% &V$41$Nel nomen Patris, Filii et Spiritus Sancti, conchedimi, Signuri, di tal focu scriviri poza gloriosi canti: comu sì insursi, vistu a pocu a pocu da multa genti, comu fu in palisi, qual da lu primu par ki fussi iocu. Lu octavu iornu di lu nonu misi, lu annu secundu di lu primu lustru, anno milleno et quatruchentu stisi, octu ancor anni cursi - scrivu et mustru et zo ver dicu - poy la Incarnaciuni, ad modu un lampu parsi 'l so gran lustru. Poy sì fu vistu da multi persuni, lu nonu iornu, in l'ayru, ardenti travu ca decti al monti comu un gran spuntuni. $42$Odi tu, homu, ki si' tantu pravu: fichi gran bucca, in pe' di la muntagna, di focu ardenti, ki tuctu mi pavu. Or cui, videndu, non di prindi lagna, sì focu ardenti curriri da susu comu fussi aqua, ki fu cosa magna? Lu qual, xindendu versu Boscu Inclusu, la ecclesia santa di l'alta Regina tucta copersi di un munti pitrusu; poy, si volvendu, in iusu puru mina di stu gran focu sì forti fiumara comu per forza tira una gran plina; cum celer cursu vinni a la Pidara, dundi gran dampni fichi et multi mali, kì casi et vigni cupersi di xara. Quista muntagna multu in altu sali: Ethna si clama tucta la sua mola; tantu è di fructu, multu prezu vali. È sta gran bucca sur Sanctu Nicola; di l'altra parti ixiu sì largu fiumi di focu ardenti, ki per terra vola; par ki di sulfu sian li soy bictumi, perkì allumati mina sì gran saxi, comu discrivi Ovidiu in soy vulumi. Nulla gran forgia alluma et molla 'l maxi, comu li petri alluma sta furnachi: or cui la vidi ki non beni ataxi? $43$Trema Cathania, ancor di trema Iachi di un altru fiumi, ki ardi sì tam forti, arbori et saxi aglucti, et è vorachi. Inver lu gran Serru mina li soy sorti, di la Contissa inversu Caruheni, c'a omni persuni par ki dugni morti. Ma si discerni et sguardi multu beni, dui altri bucki minanu allumati quissu gran fiumi, tantu ardenti veni. Qual crudil cor n'è motu ad pietati, &"mei miserere!, chamandu l'altu Deu cum cor contritu et grandi humilitati? Ancor prochessi un altru grandi reu fiumi di focu di l'altra gran calcara, lu qual mi criyu c'à mossu Tipheu; ixiu ad Randazu, comu si declara da cui lu vidi sì forti currenti ki era a lluy pena et morti di mannara. Hor kisti foki tucti inmantinenti currian per terra insemi tantu proni ki la lor chinnir minavan li venti; per li contrati sta chinnir si poni fina a Missina, et plui sì passa innanti; et di bonbardi eran grandi toni. Trema la terra, et treman tucti quanti lochi ki inpressu audin li terremoti; cum gran prigeri a Deu et a li soy Sancti, perchì la genti stan tucti devoti. Fugevan multi di la cità fora, altri scrubavan andandu ad ructi voti. $44$Dumqua sti bucki - voglu diri ancora comu - vomevan li xari ad mo' di pasta di focu, tucti senza alcuna mora. Ha la gran bucca una muntagna vasta, iactandu in altu ad modu di gran bucti, ki non lu cridi cui non priu lu tasta. Però mi pari kinchi andamu tucti per nui vidiri sì gran meravigla. kì non si dica ki eran cosi pucti. Guarda tu ben, si la tua testa vigla: quisti gran petri iacta in altu, tantu ki cui li mira non dividi cigla. Poy sì cadevan ananti lu sou cantu, talkì fachevan comu una barrera, per ki difendi 'l monasteriu sanctu. Zo ki eu vi dicu esti cosa vera: ki lu sou fiumi tuctu torna arreri, cadendu dintru sta muntagna fera; ma li soy fumi, iuru per san Peri, exin da susu la sua bucca antica: quandu esti blancu, quandu nigru 'l seri. Agatha sancta, di Cathana amica, monstrau tal cosa ki è meraviglusa per lu sou velu, quandu in là si splica; ma la sua furia ki era riguglusa, qual cussì ardenti curreva tantu tostu, non passau innanti, comu non putusa: $45$rumasi stanca, quandu chi va in costu di quilla Sancta sua preciusa migna cum tucti l'altri di bonu propostu. Hora a sta Sancta, ki è multu benigna, rindamu gratia et a lu Deu virayu cum la sua Matri, ki di gloria è digna. Ma si ben chercu et più dananti vayu, pur passiandu un pocu ultra Panchardu, una fiumara di aqua truvirayu, qual è sì nigra, cum feru risguardu, però ki mina l'aqua tantu scura et sì quaglata: senza focu mi ardu; sempri a mmi dandu sì nova paura, quandu chi pensu dundi sì prochedi, perkì di nocti xindi, et sicca allura; ma sta fiumara multu forti ledi, quandu per intru si passa di nocti: per lu peccatu, criyu, si conchedi. Hor cui vidissi tanti cosi indocti, ki non paurassi di grandi terruri comu hom ki havissi multu forti inbocti? Però curramu tucti al Salvaturi et a la sua matri ki ha nomu Maria, qual ni è advocata cum grandi favuri; regnanti 'l magnu cum gran viguria re gloriosu c'à nomu Martinu cum la regina Blanca tantu pia, $46$nobili donna di splenduri finu, inclita regina tam graciusa quantu conveni, non chi essendu minu. Or quista donna iusta et gloriusa ad quillu adunca quantu fu constanti et in fortiza multu vigurusa! Bastara: fussi statu unu dyamanti, videndu fugir tucta la chitati, et non si mossi, ma rumasi stanti. O stilla c'al carbuncul simiglati, o gloria di lu regnu di Sichilia, caru saffin ki sani li malati, ad vostru hunuri cum grandi vigilia fichi sti versi, cum menti piatusa comu conveni a cui tuctu si humilia. Di quista cosa tantu paurusa iudichi Andria ha factu stu dictatu, azò ki in omni etati sia diffusa; lu qual di Anfusu ancor cognominatu, et è quistu annu iudichi ad Lintini et di Missina ipsu è statu natu. Hor a sti versi hormay chi damu fini, per ki dirrò di lu episcopu Mauru, qual fu ad stu focu cum officii divini: per consumari quillu ardenti tauru, duxi 'l reliqui di sta Sancta pura, per kindi porta curuna di lauru, et tuctu 'l cleru ki cum sicu atthura. &CHora di rendu gloria ad l'altu Deu di sti mei versi ki haiu factu eu.&c