% @@NT $46$Incomencza lu testamentu. In lu nomu di lu Signuri. Amen. Intra li altri beneficii li quali havemu rechiputu da lu donaturi nostru patri di li misericordii et cotidianamenti rechipimu et da undi più divimu rendiri operationi di gratii a lu gloriusu patri di Christu è di la vocationi nostra la quali quantu è più perfecta et maiuri, tanto più semu tinuti ad ipsu. Undi lu apostolu dichi: «Cognoxi homu la vocationi tua», factu è a nnui lu figlolu di divina misericordia, la quali monstrau cum parola et exemplu et a nnui chi ·ndi insignau lu beatissimu patri nostru Franciscu veru amaturi et sequitaturi di ipsu Christu. Adunca divimu pensari, soru mei dilecti, li ismisurati beneficii di Deu a nnui donati et conchessi. Ma intra li altri cosi, li quali per lu servo so dilectu patri nostru beatu Franciscu Deu si dignau inspirarinchi non sulamenti poi di la nostra conversioni, ma ancora essendu nui in la misera vanitati di lu seculu, imperochì quandu ipsu non havendu ancora frati, nè compagni, prestamenti quasi poi di la conversioni sua edificandu la ecclesia di Sanctu Damianu, lu quali visitatu da la consolactioni divina totalimenti fu constrictu in tuttu abandonari lu mundu per la grandi leticia et illustractioni di lu Spiritu Sanctu prophetau quillu chi lu Signuri a nui adimpliu. Achanandu certamenti ipsu in quillu tempu supra lu muru [di] dicta ecclesia parlava ad alcuni di illa appressu lu munasterio cum alta buchi in lingua franczosa: veniti et ayutatimi a fari la opera di lu munasterio di Sanctu Damianu, imperochì sarranno digni di illa, da la quali vita famusa et di sancta conversactioni lu patri nostru celestiali sarrà glorificatu in tutta la sua sancta Ecclesia. In quista adunca potimu glorificari la copiosa benignitati [di] Deu fundata in nui. Lu quali per la sua habundanti misericordia et caritati sua si dignau parlari quisti cosi di la vocactioni et electioni nostra per lu sanctu so. Et non sulamenti lu beatissimu patri nostru Franciscu prophetau quisti cosi di nui, ma ancora per quilli chi su da veniri in la vocactioni sancta in la quali lu Signuri li chamau. Cum quanta adunca sollicitudini et cum quantu studiu di menti et di corpu divimu servari li comandamenti di Deu et di lu nostru patri, a tal chi insemblamenti cum nui operandu voglanu rendiri lu talentu a lu Signuri multiplicatu et crixutu. Ma ipsu Signuri certamenti posi a nnui comu forma a li altri sulamenti per exemplu spechali. Et ancora a li soru nostri li quali $47$lu Signuri chamirà a la vocationi nostra chi ipsi sianu a quilli chi conversanu a lu mundu spechali et exemplu. Cumsociacosa adunca chi lu Signuri di habea chamatu a ccossi grandi a tal chi di nui se poczanu spechari quilli chi su dati per spechali a li altri. Multu semu tenuti benedichiri a Deu et laudarilu et confortarindi più in lu Signuri a ben fari. Per la qual cosa si viviremu secundu la forma predicta lassiremu nobili exempli a li altri et acquistirimu lu paliu di la beatitudini eterna cum brevissimi affanni. Da poy chi lu beatissimu patri celestiali per la misericordia et gratia sua si dignau illustrari lu cori meu a tal chi fachissi penitencia per lu exemplu et doctrina di lu beatissimu patri nostro Franciscu, pocu poi di la conversioni sua insemblamenti cum pochi soru li quali lu Signuri mi li havia donatu pocu di la mia conversioni promisi obedencia voluntaria a ccossì comu lu Signuri di havia conchessu lu lumi di la gratia sua per la vita sua et mirabili doctrina. Ma attendendu lu beatu Franciscu chi nui non fussimu fragili et debili secundu lu corpu nentidiminu nixuna necessitati, nexuna povertati, nè fatiga nè tribulactioni et vilitati et dispreczu di lu seculu recusassimu, ma più prestu li reputassimu per grandi dilicanzi comu spissu ni examinava et admoniva cum exempli di li sancti et di li frati soi di lu quali multu si alligrau et happi grandi gaudiu in lu Signuri et mossu ad pietati inversu di nui si alligrau tanto per sì, quanto per la religioni sua a tal chi agia sempri cura, diligentia et sollicitudini speciali di nui comu di li frati soi. Et accossì per voluntati