %3. Ancora, bugli li erbi sup&Kr&ka dicti cum vinu unc&Ki&k #.xxxvj.@ et in lu brodu micti oglu unc&Ki&k #.x.@ et mictichilu p&Ker&k la nasca sinistra. %4. Ancora, bugli li blecti cum vinu dulchi unc&Ki&k #.xviij.@ et colatu mictichilu per la nasca sinistra. %5. Ancora, li ficu siki et nitru unci&Ka&k una pistati, et erbi cum vinu unc&Ki&k #.xxx.@, et fa' comu è dictu; et falu andari suavimenti et no&Kn&k mangi oriu et no&Kn&k biva in lu primu iornu et mangi erba virdi. %6. Ancora, bugli la erba blanca cu&Km&k vinu et mictichilu per la nasca quandu li duni lu oriu, in lu t&Ker&kzu iornu ungilu cum oglu oy vagnalu cu&Km&k aiqua di maccarruni oy blecti et kista juva quandu la bestia avi lunbrichi. %7. Dolisi la bestia quandu ma&Kn&kia lu vermi dictu past&Kri&kna, et curasi cum fogli di cauli, cum quat&Ktr&ku qua&Kr&ktuchi di vinu et unu di oglu et mictichilu per la nasca sinistra oy pista lu sulfaru et inpasta cu&Km&k oglu et ungindi la ventri. %8. Si cochi cu&Km&k erba blanca cum vinu et caldialu. %9. La ventri dolisi ancora quandu mania lu vermi dictu ragatina, lu quali si fachi in la erba, oy la sua tila oy p&Ker&k mala aiqua ki bivi. %% [I.9] Per truncaxuni .viij. P&Ker&k truncaxuni #.viij.@ %1. Di lu trincaxuni kisti suni li singni: gectasi spissu in terra, et levasi et respira caluri, et gepta lu pedi in terra vanamenti, et suda in li cogluni, et multu si rivolvi in terra et firma la cuda in li cossi multu stricta. %2. Primu siali factu bangnu di aqua ki tandu sia beni cuvertu et sia minatu continuamenti no&Kn&k aia tucta p&Kro&kvenda. %3. Micti la manu intru lu fundamentu untata di oglu et tragi lu fumeri, et mictichi sali et oglu, et fali kista bivenda: prindi smirna unc&Kia&k #<.j.>@ cum vinu veteru et mictichilu p&Ker&k la bucca et falu andari; et poy li radi li ungli dina&Kn&kti et la raditura di ip&Ks&ku misca cum vinu e dachilu a biviri, et non isfuma perzò falli lu cristeri cum oglu cumuni et sucu di canigla et meli, ki tuctu sia pisu di unc&Ki&k #.xxxvj.@, et mictichilu per lu fu&Kn&kdamentu. %4. Ancora, rumpi ova #.iiij.@ in li soy denti et gectachili in lu canarozu ki li aglucti; et ancora prindi la ruta la simenza unc&Kia&k una et dachila cu&Km&k vinu vechu a biviri. %5. Ancora, lu nitru, chipulli pistati et stercu di palu&Km&kbi et fandi dui oy tri inposturi et mictichila in lu fu&Kn&kdamentu. %6. Ancora, pigla lu sucu di la canigla et di li blicti et oglu comunimenti, et misca tucti insembli et mictichili cu&Km&k li cristeri, et caldiali li rini cum stercu di palu&Km&kbi et canigla. %7. Ancora, prindi centaura quantu poy prindiri cum tri digita et oppoponacu et siminza oy grana di lauru oy siminza di achi oy celidonia, et misca cu&Km&k oglu unc&Kia&k una et tantu vinu, et mictichilu per la bucca. %8. Ancora capiti di agli #.ij.@ pistati et miscati cum aiq&Ku&ka unc&Ki&k #.xviij.@ et sucu di anitu, et mictichilu per la bucca. %% [I.10] Di la costipaccioni .. Di la costipaccioni #..@ %1. Di la costipacioni kisti suni li signi: la cuda tini distisa, li nascki scorti feri, la terra cu&Km&k li pedi estavuta et flaura om&Kn&ki causa, suda intru di li silli et trema i.lli musk&y di li spalli et no&Kn&k poti isfumari. %2. Siali dactu a biviri vinu et oglu et andi et mangi erba virdi et biva l'aqua cum nitru et lassalu invultari quantu voli, siali factu cristeri, ca si isfuma tostu sana. %% [11] Lu rivultamentu .x. Lu rivultamentu #.x.@ %1. Lu rivultamentu di lu budellu esti incurabili, ma alcuna fiata esti curabili et kisti suni li singni: quandu si movi tuctu stachi supra li ganbi di ananti, pocu movi killi di arretu et plicali et geptasi in terra. %2. Et kistu adiveni a lu grandi budellu, lu quali esti sulu ki no&Kn&k si aiu&Kn&kgi cu&Km&k altru, et inperzò quandu anda kissu budellu rivultatu fachi sonu p&Ker&k lu ventri chi esti ricoltu et no&Kn&k poti rispirari, né poti giptari lu chivu ki chi est inburzatu. %3. Et esti infirmitati di subitu mortali et diveni quandu mania oriu multu oy multa erba oy bivi multa aiqua, ca per lu sup&Ker&kchu lu budellu prindi volta et si esti inp&Kre&kssu lu fundamentu e sya ge&tatu cussì: dàli a biviri assa fetida et vinu dulchi et siali factu cristeri, factu di nitru, di canigla, di oglu cu&Km&k sali et oriu, e si la ventri si li disolvi sirrà sanu. %% [I.12] Duluri di ficatu .xj. Duluri di ficatu #.xj.@ %1. Duluri di ficatu esti quandu si rivolta guardandusi lu locu ubi si doli, et avi la bucca disiccata et la lingua, et geptasi in terra no&Kn&k supra lu locu dulenti et spissu si leva. %2. Sia copertu beni et minatu et fricatu cu&Km&k vinu et oglu, biba aiqua calda cu&Km&k nitru, ma lu nitru no&Kn&k omni iornu, et juvali si la erba polifoliu sia cocta cu&Km&k vinu, et datuchi lu brodu a biviri oy per la bucca oy per la nasca dricta. %3. Ancora, prindi iricos bullita cum vino timpiratu unc&Ki&k #xviij@ et mictichila p&Ker&k la bucca. %4. Ancora, la erba polomonio pistata et miscata cum vinu et culatu sia missu per la bucca; kista erba nassi i. lloqui acq&Ku&kosi, simigla a la nipitella et avi gravusu oduri. %5. Ancora, prindi la pulcara pistata cum vinu et oglu miscata et mictichila per la bucca, et lu oriu k'illu mania sia vagnatu cu&Km&k aiq&Ku&ka calida. %% [I.13] Quandu gepta lu ficatu per chivy per li nascki .xij. Quandu gepta lu ficatu p&Ker&k chivy per li nascki #.xij.@ %1. Quandu jecta lu chivu per li naski et pe&Kr&k la bucca esti forti a ccurarisi, lu remediu esti kistu: prindi aiqua calda et falli lu bagnu ordinatamenti, et mictili la manu i. llu fundamentu et tragi lu fumeri quantu poy, e squalla lu nitru cu&Km&k aiqua calida et dachila p&Ker&k la nasca, et bagnali lu skinu et li spali cum aiqua calda et no&Kn&k di toccki frida, mangi la erba virdi oy oriu coctu oy farina di oriu &Kcon&ktinuu. %2. Ancora prindi aiqua calda, vinu, oglu et nitru et mectichila per li nascki, lu so stari sia in locu caldu et ubi sia unbra. %3. Ancora, lu stercu di lu homu et la urina a fuligini misca et dachilu p&Ker&k la bucca. %% [I.14] Larennussi .xiij. Laren&Kn&kussi #.xiij.@ %1. Di li anticori, ecciamdiu di li granduli, dictu vermi stay in lu pectu di lu cavallu apressu lu cori. %2. Intantu ki alcuna fiata, per li humuri discursi a la fini a li ganbi, co&Kn&kvertinusi in postema, ca esti assay vichina a lu cori est contrariu continuamenti; et si no&Kn&k si cura sì tostamenti, a lu cavallu pacienti lu cori li purria nuchiri; e lu diri di la postema et quandu esti di anticori, infirmitati si dichi anticori. %% [I.15] %1. A rimpresi di li cavalli aveni per sicca provenda, %2. , zoè prindi la radicata di cucumaru salvaiu, et tragindi lu sucu, et mictichi tantu vinu odoriferu, zo e&Kst&k unc&Ki&k #.xxvij.@, oglu unc&Ki&k #.ix.@ et nitru drami #.viij.@ et fazindi cristeri. %% <[I.16] Di arrivatura oy flusu di ventri .xvj.> %1. A fluxu di ventri et corrupcioni di lu corpu , bagnalu cum achitu et miscalu cu&Km&k pagla di furmentu et miscachi simenza di nasturciu et caliyalu in la tegula et jeptachilu cum aiqua in la bucca a ppocu a ppocu, et no&· li dari cosi siki et in l'aqua ki bivi mectichi di lu stincu taglatu oy di lu ti&Kn&knirumi di lu ru&ectu &Cet&c non multi ca non stringiria multu et fallu andari pocu. %% [I.17] Lu cavallu distinpiratu oy disintoria <.xvij.> Lu cavallu distinpiratu oy disintoria #<.xvij.>@ %1. Lu cavallu distinperatu oy a disinteria p&Ker&kvenutu, si esti vitranu, si cura in kistu modu: %2. cochi la scorcha di lu granatu in lu achitu et aqua, #<...>@ in forma di pigloli di la galla pistata cu&Km&k achitu misitata, dàli kissi pigloli et di la predicta aiqua di li granati et dàli frumentu stringunli stricatu cum li manu. %% [I.18] Quandu gecta sangu per lu fundamentu .xvj. Quandu gecta sangu p&Ker&k lu fundamentu #.xvj.