di Deu et di lu beatissimu patri nostru Franciscu andammu a la ecclesia di Sanctu Damianu per stari illà, in la quali lu Signuri di multiplicau per la misericordia sua in brevi tempu a tal chi adimplissimu quillu chi lu Signuri di havia dictu im poco inanczi per lu servu so. Pochi inanczi haviamo stati poco. Da poi ni scripsi la forma di viviri et maximamenti chi nui perseverassimu in la sancta povertati. Nè fu contentu ipsu confortarindi in vita sua cum multi sermuni et exempli a lu amuri di Deu et a la sanctissima povertati et a la observantia, ma multi cosi scripti donau, a tal chi poi di la morti sua per nixuno modo di partissimu da ipsa povertati, accossì comu fu lu figlolu di Deu chi mentri campau a lu mundu mai si volsi partiri da ipsa povertati sancta. Et lu beatissimu patri nostro Franciscu sequitandu li soi vestigi et la sancta povertati sua la quali elessi per sì et per li frati soi cum lu exemplu so et doctrina et mentri chi campau per nixunu modu si partiu da ipsa povertati. Considerandu adunca eu Clara, serva di $48$Christu et di Sanctu Damianu et di li soru poviri di lo monasteriu, per benchì indigna plantula di sanctu patri cum li altri mei soru la fragilitati di li altri, la quali timiamu poi di la morti di lu sanctu patri nostru Franciscu, lu quali era culonna nostra et unica consolactioni nostra poi di Deu et firmicza, da capu desi voluntariamenti et obligamondi a la madonna nostra sancta povertati nè per avventura poi di la morti mia chi li soru chi su et chi virrannu per nixunu modu si poczanu partiri da ipsa povertati. Et como eu fu sempri studiusa et sollicita observari la sancta povertati la quali promisimu a lu Signuri et a lu beatu patri nostru Franciscu et farila observari da li altri, cussì semu tenuti per fina a lo fini observari la sancta povertati et quilli ancora chi suchedirannu in lu offitiu cum lu aiutu di Deu et farila observari et più prestu ancora eu fu sollicita ad maiuri cautela fari fortificari da lu signuri papa Inocentiu supta lu tempu di lu quali nui incomenzammu et da li altri successori soi la nostra professioni di la sanctissima povertati, la quali nui promisimu a lu Signuri et a lu beatu patri nostru Franciscu cum li soi privilegii nè per adventura alcun tempu per nixunu modu dipartissimu da ipsa. Per la qual cosa cum li ginochi et cum lu corpu et cum l'anima inclinata, accomandu tutti li nostri soru chi su et sarrannu a la sancta matri Ecclesia romana, czoè a lu summu pontifichi et singularimenti a lu signuri cardinali chi fu deputatu a la religioni di li frati Minuri et a nnui, chi per lu amuri di quillu Deu, chi poviru fu postu in lu presepiu, in poviru campu in quistu seculu et chi nudu romaniu in lu patibulu di la cruchi, chi a lu gregi so, czoè famiglia pichula, la quali lu Signuri patri generau in la ecclesia sua sancta cum la parola et exemplu di lu beatissimu patri nostru sanctu Franciscu et sequitandu la parola et la povertati et humilitati di lu dilectu figlolu so et di la gloriusa virgini Maria, matri sua, chi facza observari la sancta povertati la quali promisimu a Deu et a lu beatissimu patri nostru sanctu Franciscu et in ipsa povertati si digna sempri favoriri ad ipsi soru et servarili. Et cussì comu lu Signuri desi a nnui lu beatissimu patri sanctu Franciscu fundaturi et ayutaturi nostru in lu servitiu di Christu et in quilli cosi chi promisimu a Deo et a lu beatu patri nostru, lu quali ancora mentri chi campau fu sollicitu cun la parola et cum li operi soi sempri coltivari et nutricari la sua plantula, cossì ancora recomandu li nostri soru chi su et chi virrannu a lu sucessuri di lu beatissimu patri nostru sanctu Franciscu et a tucta la religioni chi sunnu a nnui in aiutu di perfectu et meglu cori sempri a serviri a Deu et singularimenti obediri li comandamenti soi et observari meglu la santissima povertati. Ma si accadissi alcun tempu chi li dicti soru abandonassiru lu dictu locu et andassiru ad altru locu, $49$nentidiminu in qualsivoglia lucu chi sarannu poi di la morti mia chi sianu tenuti observari la predicta forma di la povertati. Ma sia sollicita