@ %1. Quandu jecta sangu per lu fundame&Kn&ktu, divi essiri sagnatu di lu palataru; et bagnalu cum radichi di affodilli pistati et miscati cu&Km&k vinu dulchi quantu tri pu&Kn&kgni et no&Kn&k sia multu liquidu. %2. Poi prindi farina di furmentu cu&Km&k sunza porchina et tan&o et cochili multi in aqua, et gectachila per la bucca et falu andari assay, et di kissa aiqua vagna la erba et lu oriu et guardalu kì no&Kn&k arrifridi. %3. Et quandu essi lu sangu di la nasca, vagnali lu capu cu&Km&k aiqua frida &Cet&c cum sali minutu. %% [I.19] Lu cavallu infuxu .xvij. Lu cavallu infuxu #.xvij.@ %1. Lu cavallu infusu est perzò per fatigacioni et grandi travaglu et mania l'oriu cussì caldu et plui ki soli; oy quandu ccussì fatigatu et caldu, senza nullu riposu bivi et quillu oriu oy killu biviri esti indigestibili, et disturi in l'arteri di li ganbi, et la urina fachi cum pena et quandu si jecta no&Kn&k si poti livari, ma [e] tantu mania et respira caldu. %2. Sia sagnatu in lu me&Kn&kzu di li ganbi, oy dintru oy di fori; et quandu sirrà issutu assay sangu, poi agi alumi arsa et pistata, et mictichila supra la sagnia et cessirà di curriri, poi prindi aiqua frida parti #x@ et achitu parti dui et bangna&dilu lu sequenti jornu, sanguinalu di li pedi di arretu et bagnali lu sckinali in li ancki. %3. Multi in lu principiu li danu achitu cum sali, et no&Kn&k mangi oriu infini a li #.xiiij.@ jornu et dàli erba virdi ki la mangi et falu andari omni jornu in lu suli et sia untatu di oglu miscatu cu&Km&k achitu et parali li pedi ka istentanu. %4. Avi ancora altri singni quandu adveni per multu maniari di oriu oy quandu esti p&Ker&k biviri, ca si esti p&Ker&k biviri trema et la pelli irrigidissi, et killa ki esti per multu ma&Kn&kiari di oriu si mutanu li ungni; ma intranbu si curanu in kistu modu: %5. multu li dà a biviri nitru quandu la infunditura disindi di li pedi c'arriva a mutari la unga ligeramenti et mictichi lu sucu di la solisequiam in li nascky, et lu cavallu no&Kn&k sir&Kr&kà may in la prima buntati et si esti di maniari di furmentu divilu sangna&Kr&ki. %6. Ma alcuni dichinu ki lu cavallu infusu non si divi sangnari ma pu&garisi p&Ker&k cristeri, zo est primu &di canigla et nitru parti octu et oglu unc&Kia&k una et aqua quantu basta et mictichili p&Ker&k cristeri, et fa' untari la manu di unu citellu cu&Km&k oglu et mictila in lu fundamentu et traya lu fumeri quantu poti, et no&Kn&k micta la manu multu intra; et si per forza poti cur&Kr&kiri esti utili multu et giri a llocu muntuosu, et quandu pari essiri sanu, minalu i. llocu ki si invulti adasatamenti. %% [I.20] Quandu lu cavallu est a la furragina <.xx.> Quandu lu cavallu est a la fur&Kr&kagi&Kn&ka #<.xx.>@ %1. Quandu lu cavallu divi essiri in la firragina sia sangnatu di lu pectu et no&Kn&k li dari oriu fini ad jorni #.vij.@ et dàli a rrudiri una petra grossa di sali, azokì lli denti no&Kn&k si alliganu di lu fridu di la erba. %% [I.21] A ffarilu ingrassari <.xxj.> A ffarilu ingrassari #<.xxj.>@ %1. A ffarilu ingrassari prindi oriu thumanu #.iij.@ , et di favi et orobiu thumanu me&za , et furmentu thumanu una , et di chichiri thumanu menza , et bangnali tucti cu&Km&k aiq&Ku&ka di moli no&Kn&k m&Ku&klta et miscachi castagni disiccati et mu&Kn&kdati et fructu mag&Kn&k& et meli et tucti &pastati cum bonu vinu comu pasta ki la poza lu cavallu beni maniari, et dachila a maniari et dàli sempri di lu vinu cu&Km&k sali la p&Kro&kvenda arrusata. %% [I.22] A lu cavallu magru senza manifesta causa .xx. A lu cavallu magru senza manifesta causa #.xx.@ %1. Lu cavallu magru senza magnifesta causa divi aviri bivenda di vinu, oglu et mirra pisu di tri dinari, et pipi pistatu grana #.xx.@ di blancu oy ruta, et bugliti cum vinu forti, gectachilu per la bucca; lu vinu sia quartuzu menzu et lu oglu unu goctu pichulu. %2. Kissa magriza aveni oy per fridu oy kì no&Kn&k poti maniari. %3. Dàli sangu di porcu cu&Km&k vinu bonu miscatu per la bucca. %4. Alcuni prindinu li chipulli et simenza di aruca et, miscati, gectanuchila per la bucca, et est bonu vangnari l'archimisa cum bonu vinu, et si esti erba pichula dandili #@ o di furragina. %5. Si per travaglu amagrissi, prindi orobi blancu mundellu unu et pistali suctilimenti et bagnali in lu pugnu et gemella de vinu blancu et odoriferu, et lassanchilu p&Ker&k unu iornu, li dà lu t&Ker&kzu di lu mundellu anti ki biva et dàli minu oriu; et zo fa' fini a trenta jorni. %% [I.23] Li vivuli li quali suni di sagnari .xxj. Li vivuli,
  • quali suni di sagnari #.xxj.@ %1. Li vinuli,
  • quali suni di sangnarindi lu cavallu per li quali alcuni infirmitati plui ligerame&Kn&kti sun&Kn&ku curati, sunu in primi di lu palataru per unflacioni oy mali di bucca, si avi multu sangu oy altri amuri sup&Ker&kchi in lu corpu, zo must&Kr&ka p&Ker&k lu raspari ki si fachi grandi, inclinandu lu capu e li aurichi, oy discendi et gecta li ganbi di avanti in altru modu ki soli et avi li ochi turbati et inpa&Kn&kgati et gectandi , scaccia oy dormi in la maniatura spissamenti oy pissandu oy lu gecti per lu fundamentu, divi essiri sangnatu di la vina te&Kr&kciana oy quarta di li furki di lu palataru. %2. Et si killa [ki] esti pressu lu scagluni esti gravusu a stangnarila, et tucti killi infirmitati ki suni per multu maniari oy per crudi indigesti si an&Kn&ku a curari per la sangnia di li ganbi e di li ginochi, ca la natura di li besti est frida, per li chivi fridi et crudi sup&Kr&kavenili frebi et per la sangnia esti sicursu. %3. Et si lu cavallu esti sanu divisi guardari p&Ker&k kì ca &Kn&k& sia sangnatu, inpero kì per la sangnia multu s'indibilissi lu nervu ki est sucta la vi&Kn&ka et q&Kua&kn&Kdu&k senza bisongnu oy di altru locu e&Kst&k sangnatu, e&Kst&k li accaxuni di infirmitati, et inperzò si lu mali esti in lu capu lu sangnari divi essiri di li vini oy di lu palataru oy di lu capu et cussì di tucti li altri menbri. %4. Si aveni ki alcuna volta li vini sunu multu suctili, maiurimenti in li menbri sinestri oy li parti lati, ki la sangnia fachi unflazuni i. lli spali et curasi cussì: prindi et fali unsioni et inplastu molificativu. %5. Remediu sia factu lu coluri. %% [I.24] Lu stagnari di lu sangu .xxij. Lu stagnari di lu sangu #.xxij.@ %1. I. llu stagnari lu sangu prindi inchensu dui parti et la &Kter&kcia parti di aloy et, facti pulviri, misita cum blanki di ova, et agi pedi di lepru taglati minuti et misitali tucti et mictili supra di la vina oy la firita. %2. Ancora, lu giglu pistatu cum calchina et cu&Km&k granelli di la rachina pistati et misi supra. %3. Ancora, lu fumeri di lu cavallu miscatu cu&Km&k crita et achitu forti et misu supra, et sachi ki li sup&Kra&kdicti midichini divinu stari sup&Kra&k la plaga et no&Kn&k mossi infini a li tri jorni. %% [I.25] Polimonatu <.xxv.> Polimonatu #<.xxv.>@ %1. Poni lu orobiu i. ll'aqua, vantinandulu di nocti e di jornu, et di kissa aqua li dà a biviri tepida. %2. Ancora, sicca lu orobiu et machinalu et misitalu cum oriu, et dàlu a maniari. %3. Et in p&Kri&kmu esti bonu ki si fachi kista bivenda: prindi lacti di crapa no&Kn&k agru et sucu di oriu, miscali et tepidi mictichili per la bucca cum cornu infini ki sianu secti jorni. %4. Ancora, prindi smirna, &libanu, canella et, pistati beni insenbli cum vinu et meli, mictichili per la bucca. %5. Ancora prindi croci unc&Ki&k #.ij.@, yreos pistati unc&Ki&k #.vj.@, pipi unc&Ki&k #.vj.@, meli unc&Ki&k #.iiij.@, pasuli senza arilli et garofali unc&Ki&k #.ij.@ et pini mu&Kn&kdati unc&Ki&k #.iij.@, et tucti pistati et chirnuti fandi unu cu&fectu insenbli et mictilu in unc&Ki&k dui di vinu veteri et squaglalu et danchilu p&Ker&k la bucca cum lu cornu. %6. Ancora, prindi passuli blanki livri #.vj.@, bonu meli l&vri dui, grana di lauru sicki unc&Ki&k #.ij.@, maiurana unci #.iiij.