et prudenti tantu quilla chi sarrà in lo offitiu, quantu li altri soru di lu *1carcalu*/ supra dictu, czoè chi non aquestanu, nè richipanu più tirrenu, exceptu quantu la extrema necessitati dimanda ad laurari per ortu. Ma si d'alcuna parti per honestati et remotioni, czoè di largamentu di lu monasteriu et di lu chudimentu oy separamentu di l'ortu abisognassi haviri più di tirrenu, chi non permictanu acquistari di più nè ancora di poczanu rechipiri più exceptu quantu la extrema necessitati adimanda et quilla terra omninamenti chi non sia laborata nè seminata, ma sempri staia magna, solda et incultivata. Admonixu et exortu in lu Signuri Iesu Christu a tutti li soru nostri chi su et chi virrannu et chi sempri si forczanu consequitari la via di la sancta simplicitati, honestati et povertati et ancora consequitari la sancta et honesta conversationi accussì comu fommu da lu principiu di la mia conversioni insignati da Christu et da lu beatissimu patri nostru sanctu Franciscu, lu quali non per nostri meriti, ma per sua misericordia et gratia di donau ipsu patri di li misericordii chi aio sparsu oduri di bona fama, tantu a quilli chi su darassu, quantu a quilli chi su da pressu. Et cum quilla midesmi caritati di Christu amandu l'una a l'altra, lu amuri chi aviti infra di vui demostratilu di fora per operi, a tal chi per quisti exempli li soru commossi sempri exanu in amuri di Deu et in caritati communi. Pregu ancora a quilla chi sarrà in lu offitiu di li soru, chi più si forcza et studia essiri prelata [in] li virtuti et santi custumi cha in lo offitiu, a tal chi per lu so exemplu li soru provocati et commossi, la obedixanu non tantu per lu offitiu, ma più prestu per amuri. Sia ancora provida et discreta circa li soru soi comu bona matri inversu li soi figloli et princhipalimenti di li elemosini chi lu Signuri chi darrà, chi si studia providiri a cisquaduna secundu la necessitati loru. Sia ancora tanta benigna et communi chi securamenti poczanu manifestari li loru necessitati et recurriri ad ipsa di omni ura confidentimenti comu parirà ad ipsi necessariu, tantu per ipsa, quantu per li soru soi. Ma li soru chi su subditi recordanussi chi abnegaru li proprii voluntati a Deu, undi voglanu obediri a la sua matri comu promisiru a lu Signuri cu la loru spontanea voluntati, a tal chi la matri loru videndu la caritati, humilitati et unitati la quali havinu insembla obligati et ogni pisu chi susteni di lu offitiu più ligeramenti lu portanu et la cosa chi è molesta et amara per la loru sancta conversactioni, si converta ad ipsa in dulchicza. Da poi chi è scripta $50$la via e la semita angustiusa et la porta è stricta per la quali si va et trasi a la vita et pocu su quilli chi caminanu et intranu per ipsa pocu su et si alcuni su chi a tempu caminanu per ipsa pochissimi su chi perseverannu in ipsa. Ma li sancti happiru quistu dunativu di lu Signuri di andari per ipsa et perseveranchi per fina a lo fini. Guardamu adunca chi si per la via di lu Signuri intramu, chi per nostra culpa et ignorantia alcun tempu da ipsa per nixun modu di partimu, czoè chi non di debiamu partiri, a tal chi non faciamu iniuria tantu a lu Signuri, quantu ancora a la sua virgini matri et a lu beatu patri nostru Franciscu et a la ecclesia militanti et triumphanti. Perchì è scriptu certamenti: maledicti su quilli chi si partinu da li toi comandamenti. Per la gratia di quista tali cosa inchlinu li genochi mei a lu patri di lu meu Signuri Iesu Christu, aiutanduchi li meriti di la gloriosa virgini sancta Maria matri di ipsu beatissimu patri nostru sanctu Franciscu et di tucti li sancti, chi ipsu Signuri accussì comu di desi et incomenczau bon principiu, chi di dugna acriximentu et dugnavi ancora finali perseveractioni. Quistu scriptu a tal chi megliu si digia observari, lassu a vui carissimi et dilecti soru mei tanto presenti quanto da veniri, la benedictioni in signu di lu Signuri et di lu beatissimu patri nostru sanctu Franciscu et di mia matri vostra et scava vostra. Spachia lu testamentu et incomencza la benedictioni di sancta Clara a li soru soi presenti et futuri.