@, riganu unc&Kia&k una, sunza vecha et assa&i liv&Kr&ki #.v@., agli testi #.ix.@, et li cosi sicki pista e li umidi missita et fandi colliria, zo esti missitali tucti et poy fandi kissa midichina tri parti, et dàla a lu cavallu in tri jorni et mictichili vinu tepidu. %7. Ancora, meli, pipi, resina cu&Km&k scorcia di arboru di aqua et buglila cu&Km&k vinu et mictichila per la buc&a in tri jorni, et chivalu cu&Km&k erba virdi et falu invultari spissu. %8. Kista infirmitati, si esti beni curata, muta in p&Kri&kmu li singni. %% [I.26] Lu cavallu assimatu oy pulziu .xx Lu cavallu assimatu oy pulziu #.xx@ %1. Lu cavallu assimatu oy pultru kisti singni avi: lu suspirari gravusu et inflandi li nascki e li &anki. %2. Divili dari cosi caldi a maniari, et chichiri vagnati oy ory oy agina; et quandu lu voy abivirari, misca la farina cum aqua et dàli draganti squagliatu cum dulchi et mictichi canigla pocu. %3. Ancora, &chi& unu cazunellu et micti lu sangu in la bucca di lu cavallu ki lu prinda, et mictichi &minu nigru cochari #iij@ et miscati cu&Km&k vinu danchi p&Ker&k la bucca, oy prindi la rosa marina et pistala, et sulfari et pistali cu&Km&k vinu et meli, et culati mectichili p&Ker&k la bucca oy p&Ker&k la nasca sinistra et esti plui utili. %% [I.27] La epylencia xxv. La epylencia #xxv.@ %1. La epilencia adveni per grandi caldu di suli oy p&Ker&k grandi ismisurata travagla, et cadi di subitu comu malfirutu et actrocta li pedi et la bucca discendi et pari ki mora. %2. Fachi in la bucca scuma et alcuni no ndi cadinu, ma standu tremanu lu capu et tucta la persuni, et andanu et no&Kn&k si sentinu nè vidinussi si l'omu li veni di supra, et isguardanu la pruvenda et no& la manianu. %3. Adveni ancora quandu manianu oriu nuvellu oy di supra abundancia di sangu. %4. Sia sagnatu di la vina di li templi et dàli kista bivenda: prindi castoriu unc&Kia&k #<.j.>@ et squaglalu cum aqua frida et lu so fumu micti sucta lu capu di lu cavallu ki richipa lu fumu per la nasca, ungalu in li te&Km&kpli et in la frunti et supra lu capu, tenilu intra et no&Kn&k si rifridi, cadiria, stecanu zoè. %% [I.28] Lu cavallu annuyatu .xxvj. Lu cavallu an&Kn&kuyatu #.xxvj.@ %1. Lu cavallu anuyatu, zoè arrabiatu, avi kisti singni: la pelli esti disiccata comu lu cavallu ki avi chimoyra, et grida et muccica et curri supra lu homu. %2. Adveni per multu caluri et suli. %3. In primi sia curatu cum sucu di cucumaru salvayu nitru, et incontinenti ki incomenza kissa infirmitati li fussiru livati li cugluni, cissiria kissu mali. %% [I.29] Lu cavallu infistitu .xxvij. Lu cavallu infistitu #.xxvij.@ %1. Lu cavallu infistitu avi kisti singni: vacti multu la ventri, sta tristu, sudali lu capu &Cet&c non poti andari, et constrictu anda& vai tortu et pari ki vogla cadiri, suda in la ventri et unflanuli li spali et subitu cadi et no&Kn&k si poti beni livari et no&Kn&k poti pissari et supravenichi passimu. %2. Et zo aveni quandu la colera si parnuza supra artaria di lu cori; et qua&Kn&kdu lu mali veni inpruntra&Kn&kdu no&Kn&k poti canpari. %3. Misitati, sianu gictati per la bucca sq&Kue&klla oy rosa marina oy aristologia, grana di lauru oy chiminu oy omni altri bivendi caldi, li duna et chivali di chivi siccki et coperilu beni, lu ventri et lu pectu ungi cum oglu et sulfaru, stay i. llocu mu&Kn&kdu et sianu&Kn&kchi erbi odoriferi, comu suni frundi lauru oy di murtilla oy altri simili. %% [I.30] lefancia <.xxx.> &lefancia #<.xxx.>@ %1. &a &lenfancia quandu aveni i llu cavallu li vini da lu capu si unflanu et stanu stisi. %2. Et cussì in la fachi et li nascki confuli et gectandi homuri comu scuma et sanguinusu, e sbacti li anki et flantu per li nascki e sforzassi di maniari et no&Kn&k poti biviri. %3. Ma prindi a ppocu a ppocu et avi runpimentu per tuctu lu corpu et plui in li extremitati, e li labra e l'aurichi li stanu caduti, et la lingua pari ki si lla ma&Kn&kgi et si lli esti tracta di fori pari comu no&Kn&k fussi lingua et sta blanca, in la quali infirmitati no&Kn&k chi est nixunu rimediu. %% [I.31] La discurcioni oy sturchitura di collu. . La discurcioni oy sturchitura di collu #@ %1. &a distrucioni oy turchitura di lu collu esti quandu lu ossu di lu collu si movi per alcunu aviniri oy scoppu oy isfurzamentu. %2. Micti lu cavallu in terra et siali misa di sucta una tabula longa quantu issu et ki sia lata, et missu lu isckinu et ligati li pedi, et lu collu li va dirizandu et agravandulu ki lu adirizi, et li ossi si li allonganu i. lloru p&Kro&kpriu locu et poy, cu&Km&k tabulecti actornu misi, lu ligki infaxandalu fortimenti et siccurrilu a lu linu ki non si macagni. %3. Et quandu ip&Ks&ku parrà stari beni, staya in lu suli et ungilu cu&Km&k oglu et vinu et mictichi kistu inplastu: prindi inchensu, oleri, mastica, opoponaco, siturni, et tucti cumunimenti pistati et misitati fachitili squaglari in unu pingnatu, et caldu qua&Kn&ktu si poti sustiniri mictichilu supra. %% [I.32] La rungna .xxx. La rungna #.xxx.@ %1. La rungna si fachi a lu cavallu per scursioni di chimoyra facta intra la pelli di amuri sup&Ker&kchi et corructi, et fachisi i. llu collu, i. llu pectu et i. lli pedi. %2. Poy ki esti beni ixuta et incumenza a giptari amuri di currict&oni, sangnalu et fali quisti uncioni: prindi lu marrubiu et pistalu cum oglu et buglilu, et ungi lu mali intandu q&Kua&kndu sirrà di caldu kissu inguentu. %3. Ancora, prindi nitru, sulfaru et grana di lauru et auru pingue&Kn&ktu tucti miscati et pistati cum catarana, et ungi lu mali. %4. Ancora, prindi la risina, chira et fuligini et auru pume&Kn&ktu russu, tucti miscati usali. %5. Ancora prindi oglu comuni, meli et sulfaru, oglu di lauru &Cet&c catarana miscati, ungi quandu est caldu kistu unguentu et in lu &Kter&kciu iornu lava cu&Km&k sapuni lu mali et cum aiqua calda, et si si pila fuligini di furnu cum aiqua, et frica la pelli di lu mali. %6. Assai ancora a la ru&Kn&kgna in li curata oy vetera, prindi radichi di nuchi, et scorchala, et lapacciu, et pistali insembuli et mictichi la sunza di lu porcu &Cet&c catarana et achitu forti, et scalfalu qua&Kn&ktu poy sustiniri et ungi, e kistu esti octimu. %7. Ancora la feza di lu vinu et gi&gra bully et ungi, et a li #.ij.@ jorni lu lava et poy ungi fini ki sia curatu. %8. Ancora prindi lu stercu di lu cani et miscalu cum orina di homu et sali et fuligini et oglu di lauru in una pingnata, et bullilu beni et ungi quando esti caldu. %9. Et sachi ka lu in principiu di lu mali no&Kn&k si divi sangnari, ma poy si e&Kst&k di sangnari in lu collu sia sangnatu &Cet&c cussì di la cuda oy di li ganbi. %10. Ancora micti pichi liquida, et asfa&tum, et agriostafida et &assiomondi, sunza, et bullanu quantu la manu lu poti sustiniri et ungi. %11. Ancora prindi lu sulfaru et la pichi liquida et oliu et miscali, et bugluti tepidi ungi in lu suli. %12. Ancora prindi oglu di lauru liv&a una et argentu vivu pisu t&Ka&kr&Kì&k #.v.@ et achitu et oglu miscati, ungi in lu suli. %13. Ancora la radichi di lu cucumaru salvaiu et sulfaru et lassiomoda et agriostafida, pichi liquida et oglu di pini, amerga e buglinu fini c'à& factu scuma, e tepidu ungi tuctu lu mali et poy dechi jorni prindi tucta et ungi. %% [I.33] Li unfflacciuni facti comu pustelli .xxxj. Li unfflacciuni facti comu pustelli #.xxxj.@ %1. Li unflacioni facti comu pustulli si suni in locu duru sianu livati cum ferru oy cochiri cum ferru comu meglu purrà, et si suni in loq&Kui&k carnusi no.li taglari né cochiri, ma prindi la chima di lu ruvectu et pistalu et buglilu cum achitu, et ligali fini ki disunflanu. %2. Esti ancora unguentu simili a zò comu p&Ker&k la plaga facta di li api salvaggi, la quali si chama antidonus. %% [I.34] Si supraveni allu cavallu .xxxij. Si supraveni allu cavallu #.xxxij.@ %1. Di lu vermi supra li nervi a lu cavallu fanusi li pustilli in la bucca, et in primu divili cochiri cu&Km&k ferru et mictichi sup&Kr&ka chira. %2. Kissa infirmitati si inco&Km&kmenza in lu pectu oy in li cossi, apressu li cogluni, et dissindi in li ganbi et fali unflari et fanusi&Kn&kchi attornu comu carnu&Kn&kchi ki si runpinu di loru mide&Km&kmi, et criasi di mali homuri. %3. Sia sa&Kn&kgnatu di la vina di lu collu et di lu pectu oy di li cossi, da l'una parti et da l'aut&Kra&k fini ki lu cavallu di zo indibilisci. %4. Et poy li micti li lacci in lu pectu, minanduli comu esti usatu di dui in dui jorni, annanzi lu minari sia cavalcatu unu pocu et no&Kn&k passa erba et staya nocti et jornu in locu friscu. %5. Et si per li predicti curi no&Kn&k fussi guaritu, sia livatu da capu lu vermi oy di li coxi oy di lu pectu, zo esti: fendi la pelli per longu et sia tractu l& vermi p&Ker&kfectamenti comu conveni. %6. Poy cura la plaga comu li altri firiti et in lu pectu sia misu pan&Kn&ku ki llu difenda di lu ventu. %7. Et a pputirisi plui tostu suldari, prindi la calchina viva et meli et squaglatu et inpastatu fandi una guastella, et mictila supra li carbuni et cochili ki si ndi poza fari pulviri, et pulvirigialu et micti in kissa plaga finkì sia suldata, et si no&Kn&k guarissi, perzò ancora poy usari quista: prindi la pulviri di lu risilgaru et finduta la pelli mictila sup&Kra&k lu vermi et sachi ka lu risilgaru rudi comu focu in li novi jorni, et poi ki esti rusu tuctu cura la plaga comu esti dictu di supra, et micti supra lu risilgaru burru p&Ker&k mitigari la arsura. %8. Et si perzò no&Kn&k fussi guarutu, poy cu&Km&k ferru ritu&Kn&kdu, dictu bulzuni, cochi li plagki ki an&Kn&ku facti li dicti carbu&Kn&kcki. %9. Poy mictichi #<…>@, pulvirizanchi, la calchina dui volti, lu vermi et guaruti tucti li cuchituri, si la ganba rumani grossa, mictichi sangisuki. %10. Rassu in primu lu locu unflatu, et poi inpanstra la ganba cum cera inpastata cum achitu forti, et falu stari intru aqua frida et currenti om&Kn&ki jornu la ganba quantu esti la unflatura, lu matinu &Cet&c la sira, fini ki sia disunflata. %% [I.35] Lu vermi vulativu .. Lu vermi vulativu #..@ %1. Lu vermi vulativu si fachi quandu per li plagki stati di lu altru vermi si fan&Kn&ku alcuni buchi comu carbu&Kn&kki in lu capu et in altra parti et gecta p&Ker&k li nascki comu aqua alcuni amuri. %2. Sia sangnatu di li vini di intra&Km&kbu li tenpli, poy sia cavalcatu alcuna causa et misu i. llocu fridu per plui riposu, et si si converti in chimoyra, comu multi volti, sia curatu comu esti dictu in lu capitulu di la chimoyra. %% [I.36] Lu pasmu .. Lu pasmu #..@ %1. Lu pasmu, zo est infistitu, avi kisti singni: volvisi tuctu et non si poti moviri, la cuda tini stisa et pari ki li ganbi di arretu no&Kn&k si tengna in lu sckinu, lu collu stisu, li ochi rivolti et li nascki aperti, li ganki sirrati. %2. Mictilu in locu caldu, cupertu beni cum pan&Kn&ki, fali focu intornu kì si iscalfi et aia di lu fumu, et siali facta kista uncioni per tucta la persuna tri fiati lu jornu et sia stricatu beni fortimenti et no&Kn&k sia mosu di la stalla fini ki sia guarutu. %3. Prindi castroriu unc&Ki&k #.iiij.@, forbiu unc&Ki&k #.ij.@, udelli unc&Ki&k .#iij.@, pipi unc&Kia&k una, sunza di vulpi unc&Ki&k #.ij.@, op&ponacu unc&Ki&k #.iiij.@, assa fetida unc&Ki&k #.iij.@, armomacu unc&Ki&k #.vj.@, galbanu unc&Ki&k #.ij.@, nit&Kru&k unc&Ki&k #.v.@, asfonit&Kru&k unc&Ki&k .#ij.@, g&Kr&kana di laganu unc&Ki&k #.iiij.@, oglu chiprinu unc&Kia&k una, yreu sicu unc&Ki&k #.v.@, isopu unc&Ki&k #.iij.@, oglu cumuni multu vechu lirvi.#iiij.@, carpula &lsamu unc&Ki&k #.iij.@, oglu nardu et oglu di lauru lirva una, termintina lirvi #.ij.@, oglu di pichi lirva una, et pistati li erbi et miscati mictichi& in unu vassellu et buglili et ussa kissa unsioni et si no&Kn&k b&stassi untachi cum oglu chip&Kri&knu, et sia chivatu di om&Kn&ki chivu. %4. La sua privenda sia chichiri bangnati et orobiu et altri cosi caldi, biva aiqua calda et no&Kn&k sia coctu per nullu modu né sia postu in bagnu, et sachi ka kista infirmitati dura #.xl.@ jorni, poi si mustra essi& di guaririsi. %5. Ancora prindi la pulviri di lu inchensu blancu et pipi cum vinu vechu, et danchilu a biviri. %6. Ancora pista comunimenti beni cu&Km&k vinu caldu et meli, danchilu p&Ker&k la bucca. %% [I.37] La morfia .xxv. La morfia #.xxv.@ %1. La morfia avi kisti singni: lu cavallu stachi tuctu dissructu et jungi li pedi di ananti cum quilli di arretu. %2. Cochi lu perdictu in là intra di lu sckinu et di li anky tri virguli et regilu a&pisu et falli uncioni necessarii. %% [I.38] Duluri di rini et d'anki .xxxvj. Duluri di rini et d'anki #.xxxvj.@ %1. Duluri di rini et di anki avi quisti si&Kn&kgni: li cugluni li parinu plini, li ochi nigri, et no&Kn&k poti andari et avi li rini stisi. %2. Sia sangnatu di li inginagli et no&Kn&k mangi. %3. Prindi olibanu unc&Kia&k #.j.@, eregiono quarta parti di una unc&Kia&k et, pistati et miscati cum meli, danchila per la nascka et falu multi volti, et fa' omni jornu andari. %4. Et poy usa kista bivenda: prindi unu cazunellu et falu bugliri in la t&isina et cu&Km&k la aqua ubi lu bugli mictichi meli, et danchila per la bucca infini ki sani beni. %% [I.39] Si li nervi dolinu per fatiga .xxxvij. Si li nervi dolinu per fatiga #.xxxvij.@ %1. Si li nervi dolinu per la fatiga, prindi la farina di lu furmentu et calchina viva et cumunime&Kn&kti meli et pastali, et mectichila supra li nervi dule&Kn&kti et lu t&Ker&kciu jornu li solvi et bagnali cu&Km&k aqua bugliuta cum linusa et chulba, et in lu p&Kri&kmu lu sangni et poi li fa' kissa cura. %2. Si la cura esti a plinu utili a ctaglatura di nervi oy a mali d'intra, issi mala cura e&Kt&k canussirà per no&Kn&k cridiri ki sia altru. %3. Lu cavallu stendi lu pedi &Cet&c apriri no&Kn&k poti la bucca et stendi lu capu et cadi quandu anda, inperzò ki avi li nervi passimati et dissicati, et inperzò no&Kn&k poti canpari. %% [I.40] La postema ni li ganbi <.xl.> La postema ni li ganbi #<.xl.>@ %1. &a postema in li ganbi si genera. %2. Curala cum alumi et meli et si esti di ananti l'auricha, mectichili oglu et vinu forti et poy sucuparsitu miscatu cum oglu. %3. Ancora sucu di centaura miscatu cum vinu et mictichili in la auricha. %%[I.41] Octalmia est f&Kact&ka per bullictioni di sangui <.xlj.> Octalmia est facta per bullictioni di sangui #<.xlj.>@ %1. Optalmia esti facta p&Ker&k bullicioni di sangu oy p&Ker&k multu maniari. %2. Prindi et sangnalu di la vina qui esti in me&Kn&kzu la frunti et a li ochi, mecti lu sangu cum lacti et vangnadili per tri jorni, et si esti di reuma misca lu meli cum l'altepita et untali lu ochu, kista uncioni constringi la reuma. %% [I.42] %1. Si in lu ochu esti plagatu gecta aiqua grassa et umida, curalu cussì: agi la sponza vangnata di aiqua calda et mictichila supra et poy agi midulla di agnellu supra una marmori et fricala multu beni et cum zaffarana la micti a lu ochu et tinichi la manu per una hora, et si no&Kn&k ay mydulla di agnellu, agi sunza di oca et miscala cum midulla di mu&Kn&ktuni, et si esti chusu lu ochu ungilu, prindi calcanti me&Kn&kza drama et smirne drami dui, crocy unc&Kia&k #.j.@, midulla di muntuni unc&Kia&k #.j.@ et tucti pistati et mictichi bonu meli et ungi lu ochu; et kistu purga la plaga di lu ochu et si esti turbatu per la plaga oy di alcuna altra causa, bonu esti a ssagnarilu di la vina di la fachi, la quali dixindi di li ochi. %2. Et si e&Kst&k p& reuma et gecta aiqua umida, fa' llu emplast&Kr&ku viscusu dictu di supra et mictichilu a la frunti. %3. Ancora, kistu emplast&Kr&ku viscusu, altedia, &poponacu armoniacu, galla, pumu punicu et pistati miscati cum meli, &Cet&c usali; et si kistu inplastru no&Kn&k la ristringi, cochi in la vina di li templi ki dixindi da l'ochu et cota cissirà la lac&Kri&kma. %% [I.43] %1. Lu ochu ki avi alcuna blankiza et gecta alcunu amuri umidu: prindi la scorcha di lu granatu, et la galla balaus&i et frundi di murtilla a bugliri cum vinu; prindi dui sponzi et avichendali, scalfa in quilla aiqua cocta comu esti dictu et caldialu, et zo fa' dui volti lu jornu. %2. Ancora la plaga di l'ochu in la estati mictichi midulla di corvu assay et crocy unc&Ki&k #.iiij.@, et miscali pistati et mictichili. %3. Ancora prindi nitru suptilimenti pistatu et sali di t&Ker&kra comunimenti miscati, et gectachili a lu ochu blancu. %4. Ancora prindi pasta sicca di farina di oriu et arsa, et fandi pulviri, et sucu di finochu, et mictichi a la blankiza facta carni, pipi blancu, armoniacu, smirna, zafarana, ossu di sicha, opo&, balsamu ki basti, miscati, ungi lu ochu d'intra. %5. Ancora la lacherta ardi et fandi pulviri et mecti meli, et miscati insembli tucti in l'ochu. %6. Ancora tutia per lu blancu di l'ochu. Prindi olibanu masculinu, smirna russa, di chasquaduna unc&Ki&k dui, opiu, sucu di finochu, meli crudu, rosi sicki, pipi blancu et pipi longu, croca machinati di chasq&Kua&kduna unc&Kia&k una, sucu di bellara unc&Ki&k #.ij.@, nitru ki basti et mentrastu, et miscati fa' comu e&Kst&k dictu di sup&Kra&k. %7. Ancora ossu di sicha, *3smirna*/ et sali di terra, et miscati ungi cu&Km&k la pi&Kn&kna. %8. Ancora, sali, crocu et meli, ancora blanketu cum meli, ancora fluri di e di pastinata salvaya, et tracti lu sucu et ungi cu&Km&k la pin&Kn&ka. %9. Ancora, la chipulla mu&data et miscata cu&Km&k nitru, pistali beni et, tractu lu sucu, mictili in lu ochu, et sachi ki si isblankiza p&Kre&kdicta aveni a
  • muli, no&Kn&k sia facta perzò sang&Kni&ka ca inpyuirà. %10. Ancora prindi pan&Kn&ku di linu nectu et ardilu, et la sua chiniri chi micti. %% [I.44] Li vivuli .xl. Li vivuli #.xl.@ %1. Li v&vuli si fan&Kn&ku supta li templi p&Kre&kssu la massilla, ubi si &ungi lu collu a lu capu, et fannusi unflaziuni comu nuchi. %2. Scalfa lu achitu et va&Kn&kgna&Kn&kdi una sponza et caldiyali assay, ki si amoglanu; et poy tagla lu coyru et levandili tucti, et lava la plaga cu&Km&k achitu et Sali, e lu sec&Kun&kdu jornu lavala cu&Km&k aqua calida, et assucata beni mictichi farina di supra meli, et guarda no&Kn&k chi tuccari cu&Km&k manu, ki no&Kn&k si invineni. %% [I.45] Lu stranguigluni.. Lu stranguigluni #@ %1. Lu strangugluni <àvi> kisti singni: fanusi unflacioni in capu di lu canarozu et no&Kn&k poti agluctiri, et la lingua li unfla, et gecta lu chivu et spuma per la bucca. %2. Si la pustima si ru&pi di intra, gecta purata per la bucca. %3 Prindi intandu l'anitu cum vinu et gectachilu p&Ke&kr la nasca et per l'auricha, et frica lu palataru e li singuli suctani cum fortimenti. %% [I.46] Li scrufali <.xlvj.> Li scrufali #<.xlvj.>@ %1. Li scrufuli fanu quisti singni: gecta per la bucca comu aqua et riligati avi li gangki, ki no&Kn&k poti ma&Kn&kiari. %2. Prindi l'aiqua calda et bagnali, poy mictichi farina di orobu et nitru, et fandi implastru cu&Km&k aiqua calda et micti dui fiati lu jornu fini ca li scrufuli sianu ructi oy ki sianu molli beni, et poy li tagla et trayli, poy mictichi li fru&Kn&kdi di li ficu oy cucumaglu oy di marrubiu cum sali et, miscati cum vinu, micti di supra fini ki sana, micte&Kn&kduchi farina di orobu oy radichi di yreos cum meli, et azo kì no&Kn&k faza mictichi supra feza di oglu et pichi bugliti. %3. Ancora, prindi farina di oriu e trisina cum achitu, et mectichila. %4. Ancora spatuli unc&Ki&k #.vj.@, chira lirva una, oglu di spatula et fa' cum tucti li altri una uncioni, et ungi. %5. Ancora unc&Ki&k #.iiij@., di turmitina unc&Ki&k #.ij@., meli unc&Kia&k #.j.@, galbanu unc&Ki&k #.iiij.@, armomacu unc&Ki&k #.iiij.@, oglu cumuni lirvi #.ij.@, in la virnata lirvi tri, et tucti miscati fandi inguentu et curali, et si suni molli cochili di la parti di supta kindi pozanu purgari. %% [I.47] La squilinchia La squilinchia #@ %1. La squilinchia avi kisti singni: stringi li tenpli et tragi la lingua fora, lu capu teni infistitu et li ochi chusi, et stuppasili lu canarozu, &Cet&c non poti maniari et gecta scuma p&Ker&k la bucca; et esti infirmitati periculusa ad curarisi. %2. Untali lu capu, li templi et la lingua cum feli di boy, arrosia dulchi, aqua calda et scalfa lu canaroziu cum canigla et achitu cum pannu de linu; et trai lu canarozu in kistu modu: prindi pichi unc&Ki&k #.iij.@, colofonia unc&Kia&k #.j.@, buglili cum achitu et ungi lu canarozu, et mictichi supra alumi et si discurri intra tucti cola ligeramenti, et si voli maniari, dàli erba virdi, et sagnalu di lu palataru et no&Kn&k agravari lu fer&Kr&ku multu, ca no&Kn&k si porria lu sangu stangnari, et aiqua calida a biviri. %% [I.48] < Di plaga facta in la bucca .xlviij.> < Di plaga facta in la bucca #.xlviij.@> %1. La plaga facta in la bucca oy in lu canarozu : prindi scorchi sicki di granatu et pistati fandi pulviri, et tragi la lingua et lavandula, stricandula beni poy cum vinu forti li lava la bucca, et cussì poy fari di li frundi di lu oglastru. %% [I.49] Lu mali di la bucca <.xlviiij> Lu mali di la bucca #<.xlviiij>@ %1. Lu mali di la bucca comu e&Kst&k dictu cura. %% [I.50] Lu chelzu .L. Lu chelzu #.L.@ %1. Lu polipu ki fachi in li nascki pari essiri simili a lu chellzu et esti multu nochivili, ca stappa li nascky et lu sospiratu fet& et tuctu si ndi assuctigla. %2. Quandu appari, tuctu oy parti, divi essiri tagliatu et misuchi nipitella cruda. %3. Ancora calchi miscata cum achitu a modu di inguentu. %4. Ancora feza di oglu miscata cum aristologia. %5. Quandu esti facta plui intra la nasca esti gravusa, et alcuni cum crockecti di ferru lu traginu et curanu comu e&Kst&k dictu di supra. %%[I.51] Conplitu est lu primu libru di kista opera. %% [Rubrica II] % #j@ Di spallatura #ij@ Di lu chelzu #iij@ Di li falchi #iiij@ Di la graviza di lu pectu #v@ Di li magagni di li ganbi #vj@ Di li yardi #vij@ Di li spavani #viij@ Di la curba #viiij@ Di li sclunelli #x@ Di li supraossa #xj@ Di li galli #xij@ Di li grappi #xiij@ Di li cripazi #xiiij@ Di li sturtiglati #xv@ Di li unflacioni di li ganbi #xvj@ Di la furma <#xvja@ Quandu la furma> #xvij@ Di li cripazi traversi #xviij@ Di lu gra&Kn&kcu #xviiij@ Di la fistula <#xviiija@ Si la fistula aveni per antiqua plaga> #xx@ Di lu punciunisi #xxj@ Di tucti mali di ungli #xxij@ Di la sita <#xxijbis@ Supraposta supra l'ungla> #xxiij@ Di lu dissulari #xxiiij@ Di lu mutari di li ungli # @ %% [II.1] La ispalatura .j. La ispalatura #.j.@ %1. [Di] La spallatura advieni oy per calchi forti oy per stramazari in vacanti. %2. Fali una stillecta in la spalla sucta lu mali #iiij@ digita et poy chi fa' lu stritturi cussì: prindi pichi franca et greca, olibanu, mastica et pocu di sangu draguni et tanta sia la pichi franca quantu tucti li altri cosi, et pulvirizati et la pichi isquaglata sianu tucti miscati et facti unplastru caldu quantu si poti sustiniri, sia misu et inplastatu sopra la spallatura, ki lighi et ritengna solda la ispalla fini ki solda beni, et poy micti di supra stuppa assay minuta taglata. %3. Ancora est utili a &Km&kmectirichi laczi in cruchi, minati om&Kn&ki jornu comu conveni. %4. Ancora sianuchi facti altri virgi p&Ker&k longu et traversu convinivilimen&Ken&kti cum ferri caldi, et coctu cussì purghirà di tucti so mali. %% [II.2] A mali di lu chelzu in omni locu .ij. A mali di lu chelzu in omni locu #.ij.@ %1. Lu mali di lu chelzu in om&Kn&ki locu dilap&a di lu cavallu et fachisi comu carni plina di sangu supra lu coyru. %2. Prindi et tagla fini a li radicati scalt&amenti, si est i. llocu carnusu, et sia cum ferri ritundi coctu beni fini a li radicati; et si est i .llocu nervusu, tagla lu coyru et discho&Kr&kchatu alcuna causa, mictichi lu risilgaru pulvirizatu tantu ki lu mangi tuctu beni, et poy li micti stuppa intra la plaga cum blancu di ovu et cussì la muti fini a li tri jorni et poy, p&Ker&k suldari la plaga, prindi calchina viva et altru tantu meli et inpastati sia facta una guastella et supra la braxa cocta et facta pulviri. %3. Comu est dictu supra in lu capitulu di lu vermi, curala lavandu la plaga cum vinu forti &Cet&c caldu, poy cu&Km&k la stuppa et cu&Km&k kissa pulviri invultata la muta dui volti lu iornu et poy la cura comu li altri plagki; et in difectu di lu risilcaru, prindi calchina drami #.iiij.@, et tantu tartaru et virdirami drami #.ij.@, et ta&Kn&ktu di auru pumentu, et tucti pulvirizati beni, et sia poy misa kista pulviri in la plaga fini a li tri oy a li #.iiij.@ volti, fini ki sia russu tuctu, fini a li radicati et sia in primu lavata cum achitu; kista pulviri est minu forti di lu risilgaru et illà ubi est kissu mali, poy curata, no&Kn&k chi naxi pilu. %% [II.3] Lu mali di li falchi .iij. Lu mali di li falchi #.iij.@ %1. Lu mali di li falchi aveni p&Ker&k scoppu oy firita di alcuna causa per ki richipi duluri et unflazuni. %2. In primu sia ubi esti lu mali oy ubi est la unflazuni, et poy prindi erba blanca, herba di ventu, branca ursina et li loru teniri, chi pistati cu&Km&k sunza vecha di porcu et bugluti tucti et misca&Kn&kchi un pocu di meli, et oglu et farina, et minati tucti insenbli beni caldi, et sia kistu inplastru misu sup&Kra&k lu mali cum peza ki li reya et mutisi tri volti lu jornu oy quatru. %3. Ancora lu sucu di li achi et tantu di chira quantu di sunza di po&Kr&kcu veteri et altru tantu di vinu blancu et oglu, et buglanu tucti beni minati insenbli et cum farina, et cocti caldi sianu misi in la unflaccioni cum peza ki li ritegna ligati. %4. Et si chi fussi plaga, sia curata comu li altri plagki cu&Km&k li curi di supra, et si fussi apistamata la unflazuni in lu plui locu baxu di lu mali da ubi si pocza sì beni disculari cum ferru pizutu et caldu, si chi cocha, et poy sia unta cum ungimi lu iornu dui volti, et si indurassi et fachisi supraosso siachi coctu cum ferru cum alcuni virgaturi. %% [II.4] La graviza di lu pectu .iiij. La graviza di lu pectu #.iiij.@ %1. La graviza di lu pectu adveni per multu sangu ricoltu et ànu datu in lu pectu per grandi fatiga oy scoppu oy troppu riposu. %2. Primu sia sangnatu di l'una parti et di l'aut&Kra&k di lu pectu et poy sianuli mi[n]si laczi sucta lu pectu, minanduli om&Kn&ki iornu dui volti, et portali fini a li #.xv.@ iorni et ritornirà in so primu bonu statu et no&Kn&k azoppikirà. %% [II.5] %% [II.6] Fanusi li jardi .v. Fanusi li jardi #.v.@ %1. Fanusi li jardi in li ganbi per gravusi et troppu affanni et per adastu multu caminari oy per tiniriza di menbri affannati multu tostu oy multu ingrassatu et ripusatu, poy subitamenti et arrifridatu, poy li amuri si coglinu et annudanusi specialimenti supra li nervi faticati. %2. Quandu quilla grandula parrà grossa comu nuchi sia cocta cum ferru caldu et poy chi sia misu stercu boinu friscu, miscatu cum oglu caldu una volta solamenti; actacatu lu cavallu cussì ki non chi poza cum la bucca tuccari, et sia guardatu di tuctarichi aiqua infini a li #.ix.@ jorni et poy, caduti li scorchi di la cochitura, sia misu in l'aiqua frida, cuprendusi li cuchituri tucti di l'aqua, et stianchi fini a menza t&Ker&kcia. %3. Et tractu di l'aq&Kua&k, sia pulviri di chinniri di filchi beni chirnuta misa per tucta la cuchitura, cussì similimenti sia factu in la sira fini ki li plagi sianu guariti. %% [II.7] Li spavani .vj. Li spavani #.vj.@ %1. Li spavani si fan&Kn&ku intornu li ganbi in lu garrectu di la parti dintru, li quali fan&Kn&ku unflacioni in la mastra vina, chamata funtanella, adiveni per tuctu comu li jardi. %2. Ad kissa unflazuni in primu la vina sia allazata di susu in la cossa, quilla ki va per menzu li spavani; et taglatu lu coyru di supra, la vina sia taglata et tractu tantu sangu fini ki per sì stangna; poy sianu cocti li spavani p&Ker&k longu et per traversu et siachi factu comu è dictu di li jardi. %% [II.8] La curba .vij. La curba #.vij.@ %1. La curba si fachi sup&Kr&ka lu garrectu et fachi duluri in lu nervu grandi, perkì si ndi unfla et adveni, comu è dictu di supra, di li supraossa, et è dicta curba, perzò ca lu nervu si ndi actrocta, inperzò ka kista infirmitati aveni comu li jardi p&Ker&k tuctu. %2. Sia curatu comu si curanu li dicti jardi, cum cuchituri et altri midichini, et li virgi di la cuchitura sianu facti sicundu lu pilu, perzò ki lu pilu li cropi et no&Kn&k parinu. %% [II.9] Li inspinelli .viij. Li inspinelli #.viij.@ %1. Li spinelli si fan&Kn&ku sucta lu garrectu into&Kr&knu la gi&Kn&ktura di l'una parti o di l'aut&Kr&ka oy di l'una sulamenti, et fanuchi unu dur&Kissimu&k supraossu grandi comu nuchilla, et adveni comu li jardi p&Ker&k fatiga. %2. Ancora inperzò ca di simili accaxuni #<…>@; inperzò cu&Km&k focu et cum li altri curi dicti di li jardi sia per tuctu curatu. %% [II.10] Supraossa .[i]x. Supraossa #.[i]x.@ %1. Supraossa si fan&Kn&ku in li ganbi oy per firuta oy p&Ker&k scoppu, et ingrossanu li nervi oy la ca&Kr&kni comu chi fussi alcuna grangula durissima sup&Kra&k li ossa. %2. In primu quilla carnositati sia taglata et beni rassa, poy prindi erba blanca et erba de ve&Kn&ktu, achi et branca ursina o lu loru tiniru, sia pistatu cum sunza vecha di porcu et cocti tucti beni caldi, et mictili supra la unflazuni oy carnusitati di ganbi oy di altru locu, ka su in primu lu locu di lu mali. %3. Et ancora vali a distrudiri la infirmitati, zo est la radicata consturchata di la malva et la radicata di lu giglu et di lu tassu di layra a divigla cum sunza pistata et beni cocti a modu di inplastru, et misi supra lu supraossu [ki] fricanduchilu spissu volti. %4. Ancora la chipulla cocta sana et casentula pistata et cu&Km&k oglu misitata, et cocti cussì caldi sianu misi sup&Kra&k lu supraossu; et si per vichiza chi rumanissi alcuna callusitati, carritichya cu&Km&k la&cepta, kì lu enplastru poza plui operari, stricanduchi pani cum sali beni, et poy prindi tantu di sali qua&tu di tartar&Kru&k pulverizatu et saliyatuchi di supra, poy cu&Km&k peza sia ligatu kì no &Kn&kdi caya et lassali fini a li tri jorni, et poy chi assuca beni et ungi di supra di burru oy altra ungimi. %5. Ancora rasu di supra lu supraossu, et prindi lu ovu, tantu coctu arrustutu supra li carbuni et mundatu di la scorcha caldissimu, et mictichilu supra, et sia ligatu strictamenti e staya fini a li tri jorni cussì, mutanduchi dui fiati lu iornu. %6. Ancora prindi lu stercu di la crapa cum farina di oriu et crita et fortissimu achitu, et inpastati tucti sianuchi misi di supra, et si perzò per antica duriza no&Kn&k passassi, l'ultimu remediu est ki sia coctu cum ferri. %% [II.11] Li galli .x. Li galli #.x.@ %1. Li galli naturalimenti si fan&Kn&ku apressu li pedi et intru li junti di li ganbi per la grandi caldiza di la stalla quandu li ganbi sunu vangnati, oy adveni per multu adastrulu mentri qui est juveni. %2. Primu, sia lu coyru taglatu et la galla stricatamenti cum ungna scaltiritamenti sia trapta, &oy taglatu lu coyru siachi misu risilgaru pulvirizatu, kì consumi quilla galla; poy sia curata la plaga comu è dictu di sup&Kr&ka. %3. Ancora, per plui sicuritati, sia lu cavallu [sia] ritinutu intru aqua frida currenti in fini a li ginochi, la matina et la sira p&Ker&k gra&Kn&kdi spaciu; poy ki indi ca mancanu, et tu li cochi per longu oy per traversu tuctu lu locu di li ganbi, et curalu comu è dictu di supra. %% [II.12] Li grappi .xj. Li grappi #.xj.@ %1. Li grappi si fan&Kn&ku intornu li junti di li pedi, ru&pendu lu coyru et taglandu la carni p&Ker&k lo&Kn&kgu oy per traversu; et gectanu multu fastiu fitenti comu aiqua cum grandi arduri et aveni per sup&Ker&kchi amuri dissindenti di li ganbi in li pedi. %2. Sia in primu factu culuri, ki si pili lu locu di lu mali beni: prindi calchina viva tri parti, et la quarta pimentu et, pulverizati beni, sianu misitati cu&Km&k aiqua calda et minanduli ki sianu caldi quantu poti sustiniri. %3. Micti kissu culuri supra per tuctu intornu lu pedi et lassachilu fini ca si pila per sì senza , et poy si lavi lu mali cu&Km&k aiqua beni; et pilatu ubi esti lu mali et lavatu cu&Km&k aiqua bugluta cum malvi, canigla et sivu , lingisi cum una peza intornu fini a lu matinu, poy fini a la sira. %4. Et poy fa' kistu inguentu: prindi sivu di muntuni et chira nova et tantu di risma cumunimenti et buglili misitanduli beni et factu unguentu, mictichi supra caldu alcuna cosa, et mutali dui volti lu jornu lavanduchi in primu cu&Km&k vinu forti caldu, et kistu fa' fini ki sia sanu et guardalu di aiqua et di tayu. %5. Et poy ki suni sani, tagla la vina ki è intra li cossi, comu è dictu di supra in lli spavani, tantu di lu cochiri quantu di li altri cosi comu &Kcon&kveni. %% [II.13] Li crappazi .xij. Li crappazi #.xij.@ %1. Li cripazi ki fan&Kn&ku intornu la ungla et gecta amuri comu aiqua fitenti et ardinu multu et runpinu lu coyru comu rungna, et adveni quandu ni crissinu in la stalla cu&Km&k li pedi bagnati et scaldanusili di lu fumeri caldu et crepanuli li bulesi. %2. In primu fali lu culuri supradictu et tucti li altri midichini di li grappi, salvu ki no&Kn&k si li taglanu li vini nè sianu cocti, ma poy ki est pilatu lu mali, ungilu cu kistu unguentu: prindi fuligini drami #.v.@ et virdirami drami tri et auru pume&Kn&ktu drama una et tantu di meli liquidu quantu di tucti, sianu cocti tantu ki sianu spis&i et factu unguentu siachi misu supra li crappazi caldu dui volti lu jornu, et sia guardatu di aiqua et lurdura. %3. Lava primu cum vinu forti et bonu et caldu li crippazi beni, prindi urina di citellu et strica fortimenti li crippazi. %4. Ancora li arangi oy li lumie et cocti beni, et poy cu&Km&k ip&Ks&ki st&Kri&kcanchi. %5. Ancora stia la sira et la matina p&Ker&k bonu spaciu intra aiqua salza fini a li ginochi, et sirrà guaritu. %% [II.14] Iscurchitura .xiij. Iscurchitura #.xiij.@ %1. Sturtiglatura aveni per isfurzamentu oy ki danu in bacanti li pedi essinu di lu locu li ginturi. %2. Fa' ki sianu adirizati sicundu lu statu di l'autru pedi [oy vintura], et poy fa' kisti stricturi: %3. prindi in primu achitu, canigla et sivu di muntuni et buglili et miscanduli ki sianu spissi, et poy caldi mictili supra lu mali ligati cum peza et mutisi lu iornu spissi volti, et altri unflazuni di li nervi sianu facti unguentu cu&Km&k chulba, limisa di chipulla sq&Kue&klla et di li altri cosi dicti in la cura di lu anticori, et sia misa supra la scurchatura. %4. Et a vulirilu adrizari, lu pedi contrariu li sia alzatu et tinutu susu et sia ligatu ki staia altu et ki per lu agravari, et ancora, cussì ligatu, sia mossu a fforza inpeto et cussì da sì mide&Km&kmi riturnirà in lu so locu. %5. Facti in primu li cosi mollificativi supra dicti et a lu poy sianu facti li cochituri nicissarii. %% [II.15] Unflaciuni .xv. Unflaciuni #.xv.@ %1. Unflaccioni di ganbi aveni per superchi amuri et maiurimenti quandu mania erba et in lu tempu di la primavera. %2. Sia primu la vina di li coxi unflati allazata et, taglatula, sia tratu sangu assay ki basti, et poy prindi crita blanca et pista cu&Km&k achitu forti et sali, misitanduli tucti comu unu unguentu, et di kissu inplastru supra lu mali et mutali dui volti lu iornu. %3. Ancora lu stercu di la capra stinpiratu cum achitu forti et cum altra tanta farina di oriu et f&Ka&kc&Kt&ku comu pasta, et inplasta tucta la ganba unflata, mutandula dui fiati lu iornu. %4. Ancora sianuchi misi per tuctu lu unflatu sangisuki assay, rasu in primu tuctu lu locu; &Cet&c si perzò no&Cn&c dissunflassiru, sianuchi cuchituri li quali conviniranu. %% [II.15] La furma .. La furma #..@ %1. &a furma si fachi intra la ungla et la curuna di li pedi, et fachi in primu una unflaccioni et una callositati di carni, la quali esti per scopu oy di pastura gravusa, et si no&Kn&k est curata daprimu p&Ker&k la vitraniza, poy esti lu mali crixutu intra di la ungla cum grandi affan&Kn&ku. %% [II.16a] Quandu la furma .xvj. Quandu la furma #.xvj.@ %1. Quandu la furma è nuvella sia curata per tuctu comu è dictu di supra di li supraossa, et sachi ka kista infirmitati nochi plui a lu andari ki alt&Kr&ka. %% [II.17] Cripazi traversi .xvij. Cripazi traversi #.xvij.@ %1. Cripacci traversi si fachinu per accaxuni di li altri cripacci facti in lu bulesi intornu la ungla per traversu. %2. In primu sia coctu in capu di li cripazi, ca p&Ker&k nulla altra midichina no&Kn&k si ponu beni curari, et cura li cuchituri comu dictu è di supra di li cuchituri. %% [II.18] Lu gancru .xviij. Lu gancru #.xviij.@ %1. Lu grancu si fachi intornu li junti di li pedi oy in altra parti et adveni per alcuna scuppatura et poy no&Kn&k esti curata, et di killu sangu corructu si ndi criya et per la plaga facta et no&Kn&k beni curata, ma per fistula oy aiqua si&Kn&kchi cocta adimurandu a guariri diveni in chanculu. %2. Prindi offrondili drami #.vij.@ di lu sucu et calchina viva dramj #.iiij.@ et auru pumentu pulverizatu drami #.ij.@, et tucti kissi cosi micti in una pingnata nova et sia cussì scuppata ki no&Kn&k exa fumu et mictila in braxi ki cocha tantu ki siccanu insenbla, si fazanu cussì ki si ndi poza fari pulviri et di kissa pulviri sia misu dui volti lu jornu in la plaga fini ki cadi lavandu. %3. In prima la plaga: et ccadutu , sia curata la plaga comu è dictu, tandu è mortificatu lu chanculu quandu la plaga unfla intornu. %4. Ancora lu stercu di l'omu pulverizatu et miscatu cum tartaru misitatu cum sali minutu, et micti susu. %5. Ancora a mortificari la c&rni prindi li agli, aulivi pistati cum pipi, piretru cum pocu sunza vecha di porcu, pistati insenbli sianu misi int&Kr&ka la plaga; et ligala beni stricta et mutalu dui volti lu jornu fini ki cadi, poy cura la plaga comu è dictu. %6. Sachi ca la pulveri di susu di li affrondili e&Kst&k plui forti ca tucti li altri, chista pulveri usa i. lla cura ubi suni multi nervi oy vini, ma i. lli locura no&Kn&k divi homo dubitari cochiri oy taglarili fini a lu fundu. %% [II.19] Fistula Fistula #@ %1. fistula in li plagi no&Kn&k beni curati per lu amuri ki chi rumani, ki rifachi la plaga et fachisi in fistula et poy si converti in chanculu. %% [II.19a] Si la fistula aveni di antica plaga .xix. Si la fistula aveni di antica plaga #.xix.@ %1. fistula adveni di antica plaga oy lu chanculu, solisi curari cum la pulviri di li affrondili miscanduchi auru pimentu tantu quantu ca&china viva, azò ki sia plui forti pulviri, et misitati cu&Km&k sucu di agli e di chipulli et di eburu comunime&Kn&kti sianu bugluti cum tantu meli squaglatu quantu tucti li altri cosi, et sianu tantu miscati ki si fazanu comu unu unguentu et tali inguentu sia misu a la plaga dui volti lu iornu a ssufficie&Kn&kcia, lavandu tuctavia la plaga cum achitu fortissimu. %2. Ancora prindisi auru pimentu, calchina viva et pulverizati miscali cu&Km&k sucu di piret&Kr&ku et cum atramente et cum tantu meli quantu lu sucu et tantu achitu fortissimu et, bugluti tucti unu pocu toctavia et facti comu unguentu, mictindi in la plaga dui volti lu iornu, lavandula primu cum achitu. %3. Sachi ki ancora kista pulviri è plui forti, prindi lu risilgaru pulverizatu cu&Km&k sputaza di homu inpastata et mictichila supra, et qu&Kan&kdu sirrà mortificata unflirà intornu &Cet&c est russa di intru et poykì esti mortificata la fistula oy chanculu, cura la plaga comu li altri plaghi di lu chanculu. %% [II.20] Lu punzunisi .xx. Lu pu&Kn&kzunisi #.xx.@ %1. Lu puinzunisi è mali ki si fachi in li bulesi di la ungla, ubi la carni viva si ajungi cu&Km&k la ungla, et fachisi alcuna volta in tucti li pedi et si no&Kn&k e&Kst&k curatu tostu di l'unu pedi va lu mali a li altri tucti, et zo aveni per la fomisitati di la stalla ki movi multi mali amuri, e plui aveni per multa aiqua oy tayu ubi stachi lu cavallu continuu et canuxisi kisti mali in la lingua quandu è magagnata et blanca. %2. Prindi et fali bona caniglata et spissi volti, azò ki lli ungli, ubi esti lu mali, sianu mollificati e pozanu essiri plui ligeramenti parati, et poy para la sola di lu pedi fina a lu vivu et ai bulesi cum la rusinecta tocta, tantu ki.di nexa sangu per putiri sbintari lu mali di l'unu latu et di l'autru, et poi cum ferru caldissimu chi sia purtusatu in li bulesi fini in lu fundu di l'una parti e di l'autra, et sia guardatu di aqua et di tayu et di fatigarilu; %3. et poy sia facta caniglata et beni calda sia misa supra lu pedi, ligata cum pan&Kn&ku, et sia mutata dui volti lu jornu, et no&Kn&k mangi erba, ma di altri cosi mangi pocu fini ki sia liberatu, et comu tostu sirrà sanu lu mali di li pedi, cussì tostu di si mide&Km&kmi sirrà guarita la lingua et suldati li plagki. %% [II.21] %% [II.22] La sita si fachi in la curuna .xxj. La sita si fachi in la curuna #.xxj.@ %1. Quista si fachi in la curuna di la ungla et avi li soy radicati in lu tinellu et fendi la ungla per longu oy per traversu et no&Kn&k solda per sì, yamay si no&Kn&k è curata ordinatam&Ken&kti et gectandu sangu et zoppicandu lu cavallu; et zo adveni p&Ker&k la fatiga gravusa ki avi lu pultru ananti ki agya rifurzata beni tucta la ungla, la quali perzò si aperi oy fendisi di lu so p&Kri&kncipiu et crixendu poy plui si difendi, et aveni cussì p&Ker&k lu essiri firratu troppu juveni, ananti ki la ungla sia beni rifirnata. %2. In primu cum la rusinecta sia allargata la sita fini a. li radicati, fini a lu vivu; poy agi una serpi et livatuli una manu di lu capu et di la cuda lu rumasuglu minuzatu sia misu cu&Km&k oglu assay intru di una pingnata, et bollili fini ki la carni sia disfacta e li ossa per loru sianu quasi sicki senza carni, et ki di lu oglu et di kissa carni isfacta si faza unguentu et di lu so unguentu caldu sia missu dui volti lu iornu sup&Kr&ka kissa plaga, fini ki sia mortificata et la ungla sia reducta in lu primu statu, et sia guardatu, fina ki sana, di aiqua oy di tayu et ki no&Kn&k mangi erba. %3. Ancora si poti cussì curari sicundu alcuni mastri: prindi et cu&Km&k la rusinecta li cherca li radicati, scaltiritamenti rusina&Kn&kdu, et poy cochi cum ferru caldu lu principiu e la fini di la sita, kì la ungla suldatamenti poza crixiri, et a mortificarila in lu principiu et tucta carni a distrudiri mictichi di la pulviri di li affrondili et di la polviri di lu risilgaru, et mortificata mictichi kistu ungue&Knt&ku: prindi pulviri di olibanu, di mastica misitati et cocti cum sivu di muntuni et cum chira comunimenti et fandi unguentu, mictichili dui volti lu jornu fini ki sia sana. %4. Ma eu ayu provatu lu primu et est p&Ker&kfectu. %5. Ancora &si li pezi di lu menzu di la serpi et a lu spitu la lassa supra lu focu fini ca si squagla la grassa, et cussì calda fussi la grassa misa supra om&Kn&ki pulmuni, incontinenti li consuma et ma&Kn&kia omni carni malvasa. %% [II.22bis] Supraposta supra l’ungla .xxij. Supraposta supra l'ungla #.xxij.@ %1. Supraposta è facta supra l'ungla in la curunara di lu pedi et i.llà si chi rumani carni et si invichissi et no&Kn&k fussi curata et fachissi chanculu, et adveni quandu micti l'unu pedi supra l'autru. %2. Primu cu&Km&k la rosina para la ungla no&Kn&k agravi lu vivu et inpediki lu suldari di la plaga, poy sia curata cum li cosi suldativi supra dicti et si i.llocu oy sucta la sola di lu pedi si farrà carnositati oy pulmuni oy comu ficu oy altrame&Kn&kti si&nchi misa &Cet&c ligata di supra sponza di mari, kì la ma&Kn&kgi et stayanchi fini ki tucta la ruda beni et poi sia curata comu li altri plagki. %3. Ancora valinchi a mictiri sup&Kr&ka la sponza pulviri di affrondili oy altri pulviri corrosivi, salvu risilgaru ki esti multu forti. %4. Sia veramenti quilla carni taglata ananti et supta di la sola, pirzò no&Kn&k sia factu nulla cochitura. %% [II.23] Est bisognu quandu lu cavallu est minatu senza ferru .xxiij. Est bisognu quandu lu cavallu est minatu senza ferru #.xxiij.@ %1. Quistu è bisongnu ki lu cavallu sia dissolatu quandu è minatu multu senza ferru oy scoppa, cussì la sola di lu pedi ki dintru si intossica et cogli amuri malvasi et stronasi lu tinellu, et inperzò si divi tantu livari di la sola qua&Kn&ktu sirrà truvatu essiri sicca et mortificata, et poy sia curata comu li altri plagi. %% [II.24] Amuri malvasi discursi et intra lu vivu di l'ungla .xxiiij. Amuri malvasi discursi et intra lu vinu di l'ungla #.xxiiij.@ %1. Multi volti aveni ki p&Ker&k amuri malvasi discursi et invitrati intra lu vinu di l'ungla est costricta la ungla di mutari. %2. Primu la ungla vecha sia cu&Km&k la rusinecta beni allargata, kì lla nuvella poza crixiri senza inpedimentu. %3. Poy prindi dui p&Kar&kti di sivu di muntuni &Cet&c t&Ker&kcia di chira et un pocu di oglu et bugli riminanduli fini ki si fazanu inguentu, et di tali inguentu dui volti lu jornu sianu untati fini ki sana. %4. Et si la ungla cadi tucta di subitu, fa' kistu altru unguentu: prindi pichi greca, olibanu, mastica, pocu sangu draguni et galbanu comunimenti et pulvirizati, et mictili dui parti di sivu di muntuni et t&Ker&kza di chira, et buglanu insembli misitanduli et fachendundi unguentu, et cussì squaglatu sia assuppatu unu pan&Kn&ku di linu ki si ndi croppa beni tuctu lu tinellu oy lu tru&Kn&kcu di lu pedi, et poy sia factu comu unu calzaru a modu di lu tru&Kn&kcu, et siachi misu supra p&Ker&k omni sua difensioni, et dui volti lu jornu sia mutatu, lavandulu cum achitu pocu caldu et, a zo ki no&Kn&k si ma&Kn&kyagni lu tinellu oy la ungla nova, siali facta una lictèra di multu fenu et siali facta una naca, ubi poza iachiri &Cet&c aviri riposu, et, poy ki la ungla nova sir&Kr&kà crixuta, a ffarila indurari plui tostu, prindi canigla et galla pulvirizata cum achitu et tucti buglinu insenbli, et mictichi sali et mictichilu di supra muta&Kn&kdulu dui volti lu jornu fini ki esti guarutu. %% [II.25] %1. Lu cavallu, avendu lu garrectu stisu et ampliu et la falchi incurvata a lu guarretu di intru isguardandu, pir raxuni divi essiri ligieri. %2. Lu cavallu, avendu lu guarrectu curvu e la falchi stisa et
  • [k]anki curvati, divi naturalimenti andari. %3. Lu cavallu, avendu la iuntura di li ganbi quantu li pedi e grossi naturalimenti e curti comu li boy, è forti naturalimenti. %4. Lu cavallu, avendu li cosci grossi comu lu boy e la ventri et lu corpu pindenti, è forti fatiganti. %5. Lu cavallu, avendu li massilli grossi e lu collu curtu, no&Kn&k si affrena tostu. %6. Lu cavallu, avendu la balzanatura guali oy no&Kn&k gualy, no&Kn&k esti gravusu per natura. %7. Lu cavallu, avendu li ungli blanki, may no&Kn&k ay bon& pedi. %8. Lu cavallu, avendu li auriculi pendenti e grandi e li oculi cupi, esti pigru e lentu e debili. %9. Lu cavallu, avendu li flanki unflati e grandi et li oculi niuri, cuppy e grossi, esti allegru. %10. Lu cavallu, avendu la bucca grandi e fixa e la massilla magra e lu collu longu e suctili ap&Kre&kssu la testa, infrenassi tostu. %11. Lu cavallu, avendu [a] la cuda forti intra li coxi, e&t forti et no&Kn&k esti bivato. %12. Lu cavallu, avendu li ganbi e li ginturi pilusi, è ligeru. %13. Lu cavallu, avendu li ganbi e li rini longki e li anki lati e stisi, è plui altu di arreri ki dana&Kn&kti curri multu p&Ker&k longu. %% [II.26] %1. Lu cavallu ki zoppica et non avi mali a la ungla chercalu a lu pe& comu li animali #<…>@